Plângere contravenţională. Sentința nr. 4877/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4877/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 4877/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4877
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. S.
GREFIER: A.-R. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul C. I. în contradictoriu cu intimata D.-B. Rutieră, intervenientul M. S. și asiguratorii A. V. Insurance Group și E..
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat contestatorul, personal, lipsind intimata, intervenientul forțat și asigurătorii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța procedează la legitimarea contestatorului C. I., care prezintă CI-CNP_.
În baza art. 131 Cod de procedură civilă instanța pune în discuție verificarea competenței Judecătoriei Sectorului 6 București.
Contestatorul apreciază că Judecătoria Sectorului 6 este competentă să soluționeze cauza.
Instanța constată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza potrivit art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și art. 32 alin. 1 din OG 2/2001.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Contestatorul arată că dorește ca procesul să se termine cât mai repede.
Instanța estimează durata cercetării procesului la 3 luni.
Nemaifiind cereri prealabile formulate, nici excepții invocate, instanța acordă cuvântul cu privire la propunerea de probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și fotografiile de la dosar.
Constatând că probele propuse de părți sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează contestatorului și intimatei proba cu înscrisuri.
Nemaifiind alte probe de administrat instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatorul arată că celălalt conducător auto a intrat în autoturismul său cu autoturismul RATB. Arată că a mers la poliție și în timp ce scriau declarațiile, s-a primit un telefon, a răspuns chiar doamna care îi audia pe ei, a spus că este totul în regulă, că nu este nicio problemă, el i-a dovedit doamnei respective, cu pozele de la fața locului, că nu el a intrat peste celălalt autoturism, ci că celălalt autoturism a intrat peste el, încălcând două linii continue. Afirmă că în aceste condiții, tot el a fost cel care a fost considerat vinovat. Solicită anularea procesului verbal și să i se repare mașina.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.03.2015, contestatorul C. I., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, B. de Poliție Rutieră, a formulat contestație împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2015 întocmit de către agentul constatator C. T. din cadrul BR- BAU sector 6, proces verbal pe care îl consideră nelegal și netemeinic, solicitând anularea procesului verbal menționat și exonerarea sa de plata amenzii în cuantum de 390 lei.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că, la data de 18.02.2015, ora 17,15, se deplasa pe . marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ . La un moment dat, se unesc mai multe benzi de circulație ale unor drumuri ce vin din direcții diferite. Pe o distanță de cca 100 m nu se poate schimba banda de mers deoarece între cele două drumuri se află o linie dublă continuă. Stând în coloană și așteptând începerea liniei discontinue pentru a putea iniția schimbarea benzii de circulație în vederea încadrării corespunzătoare, autoturismul contestatorului a fost acroșat în partea stângă spate de un autobuz cu numărul de înmatriculare_, care încerca să schimbe banda de circulație, dar fără a ține cont de linia dublă continuă și de interdicția legală de a face acest lucru prevăzută de Codul Rutier.
Cum șoferul autobuzului a susținut că petentul contestator ar fi vinovat de producerea coliziunii, s-au prezentat la Biroul de accidente ușoare, unde, deși a prezentat o . fotografii efectuate de contestator la fața locului și de unde rezultă că autobuzul a călcat linia dublă continuă intrând peste acesta, pe banda sa de circulație, agentul constatator a întocmit procesul verbal în mod netemeinic, considerându-l vinovat de producerea accidentului.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 31 și următoarele din OG nr.2/2001.
În dovedirea contestației, contestatorul a depus la dosar în copie, procesul verbal de constatare a contravenției contestat și 6 planșe foto.
La data de 21.04.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat a se observa că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
Din interpretarea declarațiilor celor doi conducători auto scrise la unitatea de poliție, a schițelor întocmite de către aceștia, precum și a avariilor existente la cele două autovehicule, agentul de poliție rutieră a stabilit, în mod obiectiv, vinovăția în sarcina petentului.
Cele două autovehicule implicate au suferit avarii care corespund dinamicii producerii accidentului, acestea fiind consemnate de agentul constatator pe formularele de declarații.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 54 alin.1 din OUG nr. 195/2002alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, procesul-verbal . nr._/18.02.2015, istoricul de sancțiuni al petentului,declarațiile conducătorilor auto implicați și autorizațiile de reparații.
În temeiul prevederilor art. 119 din OUG nr.195/2002, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat a numitului M. S. și a asigurătorilor A. V. Insurance Group și E..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/18.02.2015 (f. 32), contestatorul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 18.02.2015 contestatorul a condus auto nr._ și nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers de pe banda 2 pe banda 3, intrând în coliziune cu auto nr._ cu care circula pe aceeași direcție.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Procesul-verbal de contravenție legal întocmit se bucură de prezumția relativă de temeinicie în măsura în care este încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, aspect ce rezultă din rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
În speță, instanța constată că procesul-verbal contestat a fost întocmit pe baza declarațiilor date la Poliție de către cei doi conducători auto implicați în accident.
Într-un asemenea caz, instanța apreciază că simpla reținere a unei situații de fapt prin procesul-verbal de contravenție, neconstatată personal de către agentul constatator, nu se bucură de prezumția relativă de temeinicie, pentru stabilirea exactă a situației de fapt fiind necesară analizarea elementelor avute în vedere la stabilirea de către agentul constatator a celor înscrise în procesul-verbal.
Contestatorul a declarat că oprind pentru a da prioritate unor autoturisme care virau dreapta pentru a schimba banda de mers, autoturismul cu nr._ l-a acroșat în partea stângă spate (f. 35).
Intervenientul forțat a declarat că se deplasa pe banda 1 către intersecția R. și a fost acroșat de auto nr._ care se deplasa pe banda 2 a străzii Geniului și dorea să se încadreze pe banda sa.
Astfel, instanța constată că agentul de poliție, pe baza acestor două declarații, contradictorii, a stabilit culpa contestatorului în producerea accidentului, fără a avea alte elemente de natură a stabili cu certitudine dinamica accidentului.
Instanța apreciază că pe baza celor două declarații nu se putea reține săvârșirea, de către contestator a contravenției prevăzute de art. 100 alin. 2 lit rap. la art. 108 alin 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002, atâta vreme cât a fost contestată manevra contestatorului de schimbare a benzii în momentul producerii impactului element esențial pentru stabilirea împrejurării dacă acesta avea sau nu prioritate, și, pe cale de consecință, dacă petentul avea sau nu obligația de a acorda prioritate intervenientului.
Totodată, instanța constată că din planșele foto depuse de contestator (f. 5,8,9) rezultă că autobuzul condus de intervenient depășise linia continuă care separa benzile.
Față de cele arătate, întrucât situația de fapt reținută de agentul constatator nu este confirmată mai presus de orice îndoială de probele administrate în cauză, instanța constată că există un dubiu cu privire la existența și modul de săvârșire a contravenției menționate în procesul-verbal de contravenție, dubiu care profită contestatorului, o altă interpretare fiind de natură a aduce atingere prezumției de nevinovăție – garanție procesuală instituită de art.6 alin.2 din CEDO.
Pe cale de consecință, apreciind că nu poate fi reținută în sarcina contestatorului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 2 lit rap. la art. 108 alin 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002, instanța va admite plângerea contravențională, apreciind că procesul verbal este netemeinic și, în baza art.34 din OG 2/2001, îl va anula.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de contestatorul C. I., domiciliat în București, Calea Ferentari nr. 12, . 2, apartament 68, sector 5, CNP_, în contradictoriu cu intimata D.-B. Rutieră, cu sediul în București, ..9-15, sector 3, intervenientul M. S., cu domiciliul în Chiajna, ..108, județul Ilfov și asiguratorii A. V. Insurance Group, cu sediul în București, Bulevardul C. I nr.31-33, sector 2 și E., cu sediul în . Nord nr.10, Global City Business Park, Clădirea O23, etaj 4, județul Ilfov.
Anulează procesul-verbal contestat . nr._/18.02.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.RS/Thred.MV
7 ex./2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4869/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
