Plângere contravenţională. Sentința nr. 4518/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4518/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 4518/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4518
Ședința publică din data de 11.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. B. A. L.
GREFIER: T. P. C.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe contestatorul B. A. C., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că Judecătoria Sector 6 este instanța competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, față de dispozițiile art. 101 din OG nr. 15/2002.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă estimează durata procedurii la 3 luni.
Instanța încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța reține cererea spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată că
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei A., la data de 30.01.2015, sub numărul 446/ 740/2015, contestatorul BĂULȚĂ A. C., în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A – CESTRIN, a solicitat instanței să facă aplicarea art. 2517 și urm din cod civil privind prescripția drepturilor CNADR intimatei întemeiate pe Procesul - Verbal de contravenție . Nr_ / 05.07.2011, față de faptul că i-a fost comunicat pe data de 17 ianuarie 2015 iar fapta contravențională a fost săvârșită la data de 08.01.2011, fiind prin urmare împlinit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 2517 Cod Civil. Totodată, contestatorul a solicitat instanței să facă aplicarea art. 13 al (1) din OG 2/2001 privind prescrierea aplicării sancțiunilor contravenționale, față de depășirea termenului de comunicare a procesului verbal. În plus, contestatorul a solicitat anularea procesului verbal menționat din motive procedurale, considerând că intimata nu face dovada respectării art. 25 și 27 din OG 2/2001 în ceea ce privește comunicarea în termenul legal a procesului verbal de contravenție la domiciliul contestatorului de la momentul săvârșirii faptei.
În motivarea plângerii în fapt, contestatorul a arătat că nu mai era proprietarul autoturismului cu numărul de înmatriculare_ la data producerii contravenției, înstrăinându-l prin contractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 28.12.2009. Fiind de bună – credință, a arătat că a radiat autoturismul din evidențele DITL sector 6 conform PV_/2010, anterior datei de 08.01.2011, dată la care a fost săvârșită fapta contravențională. În plus, contestatorul a apreciat că intimata a manifestat o neglijență totală față de constatarea contravenției arătând în acest sens că în documentul constatator este identificat ca fiind proprietarul autoturismului deși, conform documente oficiale menționate, la data săvârșirii faptei nu mai avea această calitate. De asemenea domiciliul menționat în procesul verbal este eronat.
În susținerea plângerii, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: C. CI . numărul_ al contestatorului, C. contract vânzare-cumpărare autoturism din data de 28.12.2009, Copia PV scoatere din evidenta_/2010 C. PV contravenție . Nr_/ 05.07.2011.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 20.02.2015, intimata CNADNR – CESTRIN, a învederat instanței faptul că la data de 08.01.2011, pe DN6 Km60+450m, pe raza localității Drăgănești-V., județul Teleorman, autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând contestatorului, a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 05.07.2011 a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._.
Cu privire la excepția prescripției răspunderii contravenționale invocate de către contestator în temeiul art. 9 alin. 3 din OG 15/2002, intimatul a apreciat că aceste dispoziții nu se aplică în prezenta cauză, față de faptul că fapta a fost săvârșită în data de 08.01.2011, fiind înregistrată prin mijloace tehnice, și constatată Ia data de 05.07.2011, de către agentul constatator, dată la care s-a întocmit procesul verbal . nr._, adică în interiorul termenului de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, așa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 și comunicat contravenientului respectând dispozițiile legale.
Totodată, intimata a învederat instanței faptul că, din prevederile art. 7 și art.1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. În cauză intimata a apreciat că, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între contestator și cocontractant și, ca atare, produce efecte doar față de părțile care l-au încheiat, neputând fi opus terților. Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților numai prin transcrierea dreptului de proprietate în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor competent. Prin urmare, a apreciat că, atâta timp cât contestatorul figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, nici o altă persoană fiind menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispozițiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G.
În plus, intimata a învederat instanței faptul că, contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, aceasta întrucât certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nu conferă această calitate, făcând dovada doar că partea contestatoare nu este înscrisă în evidențe cu creanțe bugetare.
Referitor la condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului de Interne nr. 1501/2006 din HG nr. 610/1992, ale O.U.G. nr. 195/2002, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală. În acest sens a arătat că partea contestatoare figurează ca proprietar în continuare în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor deoarece nu a solicitat radierea. Certificatul de radiere trebuie completat și vizat obligatoriu. Prin urmare, intimata a apreciat că partea contestatoare împreună cu, cumpărătorul trebuia să se prezinte la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor cu toate documentele necesare radierii respectiv înmatriculării pentru a transfera dreptul de proprietate al autovehiculului. În acest sens, a invocat și dispozițiile art. 11 alin. 4 din OUG 195/2002.
În plus, intimata a considerat că, dacă în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat intimatei. De asemenea, în cauza de față, contestatorul nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul cu număr de înmatriculare_ ar fi fost radiat din evidențele poliției, de pe numele său. În susținere a invocat dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 și art. 1 alin. 2 din același act normativ.
În fine, intimata a arătat că procesul verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei –S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
De asemenea, intimata a apreciat că din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/200l, Procesul Verbal de Constatare a Contravenției a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Față de cele învederate, intimata a solicitat să dispună respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, să dispună menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca fiind temeinic și legal.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din a nr.455 / 2001 privind semnătura electronică. Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările uIterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri din România.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: proba foto obținută cu sistemul S1EGMCR, autorizația de control a agentului constatator; certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, precum și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
La data de 10.03.2015, contestatorul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 1758, pronunțată de Judecătoria A., la data de 20.04.2015, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 6 București.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 05.07.2011 întocmit de C.N.A.D.N.R.(fila 6 dosar inițial), petentul B. A. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În fapt, s-a reținut că la data de 08.01._, ora 23.29, pe DN6 km 60+450m, Drăgănești Vlșaca, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Procesul-verbal nu a fost semnat de petent, întrucât acesta nu a fost prezent la întocmirea procesului-verbal.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.U.G. 2/2001, instanța apreciază că acesta nu a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2 /2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Verificând, din oficiu, existența în cuprinsul procesului-verbal a elementelor obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute, instanța constată că lipsește semnătura agentului constatator. În cuprinsul acestuia se menționează însă că actul a fost semnat electronic conform Legii 455/2001 și HG 1259/2001.
Din interpretarea prevederilor art. 5 din legea 455/2001, instanța reține că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate în ce privește condițiile și efectele înscrisurilor sub semnătură privată.
Codul civil diferențiază actul sub semnătură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind, potrivit art. 1171 și art. 1173, acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public competent. În schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit de persoane în raporturile civile dintre aceștia, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor. Procesul-verbal are natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, și totodată este un act autentic, el încadrându-se prevederilor art. 1171 C.civ., astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile legii 455/2001 referitoare la semnătura electronică.
Nici o dispoziție a legii 455/2001 și nici dintr-o altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat.
În cauză sunt aplicabile prevederile OG 2/2001, care consacră o anumită formă obligatorie, evident scrisă, a procesului-verbal de contravenție, întărită de condiția de validitate a existenței semnăturii agentului constatator în cuprinsul actului încheiat. Procesul-verbal întocmit în cauză nu este semnat de agentul constatator, el având în realitate o formă exclusiv electronică. Acest act normativ nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, cu atât mai mult ca procesul-verbal să fie încheiat în formă electronică.
Pe de altă parte, instanța reține că în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 6/16.02.2015, prin care a soluționat recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.
Astfel, instanța supremă a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
În consecință, având în vedere și prevederile art. 517 alin. 4 Cod Procedură Civilă potrivit cărora interpretarea dată de instanța supremă problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în monitorul oficial, instanța reține că au fost încălcate prevederile art. 17 din OG 2/2001, procesul-verbal fiind lovit de nulitate absolută. Având în vedere constatarea nelegalității procesului-verbal atacat și văzând că instanța urmează să dispună anularea acestuia și exonerarea petentei de plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de contestatorul B. A. C., cu domiciliul în București, ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA cu sediul în București, ..401A, sector 6, înregistrată la ONRC sub nr. J_, CUI_.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.07.2011 întocmit de intimata CNADNR și, în consecință exonerează petentul de amenda în cuantum de 250 lei precum și de orice alte măsuri dispuse prin procesul-verbal.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sector 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. B. A. LuizaToma P. C.
Red. ABB/ Tehnored.PAS
4 ex/08.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4084/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4519/2015.... → |
|---|
