Plângere contravenţională. Sentința nr. 3174/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3174/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3174/2015
Acesta nu este document finalizat
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3174
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. B.-J.
GREFIER: B. C.
Pe rol cauza civilă având ca obiect plângere contravențională, privind petenta . Grafoart SRL în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Sectorului 6.
La apelul nominal efectuat în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că pricina se află la primul termen de judecată. În procedura administrativă intimata a depus întâmpinare. Petenta a depus răspuns la întâmpinare.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, în raport de art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța stabilește că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Apreciind că proba cu înscrisuri îndeplinește condițiile prevăzute de art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv este admisibilă și de natură să conducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța o încuviințează ambelor părți.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 09.12.2014, petenta . Grafoart SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice, anularea procesului-verbal de contravenție ./2009 nr._ din data de 19.11.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, s-a reținut faptul că nu a depus declarația 390, aferentă lunii septembrie 2010 (al cărei termen de depunere era până pe 25 octombrie 2010) și declarația 394, aferentă lunii martie 2013 (al cărei termen de depunere era până pe 25 aprilie 2010).
Cu privire la declarația 390 aferentă lunii septembrie 2010, aceasta a fost expediată prin Poșta Română, în termen, prin scrisoare recomandată. Totuși, având în vedere termenul de 6 luni de înregistrare a reclamațiilor către Poșta Română, nu poate afla dacă această scrisoare a ajuns sau nu la destinatar, ANAF Sector 6.
Cu privire la declarația 394 aferentă lunii martie 2013 (care se declară electronic), dintr-o eroare materială perioada declarată a fost februarie 2013 în loc de martie 2013, restul informațiilor declarate fiind corecte. Astfel au fost înregistrate 2 declarații 394 pe februarie 2013 și niciuna pe martie 2013. Declararea perioadei se face o singură dată, în antetul declarației prin inscripția „02” sau „03”, posibilitatea unei erori neintenționate fiind ridicată.
Administrația financiară avea posibilitatea și obligația de a constata în data de 26 octombrie 2010 și respectiv 26 aprilie 2013 faptul că termenul de depunere a expirat și obligația de declarare nu a fost îndeplinită și de a lua măsurile legale.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.13 alin.1 din OG nr.2/2001.
În dovedire, petenta a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar următoarele: proces-verbal de contravenție . nr._/19.11.2014, certificat de atestare fiscală nr._/12.08.2014, formular declarație 394.
Cererea a fost timbrată cu suma de 20 lei, conform ordinului de plată aflat la fila 22.
Intimata Administrația Finanțelor Publice a Sectorului 6, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bucurști ,a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că petenta a încălcat prevederile legale în vigoare prin săvârșirea următoarelor fapte, ce constituie contravenție conform legii: nedepunerea în termenul legal a declarației recapitulative privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri - formular 390, aferenta lunii septembrie 2010 (cu termenul legal de depunere 25 octombrie 2010), conform art. 2191 alin 1 lit. a din OG 92/2003, ce se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei conform art. 2191 alin 2 lit. a din OG 92/2003 și nedepunerea în termenul legal a declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național - formular 394, aferenta lunii martie 2013 (cu termenul legal de depunere 25 aprilie 2013), conform art. 219 alin 1 lit. f din OG 92/2003, ce se sancționează cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei conform art. 219 alin 2 lit. c din OG 92/2003.
Societatea a fost sancționată cu amendă minimă, conform art. 219 alin 2 lit. a din OG 92/2003, în suma de 1000 lei, contravenienta putând achita în termen de 48 ore de la data emiterii procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor jumătate din minimul prevăzut în actul normativ, respectiv 500 lei, pentru nedepunerea formularului 390 - Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri.
De asemenea, pentru nedepunerea formularului 394 - Declarația informativa privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național, deși amenda este cuprinsă între 12.000 lei si 14.000 lei, societatea a fost sancționată cu avertisment conform OG nr. 2/2001.
Aspectele invocate de petentă în plângerea formulată sunt nefondate, deoarece asemenea oricărei alte pedepse (administrative, penale) sancțiunea contravențională are caracter coercitiv, astfel că nu poate fi dispusă decât împotriva unei persoane care a săvârșit cu vinovăție o faptă ce aduce atingere valorilor sociale protejate de lege.
Actul sancționator, respectiv procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2009 nr._/ 19.11.2014, se bucură de prezumția de legalitate, fiind întocmit cu respectarea cerințelor legale și îndeplinesc condițiile de fond și de formă prevăzute de lege. Nu există motive de nulitate absolută, procesul verbal de contravenție contestat conținând mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001. De asemenea, sunt respectate prevederile art. 16 din același act normativ, abaterile săvârșite fiind suficient descrise. De asemenea, descrierea faptei corespunde cerințelor legiuitorului.
În drept, întâmpinarea a fot întemeiată pe dispozițiile art. 72 și art. 205 Cod procedură civilă.
În dovedire, intimata a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar următoarele: proces-verbal de contravenție ./2009/_/19.112.2014, C.I. B. M.-C., certificat de înregistrare ONRC . nr._/22.05.2006, declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul României pentru luna martie 2013, declarație informativă privind livrările/ achizițiile/prestările intracomunitare pentru luna septembrie 2010.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că nu a încălcat prevederile legale în vigoare, întrucât a fost vorba, pentru ambele declarații, de o eroare materială a ANAF sau a serviciului poștal. Pentru a fi contravenție, fapta ar fi trebuit să fi fost săvârșită cu rea-credință și intenție. Între altele, rațiunea instituției prescripției o absolvă de vină, întrucât posibilitatea de apărare și de administrare de probe este viciată odată cu trecerea timpului, documentele se pierd, martorii uită, ș.a.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./2009 nr._/19.11.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1000 lei și avertisment, pentru nedepunerea în termen a declarației 390, corespunzătoare lunii septembrie 2010 și respectiv pentru nedepunerea în termen a declarației 394, corespunzătoare lunii martie 2013.
Faptele reținute în sarcina petentei au fost legal individualizate, raportat la dispozițiile art. 219 alin. 1 lit. f și art. 53 din Codul de procedură fiscală coroborate cu art. 8 din Ordinul ANAF nr. 3594/2011, ce stabilește obligația de depunere a declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național până în data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare, la organul fiscal competent și respectiv art. 2191 alin. 1 lit. a Cod procedură fiscală coroborat cu art. 1544 din Codul fiscal, ce impune obligația de depunere a declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, pentru nedepunerea în termen a declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național, petenta a fost sancționată cu avertisment.
Amenda aplicată pentru nedepunerea în termen a declarației recapitulative privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri, a fost stabilită între limitele maxime și minime stabilite la art. 2191 alin. 2 lit. a din OG nr. 92/2003.
Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea acestuia.
În condițiile în care contravențiile la care se referă procesul-verbal contestat sunt continue, termenul de prescripției a aplicării sancțiunii amenzii se calculează de la data încetării săvârșirii faptei, conform art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001. În speță, declarațiile respective au fost depuse de petentă abia în anul 2015, astfel că nu se poate pune problema prescripției aplicării amenzii. Nu este împlinit nici termenul de 5 ani prevăzut la art. 91 alin. 1 din OG nr. 2/2003, calculat conform alin. 2 al aceluiași articol.
Probele administrate de intimată, respectiv înscrisurile aflate la filele 42 și 43, necontestate de petentă, demonstrează pe deplin temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în condițiile în care argumentele din cuprinsul plângerii contravenționale, referitoare la transmiterea în termen a declarațiilor, nu au fost susținute în plan probator.
Cât privește vinovăția, întrucât art. 1 al OG nr. 2/2001 nu distinge între formele acesteia, rezultă că acțiunea sau inacțiunea prevăzută de norma contravențională este sancționată indiferent dacă se comite cu intenție sau din culpă.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că plângerea contravențională este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta . Grafoart SRL, CUI_, cu sediul în București, ., ., sector 6, în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Sectorului 6, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bucurști, cu sediul în București, ., sector 2, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2015.
Președinte, Grefier,
D. B.-J. B. C.
Red.DBJ/Thred.MM/4ex./23.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1336/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3195/2015.... → |
|---|
