Plângere contravenţională. Sentința nr. 3145/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3145/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 3145/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3145
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 30.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER I. C. B.
Pe rol soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificând competența în temeiul art. 131 Cod de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere, având în vedere dispozițiile art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și art. 101 din OG nr. 15/2002.
Instanța, având în vedere obiectul cauzei și cererile de probe formulate de părți, în temeiul art. 238 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că cererea poate fi soluționată la un singur termen de judecată.
Instanța, având în vedere că părțile au solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-au atașat cererii de chemare în judecată, respectiv întâmpinării, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.11.2014, contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimata C. Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din Romania SA, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/28.10.2014, prin care a fost sancționata cu amendă contravenționala în valoare de 250 lei în conformitate cu dispozițiile art.8 alin. 1 si alin. 2 din O.G. 15/2002, și exonerarea de plata amenzii.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că la data de 28.10.2014 s-a dispus sancționarea sa în temeiul art.8 din O.G. 15/2002, cu 250 lei, constând în faptul că autovehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, aparținându-i, a circulat la data de 11.08.2014, ora 07.37 pe DN65, Pielești, jud. D., fără a deține rovinieta valabila;
Fapta contravenționala nu a fost săvârșită de către societatea contestatoare.
Pe cale de consecința, procesul-verbal este netemeinic, deoarece contestatoarea nu mai este proprietara autovehiculului la care se face referire în procesul-verbal. Acest autoturism a fost predat în baza contractului de vânzare-cumpărare (răscumpărare) si a protocolului de predare-primire din 3.12.2012, în anexa fiind atât contractul, protocolul de predare-primire, cât și factura aferentă. Ulterior acest autoturism a fost înstrăinat de către . către o terță persoană. În aceasta situație noul proprietar este obligat să solicite autorității competente în termen 30 zile înmatricularea autovehiculului.
Contestatoarea a menționat faptul că în momentul achiziției noului autoturism și predării celui vechi, în baza contractului de vânzare-cumpărare (răscumpărare) nr.941/3.12.2012, acesta din urma a fost radiat din evidentele fiscale în data de 12.12.2012.
În acest sens sunt și prevederile art.8 din Ordinul nr.1501/2006, privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie care se face la solicitarea noului proprietar.
Totodată, potrivit dispozițiilor legale, OUG nr.195/2002, obligația de înmatriculare în caz de vânzare – cumpărare revine noului proprietar.
Față de aceste considerente, de fapt și de drept, este evident că fapta contravențională nu a fost săvârșită de către societatea contestatoare și pe cale de consecință, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii contravenționale.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.10 și art.101, OG nr.15/2002 și OG nr.2/2001.
În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție . nr._/28.10.2014, contract de vânzare-cumpărare (răscumpărare) nr.941/3.12.2012, cu anexă, proces-verbal de scoatere din evidență mijloace de transport din 12.12.2012, decizie de impunere, factura FMG12/_/03.12.2012 și act de identitate privind pe E. A..
La data de 09.02.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare.
În fapt, la data de 11.08.2014, pe DN65 Km15+550m, pe raza localității Pielești, jud. DJ, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând T. M. G. SRL, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fară a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 28.10.2014, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art. 1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrare în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Contractul de vânzare-cumpărare nu îi este opozabil, sens în care urmează să fie înlăturată apărarea petentului cu privire la înstrăinarea autoturismului.
Certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nu conferă această calitate, astfel cum este descris și în conținutul acestui înscris. Certificatul face dovada doar că petentul nu figurează în evidențe cu creanțe bugetare.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, contestatoarea apare menționata ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G, 2/2001 și O.G. 15/2002.
Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
Atâta timp cât petentul/a figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculări, nicio altă persoană fiind menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G, 15/2002, și acesteia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Referitor la condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului de interne nr. 1501/2006, ale H.G. nr. 610/1992, ale O.U.G. nr. 195/2002, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală.
Astfel, conform art. 24 alin.2 lit. d din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor: ‘’Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane”.
Art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că ‘’în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar”.
Intimata a solicitat să se aibă în vedere faptul că daca în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare dreptului de proprietate, acesta nu j poate fi imputat CESTRIN.
De asemenea, în cauza de față, petentul/a nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul sancționai ar fi fost radiat din evidențele poliției, de pe numele său.
Altfel, este evident că petent, în calitate de persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului, este subiect activ al contravenției săvârșite.
Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. j 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit, b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) si (3) din OG nr. 15/2002 si nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisa în certificat își asuma întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul sa fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinieta îi aparține.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea si consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul ca părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementarii situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la baza și convingerea pârtilor contractului de vânzare - cumpărare ca orice sancțiune contravenționala aplicabila fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulata de instanța de judecată.
Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauza perpetua de impunitate contravenționala, iar, pe de alta parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar si în situația unui cumpărător de rea-credința (de exemplu; acțiunea în constatare urmata, de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea în regres împotriva cumpărătorului).
Intimata a solicitat să se constate că procesul verbal de constatare a contravenției contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat eu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor Procesul-verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere. Gestiune. Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001. reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult. procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției contestat ca fiind temeinic și legal.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică. Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
La întâmpinare intimata a anexat proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator și certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
La data de 13.03.2015, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimată, având în vedere că, proces-verbal încalcă principiul răspunderii contravenționale personale-pot fi trase la răspundere contravenționala numai persoanele care au săvârșit o contravenție și care se fac vinovate de aceasta.
Taxele si impozitele aferente proprietății revin persoanei în numele căreia este deschis rolul fiscal. Având în vedere radierea depusă la prezentul dosar, nu poate fi sancționată pentru o proprietate care numai aparține societății.
Conform art. 11 din O.U.G 195/2002 obligația de înmatriculare revine proprietarului în termen de 30 zile. Neîndeplinirea constituie contravenție, 6-8 puncte de amenda. În concluzie această operațiune nu constituie o obligație a vânzătorului.
În raport de aceste considerente, consideră ca fiind o obligație de serviciu a funcționarilor din cadrul institutelor statului roman să verifice, să constate și să aplice sancțiuni contravenționale persoanelor vinovate. Pe cale de consecința a solicitat ca C.N.A.D.R. să comunice instituțional cu alta instituție a Statului R., respectiv Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor în vederea identificării actualului proprietar si sancționării acestuia atât pentru lipsa rovinietei cât și pentru neînmatricularea automobilului în termenul legal.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, contestatoarea a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._28.10.2014 întocmit de intimata CNADNR, contestatoaea a fost sancționata pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002.
În fapt, s-a reținut că, la data de 11.08.2014, a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN65 km 15+550m, pe raza localitatii Pielesti, judetul D., fara a detine rovinieta valabila.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța apreciază că acesta nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, lipsind semnătura agentului constatator.
În formularea acestei concluzii, instanța reține faptul că prin Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii promovat în materie s-a stauat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a) alin. (2) și (3) din aceeași Ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Potrivit dispozițiilor art. 33 și art. 34 din OG 2/2001, instanța, odată învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, este obligată să verifice, pe baza materialului probator administrat în cauză, legalitatea și temeinicia actului atacat.
Astfel, procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, persoana sancționată având posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt, chiar instanța având dreptul de a administra probele pe care le consideră necesare pentru aflarea adevărului, chiar în lipsa unei propuneri a părților în acest sens.
Instanța apreciază că, prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, și a posibilității persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, nu numai că nu este cu nimic încălcată prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate, dar se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul contestatorului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Astfel, după cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora, inclusiv în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la apărare.
În speță, din contractul de vanzare-cumparare (rascumparare) nr.941/3.12.2012 coroborat cu procesul-verbal de scoatere din evidenta mijloace de transport aflat la fila 11 dosar, rezulta ca autoturismul cu nr. de inmatriculare_ a fost instrainat de catre contestatoare la data de 03.12.2012, la aceeași data operand radierea din evidentele fiscale a calitatii acestuia de detinator al autoturismului. Ca atare, contestatorul nu a circulat la data de 11.08.2014 cu acest autoturism pe DN65 fara a detine rovinieta, neavand calitatea de subiect activ al contraventiei prevazute de art.8 alin.1 din OG nr.152002.
Instanta nu poate retine sustinerea intimatei cu privire la inopozabilitatea inscrierii in evidentele Serviciului Public Comunitar Regim Permise Auto si Inmatriculari a transmiterii dreptului de proprietate de catre contestator, obligatia transcrierii dreptului de proprietate revenind dobanditorului, nu transmitatorului. Totodata, lipsa transcrierii nu poate avea drept consecinta existenta in persoana transmitatorului dreptului de proprietate a calitatii de subiect activ al faptelor de natura contraventionala care vor fi savarsite in calitate de conducator al autoturismului instrainat, raspunderea contraventionala fiind o raspundere personala.
Pe cale de consecință, instanța constată că s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținute în sarcina contestatorului prin actul atacat, fiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură actul atacat.
Prin urmare, instanța va admite plângerea si va dispune anularea procesului-verbal de contraventie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în București, ., ., etaj 2, apartament 29, sector 6, J40/_/2003, C. RO15663834, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI_.
Dispune anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/28.10.2014.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3143/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Validare poprire. Sentința nr. 3177/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
