Plângere contravenţională. Sentința nr. 3423/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3423/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 3423/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3423
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: I. L. T.
GREFIER: C. I. T.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatorul V. R. S.R.L în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A – C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct.13 din HCSM nr. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, în conformitate cu art. 131 C.pr.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, în temeiul art. 10 indice 1 din OUG 15/2012.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind această probă ca fiind admisibilă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2015, contestatoarea V. R. S.R.L a formulat în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A plângere contravențională prin care a solicitat instanței în principal să anuleze procesul-verbal ., având nr._, întocmit la data de 13.01.2015, prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2750 Iei, iar în subsidiar, în temeiul art. 7 raportat la prevederile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 să dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea „AVERTISMENT”, pentru fapta contravențională reținuta în sarcina petentei ., precum și exonerarea de la plata amenzii contravenționale stabilită prin procesul- verbal atacat.
În motivarea cererii în fapt, contestatoarea a arătat faptul că la data de 05.10.2014, orele 2132, pe raza localității Seaca jud. V., se susține de către C. ca a circulat cu autoturismul_ pe raza localității mai sus menționate (DN 7 - km. 188+900 m) fără a avea rovinetă valabilă. Pentru această fapta agentul constatator al C. a aplicat prin procesul-verbal . nr._/13.01.2015 o sancțiune contravențională în cuantum de 2750 lei, proces-verbal ce i-a fost comunicat în data de 03.02.2015. Vehiculul menționat mai sus la data respectivă a fost închiriat către . care i-a comunicat contestatoarei că a achiziționat rovinetă pentru perioada 02.10._14.
Contestatoarea a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal contestat raportat la lipsa semnăturii agentului constatator având în vedere disp. art. 17 din OG 2/2001. A mai arătat că art. 4 din Legea 455/2001, republicată stipulează că, în sensul prezentei legi, datele în formă electronică sunt reprezentări ale informației în formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloacele în formă electronică, iar înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Din aceste dispoziții legale, rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.
În aceste condiții contestatoarea a arătat că rezultă că înscrisul comunicat de agentul constatator intitulat proces-verbal de contravenție nu constituie un proces verbal de contravenție, ci reprezintă dovada faptului că agentul constatator a încheiat „proces - verbal de contravenție" în format electronic, însă, în această modalitate de a încheia procesul verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție sub sancțiunea nulității.
Din întreaga economie a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată, rezultă că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții conduc la concluzia că procesul - verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual. Legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii nr. 455/2001, republicată fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor de autoritate.
Faptul că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, modificată și completată a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic). Pe de altă parte, semnătura electronică se face prin criptarea semnăturii sau a fișierului pe baza unor chei publice sau private (cheia privată fiind pe un stick usb-etoken) și trebuie ca destinatarul să fie și el înregistrat la un asemenea dispozitiv astfel încât să poată citi semnătura. Or, destinatarul este contravenientul căruia i se comunică procesul verbal în forma clasică, prin intermediul serviciilor poștale, iar nu electronic.
Contestatoarea a precizat că actul constatator atacat reprezintă astfel o dovadă că intimata, Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi Naționale din România S.A. a încheiat în format electronic un proces verbal de constatare a contravenției pe care nu l-a comunicat persoanei sancționate în modalitatea prevăzută de Legea nr. 455/2001, adică prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, ci prin procedura prevăzută de Ordonanța nr. 2/2001, modificată și completată. Or, nici dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 și nici cele ale Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, modificată și completată nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator a proceselor verbale în formă electronică, așa încât devine aplicabil principiul potrivit căruia, acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres, nici interpretul nu poate să adauge.
În plus, s-a reținut că procesul verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator) reprezintă un act administrativ unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravențională sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îndeplinească condițiile de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, modificată și completată.
Totodată, trebuie avut în vedere că, în toate cazurile, persoanelor sancționate le este comunicat un înscris intitulat proces - verbal de contravenție care nu poartă nicio semnătură olografă, ci conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Prin urmare, contestatoarea a precizat că în ceea ce privește considerațiile asupra naturii juridice a procesului verbal de contravenție, acestea susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea procesului verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale indicate. Câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie, în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic, procesul verbal de contravenție este nelegal întocmit.
În ceea ce privește prescrierea dreptului de a aplica sancțiuni cu privire la fapta contravențională reținută în sarcina sa din data de 05.10.2014, contestatoarea a invocat disp. art. 9 alin. 3 din OG 15/2002. Analizând aceste prevederi legale arătate mai sus, care sunt prevederi speciale fata de OG 2/2001, rezultă ca în cazul constatării contravențiilor prevăzute de OG 15/2002, agentul constatator are obligația întocmirii și comunicării procesului verbal de contravenție în termen de 30 zile de la data constatării contravenției. Termenul de constatare se referă la data și ora când s-a săvârșit fapta contravențională și nu data când dorește agentul constatator să constate fapta. Astfel, data constatării de către mijlocul tehnic omologat (Art. 8 din OG 15/2002) a contravenției în sensul art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 este 05.10.2014, iar ultima zi in care se putea aplica și comunica sancțiunea contravenționala este 06.11.2014 și nu data de 03.02.2015 cum s-a procedat.
In ceea ce privește fondul contestației, contestatoarea a învederat că în data de 02.10.2014 a fost achitat tariful de utilizare prevăzut de OG 15/2002 pentru autotractorul_ cu vinieta nr._/02.10.2014 cu valabilitate din data de 02.10.2014 pana la 31.10.2014, însă dintr-o eroare a operatorului OMV-PETROM acesta a trecut inversat doua litere din componenta numărului de înmatriculare respectiv_ in loc de_ . A mai precizat că nu are înmatriculat nici un vehicul sub. nr. de înmatriculare_ .
Cu privire la măsura subsidiară solicitată, contestatoarea a menționat că agentul constatator nu ține seama de prevederile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001. În ceea ce privește măsura subsidiară solicitată de înlocuire a sancțiunii aplicate cu cea a „AVERTISMENTULUI” conform art. 7 din OG 2/2001, contestatoarea a arătat că aceasta este întemeiată, întrucât la stabilirea sancțiunii contravenționale, agentul constatator nu a ținut seama de prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 care stipulează că „sancțiunea aplicată în limitele prevăzute de actul normativ trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. ” Una dintre trăsăturile esențiale ale contravenției este existența pericolului social. Totodată, a precizat că nu a dorit să se sustragă de la plata tarifului de utilizare achitând voluntar taxa, însă din cauza unor împrejurări care nu îi pot fi imputabile s-a produs o eroare de tastare, astfel nr. de înmatriculare a fost greșit menționat pe tichetul care atesta plata rovinietei.
În drept, contestatoarea a invocat disp. OG 2/2001, O.G. 15/2002 cu toate modificările și completările ulterioare, Codul de procedură civilă.
La data de 17.03.2015, prin serviciul registratură, intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A a depus întâmpinare la plângerea contravențională.
În primul rând, intimata a solicitat respingerea excepției nulității absolute a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator. Semnătură digitala reprezintă, în conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date în forma electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronica și care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în forma electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioara a acestora este identificabilă.
Apariția acestui tip de semnătură este legata de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori și să faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global. Semnăturile digitale reprezintă echivalentul în domeniul virtual al clasicelor semnături olografe.
În acest sens, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 93/1999, iar în plan intern Legea nr. 455/2001, care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede că « înscrisul în forma electronica căruia i-a fost încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Asemănător reglementării clasice privind metode de autentificare a înscrisurilor, în domeniul informatic a fost adoptată Legea nr. 589/2004 privind activitatea notarială. Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat că reglementarea în materie nu încadrează în mod expres actele administrative în categoria actelor autentice, date fiind și numeroasele particularități ale acestora între care prezumția relativa de legalitate, veridicitate și autenticitate, susceptibilă de răsturnare prin orice mijloc de probă, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) în privința cărora este necesară înscrierea în fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute. De altfel, singura diferență între semnătura olografă aflată în cuprinsul unui înscris sub semnătură privata și cea din cuprinsul unui proces verbal de constatare a contravenției întocmit în mod clasic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului, care în acest din urma caz este un agent al statului, învestit cu prerogative de putere publica.
Din examinarea dispozițiilor Legii nr. 455/2001, nu se poate reține nicio dispoziție legală care să atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat în privința autentificării în sens informatic a documentelor electronice, de altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001 act normative emis în scopul aplicării Legii nr. 455/2001, orice persoană fizică sau juridică, aflată pe teritoriul României, poate beneficia de servicii de certificare în vederea utilizării semnăturii electronice.
În acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93/1999 s-a reținut utilizarea semnăturilor electronice în sectorul public în cadrul administrațiilor naționale și comunitare și comunicările dintre administrații, precum si cu cetățenii și agenții economici în domenii precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate și justiție, impunându-se în sarcina statelor membre în art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficiența juridică a semnăturii electronice și posibilitatea de a fi acceptată ca proba în justiție din simplu motiv că se prezintă în format electronic (iar nu olograf).
În plan intern, la nivelul administrației publice, instanța trebuie să constate derularea unor programme finanțate de Uniune Europeana având ca scop implementarea infrastructurii necesare utilizării semnăturii electronice la nivelul instituțiilor publice, semnătura electronica fiind deja utilizată în raporturile cu ANAF, ONRC, ITM, precum și autorități ale administrației publice locale.
De asemenea, instanța trebuie să constate că în aplicarea aquis-ului comunitar, Ministerul Justiției a elaborat Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2010/2015 destinată implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene de „e-justice" și „e-law” potrivit: art. 67 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, instanțele judecătorești utilizând de asemenea, semnătura digitala.
În ceea ce privește modalitatea de aducere la cunoștința a sancționării de către intimată, aceasta a arătat că potrivit art. 25 din OG. 2/2001 care constituie norma general in materie contravențională „procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului”. În acest sens este de remarcat că legea nu prevede în ce format trebuie transmisă copia destinatarului, aceasta fiind expediată în cauză, pe suport de hârtie. De aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat în instanță pe suport de hârtie, cuprinzând procesul verbal de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prevederilor Legii. 455/2001 privind semnătură electronic si a HG NR. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie și valabil pentru perioada întocmirii actului sancționator, sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitala a actului sancționator.
În fapt, la data de 05.10.2014, pe DN 7 km188+900m, pe raza localității Seaca, jud VL, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând V. R. SRL, cu sediul în Mun. București, .. 646-648, sector 6 a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 13.01.2015, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..
Potrivit dispozițiilor art. 1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Intimata a învederat că așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) si (3) din OG nr. 15/2002 si nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisa în certificat își asuma întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie.
Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauza devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidentele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
Intimata a precizat că în cazul în care numărul de înmatriculare a fost greșit notat de către distribuitor, petentul avea obligația să verifice și să constate la acel moment eventualele neconcordante și să refuze semnarea exemplarului 1 astfel cum prevede art. 5 alin. 3 lit. a) din normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din R. - Ordinul MTI nr. 2166/2012, “primul exemplar, denumit copie partener, va fi semnat de către solicitant, semnătura prin care acesta certifica conformitatea datelor înscrise în document și în baza de date a S.I.E.G.M.C.R. cu cele solicitate, exemplar ce va rămâne la distribuitor”. Totodată, conform prevederilor art. 5, alin. 10 din Ordinul M.T.I. nr. 769/2010, solicitantul furnizează datele privind nr. de înmatriculare și nr. de identificare al vehiculului conform celor înscrise în certificatul de înmatriculare și stabilește tipul vehiculului.
De asemenea, daca rovinieta a fost emisa de către personalul distribuitorului pentru un alt număr de înmatriculare, utilizatorul poate solicita la același punct de lucru al acestuia, în termen de maximum 60 de minute din momentul emiterii rovinietei, efectuarea corecției numărului de înmatriculare în baza de date, reglementare prevăzută de art. 5, alin. 10 din Ordinul M.T.I. nr. 769/2010, legislația în vigoare oferind, totodată, utilizatorului posibilitatea de corecție a numărului de înmatriculare în baza de date, adresându-se în scris către C.N.A.D.N.R. Utilizatorii nu pot considera rovinieta valabilă pentru numărul de înmatriculare corect până la confirmarea în scris, de către C. - S.A. a efectuării corecției In baza de date.
În drept, intimata a invocat disp. OG. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Intimata a depus la dosar odată cu întâmpinarea proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator; certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, dovada comunicare PVCC.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/13.01.2015 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 2750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
Verificând legalitatea procesului-verbal astfel încheiat instanța reține următoarele:
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Cu privire la această ultimă condiție, respectiv semnătura agentului constatator, instanța constată că prin Decizia ÎCCJ nr. 6 din 16 februarie 2015, publicată în M.Of. nr. 199/25.03.2015 s-a stabilit faptul că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
Având în vedere că lipsește semnătura olografă a agentului constatator de pe procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/13.01.2015, instanța constată că acesta este lovit de nulitate absolută, fiind încălcate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 la momentul încheierii sale. Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea și va anula procesul-verbal . nr._/13.01.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de contestatoarea V. R. S.R.L, cu sediul în .. 646-648, București, sector 6, CUI_ în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anulează procesul verbal . nr._/13.01.2015.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.LT/Thred.IT
4 ex./03.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3521/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Pretenţii. Sentința nr. 3435/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
