Plângere contravenţională. Sentința nr. 5138/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5138/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 5138/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5138
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. B. A. L.
GREFIER: T. P. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședință publică de către grefierul de ședință, la ordine, au răspuns martorii O. A. S. și B. C., lipsind părțile și martorii M. M. și Z. G. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța procedează, conform dispozițiilor art. 318, art. 319 și art. 321 Cod procedură civilă, la audierea martorilor O. A. S. și B. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, conform art. 323 Cod procedură civilă.
Instanța constată imposibilitatea audierii martorului pentru care s-a depus la termenul anterior dovada îndeplinirii mandatului de aducere, respectiv a martorului M. M. (fila 34 în dosarul cauzei).
Față de declarațiile administrate în ședința publică de astăzi, instanța revine asupra probei constând în audierea martorului Z. G. A., apreciind că nu se mai impune audierea acestui martor, cu atât mai mult cu cât au fost emise două mandate de aducere în privința acestuia care nu au putut fi executate.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 06.08.2014, sub nr._, contestatoarea . SRL, a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul T. de Muncă al Municipiului București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea proceselor verbale de control nr._/29.07.2014 si de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că la data de 21.07.2014, astfel cum reiese din anexa la P.V nr._/29.07.2014 (dar in procesul verbal de control este trecuta data de 29.07.2014) in urma unui control efectuat de inspectorii de munca din cadrul intimatei sa constatat faptul ca: la data de 21.07.2014, la punctul de lucru din ., sector 6, București, au fost identificați numiții O. A. S. si B. C. care desfasurauactivitatii specifice de constructii șantier, fara a avea incheiat contract individual de munca in forma scrisa, societatea nu a respectat dispozițiile H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariaților art. 4, alin. 1 lit. (a).
In urma controlului, s-a intocmit procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ prin care a fost sancționată cu amenda de 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 si amenda de 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 9, alin. 1, lit. (c) din HG nr. 500/2011.
Cu privire la faptul ca nu exista contract individual de munca pentru numitul B. C., acesta are contract individual de munca incheiat si înregistrat sub nr. 46/21.07.2014, pe perioada nedeterminata. Acesta era prezent la momentul controlului tocmai pentru a se putea incheia contractul individual de munca, dupa ce in prealabil a fost prezent timp de aproximativ o saptamana (înaintea controlului) la sediul din ., pentru a stabili daca poate presta munca de dulgher in cadrul societatii si a se putea stabili programul de lucru cat si remunerația pentru munca prestata.
In ceea ce privește pe numitul O. A. S., acesta s-a prezentat la sediul din ., in data de 18.07.2014 solicitând un loc de munca in cadrul societatii. Având in vedere faptul ca societatea nu-i putea oferi un loc de munca pe perioada nedeterminata i-a putut oferit acestuia alternativa de a putea lucra pe o perioada de aproximativ 2 luni, motiv pentru care societatea urma sa încheie contract individual de munca pe perioada de 2 luni cu acesta.
In ceea ce privește contractele de munca ale J. V. G., R. I. D. si T. G., acestea au fost completate in registrul de evidenta al salariaților cu data de 20.06.2014, care era o zi de vineri si au fost transmise la I.T.M. conform codului de transmitere 20140623_9_1 13104429__ din data de 23.06.2014, . luni.
Potrivit Codului de Procedura Civila ,,termenul care se împlinește . se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare”.
Inspectorii au aplicat un cuantum al amenzii fara a avea in vedere toate împrejurările faptei.
Instanta nu poate sa aprecieze asupra legalitatii si temeiniciei sancțiunii in lipsa acestor împrejurări ce nu au fost consemnate de agentul constatator si pe care era obligat sa le insereze, potrivit art. 16 alin. 1) din OG nr. 2/2001.
Este absolut nelegal, inechitabil si nejustificat sa probeze existenta circumstanțelor ce atesta gradul de pericol al faptei, in condițiile in care inspectorul de munca era obligat prin lege sa le consemneze.
Aceste date din procesul verbal au fost consemnate . la sediul Inspectoratului T. de Munca.
Nu trebuie uitat ca aceasta procedura contravenționala este asimilată unei proceduri penale din perspectiva art. 6 din CEDO, astfel cauza A. impotriva României, astfel incat beneficiază de prezumția de nevinovăție iar organele statutului trebuie sa-si justifice sancțiunile aplicate unei persoane, (aplicarea unei amenzi reprezentând o ingerința in dreptul de proprietate, prin diminuarea patrimoniului personal cu suma stabilita drept amenda) prin indicarea tuturor împrejurărilor cauzei, nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa in cuprinsul procesului verbal.
In acest sens, arată că a completat întotdeauna registrul general de evidenta a salariaților cu toate datele prevăzute de HG. nr. 500/2011, mai mult decât atat, are un număr de 33 de angajați, care si-au primit salariile la timp.
A respectat întotdeauna prevederile legale, astfel au fost depuse toate actele si statele de plata, au fost procesate toate modificările survenite ca urmare a angajarii sau încetării contractelor de munca, a plătit întotdeauna la timp contribuțiile către stat, si-a onorat întotdeauna contractele.
In cazul in care instanța va trece peste toate aceste motive, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment” deoarece nu a creat nicio stare de pericol si nu a adus atingere niciunei valori sociale protejate de lege.
Sancțiunea aplicata este mult prea mare in raport cu circumstanțele reale si personale si reprezintă o ingerința neproportionala in dreptul de proprietate asupra propriului patrimoniu.
In drept, petenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariaților, Legea nr. 53/2003, art. 194 C.p.c.
În susținerea cererii, contestatoarea a depus la dosar, în copie, proces verbal de contravenție . nr._, proces verbal de control . nr._, anexă la procesul verbal nr._, certificat de înregistrare, plângere prealabilă, stat de plată salariați, contract individual de muncă nr. 28 din data de 19.06.2014, acte de identitate M. M. și Zegheriu G. A..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 31.10.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând admiterea excepției necompetentei materiale a Judecătoriei Sector 1 București in ceea ce privește procesul verbal de control nr._/29.07.2014; anularea plângerii contravenționale ca netimbrata; anularea contestatiei formulata împotriva procesului verbal de control nr._/29.07.2014 ca netimbrata; admiterea excepției lipsei plângeri prealabile in ceea ce privește procesul verbal de control nr._/29.07.2014 si respingerea contestatiei formulata impotriva acestui act administrativ ca inadmisibila; respingerea ca neîntemeiata a cererii de chemare in judecata formulata impotriva procesului verbal de control nr._/29.07.2014 si a procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/29.07.2014.
În ceea ce privește excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Sector 1 București in ceea ce privește procesul verbal de control nr._/29.07.2014, intimata a arătat că potrivit dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 contenciosul administrativ, modificata si completata, prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Conform prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 108/1999 privind înființarea si organizarea Inspecției Muncii, republicata, măsurile luate de inspectorii de munca pot fi contestate pe căile judiciare sau administrative prevăzute de lege.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 contenciosul administrativ, modificata si completata, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ - fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Procesul verbal de control nr._/29.07.2014 reprezintă o manifestare unilaterala de voința din partea ITM București, care da naștere unei situatii juridice noi, fiind emis de o autoritate publica in vederea executării in concret a legii. Astfel, caracteristicile prevăzute la art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 se regăsesc in totalitate la Procesul Verbal de Control nr._/29.07.2014.
F. de aspectele sus mentionate, competenta soluționării contestatiei formulate împotriva procesului verbal de control nr._/29.07.2014 revine Tribunalului București si nu Judecătoriei Sector 1 București.
Cu pivire la excepția netimbrarii plângerii contravenționale, intimata arată că potrivit art. 36 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, modificata si completata, pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.
Potrivit art. 197 din Codul de Procedura Civila, in cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Conform art. 19 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru in materie contravenționala, plangerea împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției, precum si calea de atac impotrivaimpotrivahotarariipronuntate se taxeaza cu 20 lei.
Contestatoarea nu face dovada achitarii taxei de timbru.
F. de aspectele sus mentionate solicita admiterea excepției si anularea plângerii contravenționale ca netimbrata.
Cu privire la anularea contestației formulata impotriva procesului verbal de control nr._/29.07.2014 ca netimbrata, arată că:
Potrivit art. 17 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, modificata si completata, pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile în bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
Potrivit art. 197 din Codul de Procedura Civila, in cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Conform art. 16 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, in materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris 50 lei; b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei”.
Contestatoarea nu face dovada achitarii taxei de timbru.
F. de aspectele sus mentionate solicita anularea contestatiei formulata impotriva procesului verbal de control nr._/29.07.2014 ca netimbrata.
Cu privire ia admiterea excepției lipsei plângeri prealabile in ceea ce privește procesul verbal de control nr._/29.07.2014 si respingerea contestației formulata impotriva acestui act administrativ ca inadmisibila, intimata arată că:
Conform prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificata si completata pana la data introducerii cererii de chemare in judecata, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept ai său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Procedura prealabila prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificata si completata pana la data introducerii cererii de chemare in judecata, este o condiție pentru declanșarea procedurii judiciare.
Deoarece privește o cerința pentru declanșarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instantei judecătorești, excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție de fond. Ea se adauga la celelalte condiții de exercițiu ale acțiunii :drept, interes, calitate si capacitate procesuala, ca o condiție speciala, suplimentara.
Din punct de vedere al efectului pe care il produce, excepția lipsei proceduri prealabile este o excepție peremptorie, dirimanta, deoarece daca este admisa duce la respingerea acțiunii.
De asemenea, insusi dreptul la acțiune se naște conditionat de parcurgerea procedurii prealabile. Astfel, in situatia in care autoritatea publica emitenta nu a fost sesizata cu plangerea prealabila, lipseste o condiție de exercițiu a acțiunii si atunci soluția este respingerea acțiunii ca inadmisibila.
Excepția lipsei proceduri prealabile este o excepție absoluta deoarece norma care reglementează plangerea prealabila este imperativa., legiuitorul nu a lasat la latitudinea pârtii interesate daca efectueaza sau nu procedura prealabila, ci a conditionat sesizarea instantei de indeplinirea acestei proceduri.
De altfel, contenciosul constituțional a stabilit că art. 7, care instituie obligativitatea procedurii prealabile, nu încalcă prevederile Constituției care preved că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Prin Decizia nr. 39/2005, Curtea Constituțională a reținut că textul constituțional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicțiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004. Nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic.
Pentru aceste considerente, solicita instantei de judecata sa admita excepția si pe cale de consecința sa respingă acțiunea in ceea ce privește procesul verbal de control ca inadmisibila.
Cu privire la fapta prevăzută la art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, modificata si completata, pentru care s-a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 10.000 lei, arată urmatoarele:
Având in vedere dispozițiile art. 19 din Legea nr. 108/1999, privind infiintarea si organizarea Inspecției Muncii, republicata si prevederile H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a Inspecției Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric, modificata si completata, in data de 21.07.2014, in jurul orei 10.30, inspectorii de munca din cadrul ITM București au initiat un control la punctul de lucru al Societatii M. I. Construct SRL.
Obiectivele controlului, constatările inspectorului de munca precum si masurile dispuse au fost consemnate in procesul verbal de control . nr._/29.07.2014 si in anexa acestuia.
In urma controlului s-a incheiat procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/29.07.2014, prin care s-a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 20.000 lei pentru savarsirea faptei prevăzută la art. 260 alin. (1) lit e) din Legea nr. 53/2003 republicata, modificata si completata si cu 5000 lei conform art. 9 alin. (2) lit. b) din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariaților, modificata si completata, contravenient fiind Societatea M. I. Construct SRL.
Cu ocazia controlului initiat la data de 21.07.2014 au fost identificate persoanele care desfasurau activitate pentru si sub autoritatea societatii M. I. Construct SRL pe baza fiselor de identificare completate personal de aceste persoane.
Având in vedere aspectele constatate la locul de munca organizat de societate, fisa de identificare completata de persoana care presta activitate pentru si sub autoritatea societatii, in momentul controlului; extras din registrul general de evidenta a salariaților (aplicația Reges); documentele prezentate de societate, au fost identificata doua persoane care prestau activitate pentru si sub autoritatea contestatoarei fara a avea încheiate contracte individuale de munca in forma scrisa, respectiv B. C. a fost identificat la data de 21.07.2014, ora 10.30 perstand activitate pentru si sub autoritatea societatii M. I. Construct SRL. Acesta a declarat in fisa de identificare completata pe propria răspundere, sub semnătură, ca presteaza activitate pentru societatea M. I. Construct SRL in funcția de dulgher de la data de 30.06.2014, este in proba nu a semnat contract de munca.
O. A. S. a fost identificat la data de 21.07.2014, prestand activitate pentru si sub autoritatea societatii M. I. Construct SRL. Acesta a declarat in fisa de identificare completata pe propria răspundere, sub semnătură, ca presteaza activitate pentru societatea M. I. Construct SRL in funcția de muncitor necalificat de la data de 18.07.2014, nu a semnat contract de munca.
Angajatorul a prezentat pentru numitul B. C. contractul individual de munca nr. 46/21.07.2014, cu data inceperiiactivitatii 22.07.2014, iar pentru numitul O. A. S. nu a fost prezentat contract individual de munca.
Astfel, se poate observa ca numitul B. C. a prestat activitate in perioada 30.06._14 pentru si sub autoritatea Societatii M. I. Construct SRL fara a avea incheiat contract individual de munca in forma scrisa contrar prevederile legale in vigoare.
De asemenea, numitul O. A. S. incepand cu data de 21.07.2014 a prestat activitate pentru si sub autoritatea Societatii M. I. Construct Srl fara a avea incheiat contract individual de munca in forma scrisa contrar prevederile legale in vigoare.
In conformitate cu prevederile art. 10 Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicat, modificat si completat, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remunerații denumita salariu.
In conformitate cu prevederile art. 16 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, modificata si completata, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului pârtilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligația de încheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru încheierea valabila a contractului.
A.. 2 al aceluiași articol prevede ca, anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Potrivit aceluiași articol al aceluiași act normativ alin. 4, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii conferă salariatului vechime in munca.
Conform prevederilor art. 4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariaților, modificata si completata, la angajarea fiecărui salariat, elementele contractului individual de munca se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.
Coroborând dispozițiile art. 16 din Codul Muncii republicat, modificat si completat, cu dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. a din HG 500/2011, modificata si completata, rezulta ca, angajatorul are obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă si inmanarii acestuia, cel târziu in ziua lucratoare anterioara inceperiiactivitatii, deoarece numai in acest context dispozițiile alin. 2 si alin. 3 al art. 16 poate produce efecte juridice.
Dispozițiile art. 16 trebuie interpretate in sensul in care acestea produc efecte juridice si nu in sensul in care aceste dispoziții nu ar produce nici un efect, respectiv nici o consecința juridica.
Întrucât declarațiile persoanelor identificate au fost semnate pe proprie răspundere de către acestea, considera ca declarațiile acestora au valoare probatorie si eficienta juridica, demonstrând ca fapta retinuta in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor a fost dovedita, deci exista.
Astfel, angajatorul are obligația de a incheia contractul individual de munca cu o zi anterioara datei inceperiiactivitatii.
Potrivit dispozițiilor art. 260 alin 1 lit. e) din Codul Muncii, in vigoare la data aplicarii sancțiunii, constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Legislația in vigoare nu permite prestarea unei activitati lucrative fara contract individual de munca, sau contract de colaborare in cazul persoanelor fizice autorizate.
In conformitate cu prevederile art. 29 alin. 2 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, republicata, modificata si completata, modalitățile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. 1 sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - și în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel.
La control nu a fost prezentat un document in care sa fie prevăzută modalitatea in care urmeaza sa se realizeze verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale.
Regulamentul intern este un document care nu are data certa, astfel prezentarea acestuia dupa finalizarea controlului se face pro causa, in scopul exonerării petentei de la sancțiunea aplicata.
In conformitate cu prevederile art. 30-33 din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, republicata, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă.
Astfel, verificarea prin munca propriu-zisa a calitatilor, cunoștințelor si aptitudinilor nu se poate face înainte de încheierea contractului individual de munca, situație distincta de concursurile care susțin probe practice.
In cazul contestatoarei nu a fost vorba despre o proba practica a unui concurs de angajare, întrucât nu s-au simulat condiții de munca, ci numiții B. C. si O. A. S. au participat efectiv la activitatea desfasurata in cadrul unitatii, aceștia efectuând activitati specifice de construcții.
Potrivit Recomandării nr. M.L.C. 198 (2006) a Organizației Internationale a Muncii, aceasta a precizat in mod sistematic caracteristicile unei relații de munca, si anume faptul ca munca este executata potrivit instrucțiunilor si sub controlul unei alte persoane; implica integrarea lucratorului (celui care o presteaza) in organizarea unei întreprinderi; este afectata exclusiv sau in principal in contul unei alte persoane; trebuie sa fie îndeplinita personal de către lucrator; se efectueaza potrivit unui orar determinat si . sau acceptata de persoana beneficiara a muncii; are o durata prestabilita si prezintă o anumita continuitate; presupune ca lucratorul este la dispoziția celeilalte persoane; implica punerea la dispoziție, pentru prestarea ei, de către beneficiar de utilaje, mașini, materiale, energie, dupa caz.
Statelor membre li se recomanda, prin recomandarea O.I.M. la care ne referim, sa stabileasca o prezumție legala de existenta a unei relații de munca ori de cate ori exista unul sau mai multe indicii caracteristice unei astfel de relații.
Cu privire la gravitatea faptei, arată că fapta savarsita de contestatoare si prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, modificata si completata, prezintă pericol social prin faptul ca priveaza persoana care presteaza activitate lucrativa de plata salariului, persoana in cauza nu beneficiaza de protectie sociala, nu beneficiaza de prestatii de asigurari sociale, asigurari de sanatate, asigurari de șomaj, cele pentru accidente de munca sau boli profesionale. Daca in perioada in care nu au avut intocmit contract individual de munca aceasta persoana suferea un accident sau aveau nevoie de îngrijiri medicale nu putea beneficia de servicii gratuite deoarece nu erau asigurate conform legii.
De asemenea, perioadele in care s-a prestat activitatea fara a avea contract individual de munca nu constituie perioada contributiva in sistemul public de pensii si in sistemul asigurărilor de șomaj, iar pentru aceasta perioada a fost prejudiciat si bugetul statului consolidat prin neplata contribuțiilor si impozitelor datorate de angajator si salariat.
Însusi legiuitorul a avut in vedere gravitatea deosebita a contravenției prevăzute la art. 260 (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, republicata, modificata si completata, avand in vedere cuantumul amenzii contravenționale stabilite pentru acesta fapta, pentru fiecare persoana identificata.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, considera ca aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale este temeinica si legala.
Pentru contravenția savarsita, societatea a fost sanctionata cu minimul amenzii contravenționale prevăzută pentru fiecare persoana identificata prestând activitate fara contract individual de munca.
Cu privire la amenda contravenționala in cuantum de 5.000 lei aplicata conform art. 9 alin. 2 lit. b) din HG nr. 500/2011, modificata si completata, intimata arată urmatoarele:
In conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, modificata si completata, anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite Inspectoratului T. de Muncă.
Potrivit art. 3 din H.G. nr. 500/2011, privind registrul general de evidenta a salariaților, modificata si completat, registrul se întocmește în formă electronică. Registrul se completează în ordinea angajării și cuprinde următoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariaților: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetățenia și țara de proveniență - Uniunea Europeană - UE, non-UE, Spațiul Economic European - SEE; b) data angajării; c) perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea; d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării Ocupațiilor din România (C.) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de muncă; f) durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia; g) salariul de bază lunar brut și sporurile, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă; h) perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale; i) data încetării contractului individual de muncă.
Conform art. 4 alin. 1 din același act normativ, completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2), și transmiterea registrului se fac după cum urmează: a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză; b) elementul prevăzut la art. 3 alin. (2) lit. g) se completează și pentru contractele individuale de muncă deja înregistrate, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri; c) elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. h) se înregistrează în registru în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data suspendării; d) elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. i) se înregistrează în registru la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă; e) pentru salariații detașați, angajatorul de bază completează perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea, anterior începerii detașării.
Potrivit art. 9 alin. 1 lit. c) din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariaților, modificata si completata, constituie contravenție necompletarea elementelor contractului individual de muncă conform art. 3, respectiv netransmiterea registrului în termenele prevăzute la art. 4, iar conform aceluiași articol alin. 2 lit. b), acesta fapta se sanctioneaza cu amendă de cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei.
Din consultarea Registrului general de evidenta a salariaților transmis de Societatea M. I. Construct SRL a rezultat ca angajatorul nu a respectat dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. a) din HG nr. 500/2011, modificata si completata, in sesul ca nu a transmis registrul general de evidenta a salariaților cu elementele contractelor individuale de munca cel târziu in ziua lucratoare anterioara inceperiiactivitatii.
Astfel, contractul individual de munca nr. 34/19.06.2014 al salariatului J. V. G. are ca data de incepere a activitatii 20.06.2014 si registru a fost transmis la data de 23.06.2014, contractul individual de munca nr. 39/19.06.2014 al salariatului R. I. D. are ca data de incepere a activitatii 20.06.2014 si registru a fost transmis la data de 23.06.2014, contractul individual de munca nr. 44/19.06.2014 al salariatului T. G. are ca data de incepere a activitatii 20.06.2014 si registru a fost transmis la data de 23.06.2014.
Data transmiterii se regaseste in codul de incarcare astfel: primele patru cifre ale codului reprezintă anul, urmatoarele doua cifre reprezintă luna si urmatoarele doua cifre reprezintă ziua transmiterii registrului.
Prin urmare, registrul cu datele privind angajarea celor 3 salariați nu a fost transmise la ITM București conform dispozițiilor art. 4 alin. 1, lit. a) din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, cu modificările si completările ulterioare.
Registrele generale de evidenta a salariaților in format electronic depuse de angajatori sunt gestionate . date organizata de Inspecția Muncii care sta la baza răspunsurilor formulate de Inspecția Muncii si Inspectoratele Teritoriale de Munca cu privire la evidenta raporturilor de munca. Prin nerespectarea termenelor stabilite de legiuitor se creeaza mari confuzii cu privire la existenta unor raporturi de munca.
In aceasta situatie Inspecția Muncii si inspectoratele teritoriale de munca pot comunica informații care nu corespund realitatii in sensul ca, spre exemplu persoana X nu figureaza in baza de date electronica desi are contract individual de munca. Astfel, atat Inspecția Muncii si inspectoratele teritoriale de munca cat si alte autoritati/institutii (instanta judecătoreasca, organele de cercetare penala, executorii judecătorești) care solicita informații cu privire la raportul de munca al unei persoane vor fi in eroare deoarece situatia reala si evidenta detinuta de ITM București nu coincid.
Concluzionând, respectarea termenelor stabilite de legiuitor pentru completarea si transmiterea registrului general de evidenta a salariaților este de mare importanta deoarece evidenta electronica a salariaților sta la baza unor decizii ale instantelor judecătorești si/sau ale organelor de cercetare penala.
Referitor la motivele de nulitate, intimata arată urmatoarele:
In conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001, modificata si completata, in situația în care contravenientul este persoana juridică, în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
In conformitate cu prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, modificata si completata, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.
Motivele de nulitate sunt expres si limitativ prevăzute de lege.
In Decizia nr. XXII /19.03.2007, deliberând asupra recursului in interesul legii,
I.C.C.J. a retinut ca, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.
Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Astfel, partea care o invoca trebuie sa faca dovada ca i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, contestatoarea nefacand dovada in acest sens.
Având in vedere prevederile legale si mențiunile cuprinse in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, nu exista motive de nulitate a acestuia, acesta fiind intocmit cu respectarea dispozițiilor legale.
Toate aceste fapte, Societatea M. I. Construct SRL a fost sanctionata cu suma in cuantumul minim prevăzut de actele normative mentionate in cuprinsul prezentei intampinari.
Referitor la solicitarea contestatoarei de inlocuire a amenzii cu avertisment, intimata arată că aplicarea avertismentului nu poate atinge scopul sancțiunii, avand in vedere ca faptele savarsite prezintă un grad de pericol social ridicat iar prin aplicarea sancțiunii avertismentului nu s-ar atinge scopul legii, angajatorul avand posibilitatea de a persista in nerespectarea legii, aspect care poate conduce la încurajarea concurentei neloiale fata de angajatorii care inteleg sa respecte legea si sa intocmeasca contracte individuale de munca.
Cu privire la proba cu martori solicitata de contestatoare prin cererea de chemare in judecata, arată că:
Conform prevederilor art. 194 lit. e, teza ultima, din Codul de procedura civila, când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător.
Astfel, cererea de chemare in judecata va cuprinde numele, prenumele și adresa martorilor in cazul in care reclamantul solicita încuviințarea probei cu martori.
Avand in vedere prevederile legale mentionate precum si faptul ca reclamanta nu a indicat numele si adresele martorilor propuși a fi audiați prin cererea de chemare in judecata, solicita decaderea contestatoarei din proba cu martori propusa prin cererea de chemare in judecata.
Întrucât procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor a fost încheiate in raport de constatările inspectorului de munca, fisele de identificare completate personal, pe proprie răspundere, de persoanele ce prestau activitate, ducumentele prezentate la control, baza de date organizata cu registrele de evidenta a salariaților, nu poate fi retinuta vreo culpa ITM București, fapt pentru care solicitam respingerea cheltuielilor de judecata solicitate de contestatoare.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205-208, Codul de procedura civila, Legea nr. 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspecției Muncii si a H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a Inspecției Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric, modificata si completata, Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, modificata si completata, H.G. nr. 500/2011, modificata si completata, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificata si completata.
A solicitat intimata încuviințarea probei cu înscrisuri.
Odată cu întâmpinarea, intimata a depus la dosar, în copie, procesul verbal de control nr._/29.07.2014 si anexele acestuia; procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/29.07.2014, fisele de identificare completate de P. A. S. si B. C.; registrul general de evidenta a salariaților transmis de contestatoare.
Prin sentința civilă nr._/04.12.2014, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 1 București, dispunând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București.
Plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la data de 12.01.2015.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat, la solicitarea ambelor părți, în temeiul dispozițiilor art. 255 alin. 1 C.proc.civ. proces verbal de contravenție . nr._, proces verbal de control . nr._, anexă la procesul verbal nr._, certificat de înregistrare, plângere prealabilă, stat de plată salariați, contract individual de muncă nr. 28 din data de 19.06.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 29.07.2014(filele 4-5 dosar inițial) întocmit de către intimatul ITM București, petenta . SRL a fost sancționată contravențional cu suma de_ lei pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 260 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, constând în primirea la muncă a unei persoane fără a avea încheiat contract de muncă în formă scrisă și cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. B din HG nr. 500/2011.
În fapt, s-a reținut că a data de 29.07.2014, la sediul ITM din .. 260-261, sector 4 din documentele prezentate de . SRL, reprezentată prin M. A. în calitate de administrator și M. M. în calitate de împuternicit s-au constatat următoarele: în urma acțiunii de control efectuată la data de 21.07.2014 la punctul de lucru organizat în București, ., au fost depistați că desfășurau activități specifice de contrucții(șantier) în beneficiul firmei domnii O. A. S. și B. C. fără a încheia în formă scrisă contract indiviudual de muncă conform art. 16 alin. 1 din Codul Muncii, din verificarea bazei de date Revisal rezultă că . SRL nu a respectat dispozițiile HG nr. 500/2011 în sensul că la angajarea fiecărui salariat angajatorul este obligat să înregistreze și să transmită registrul în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză..
Procesul-verbal a fost semnat de reprezentantul petentei, iar rubrica alte mențiuni a fost completată cu mențiunea „Nu formulez obiecțiuni.”
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța constată că petenta nu a invocat nerespectarea unor dispoziții, prevăzute sub sancțiunea nulității relative.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional trebuie să fie întemeiat pe probe.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În cauza de față, instanța apreciază că fapta contravențională pentru care a fost sancționată cu amendă petenta prin procesul-verbal de contravenție rezultă din coroborarea constatărilor personale ale agentului constatator cu fișele de identificare completate de B. C.(f. 70) și O. A.(f. 71), precum și cu declarațiile celor doi martori audiați în cauză.
În ceea ce privește contractul de muncă depus la filele 34-37 din dosar, instanța constată că acesta a fost încheiat cu B. I., având CNP_, iar nu cu B. C. având CNP_, astfel încât acest contract de muncă nu prezintă relevanță pentru prezenta cauză.
Din probatoriul administrat, instanța constată că apărările petentei nu se coroborează cu nici un mijloc de probă, în sensul că reclamanta nu a făcut dovada existenței unor contracte de muncă în formă scrisă încheiat cu B. C. și O. A. începând cu data începerii activității.
Mai mult, din coroborarea declarațiilor martorilor B. C. și O. A.(f. 50-51) rezultă că petenta nu a încheiat contracte individuale de muncă anterior începerii activității deși ei au prestat activități în folosul petentei la punctul de lucru Auchan. Mai mult, aceștia au recunoscut că au fost de față la momentul efectuării controlului de către ITM și au semnat fișele de identificare depuse la filele 70-71.
Mai reține instanța că martorul B. C. a arătat că petenta a procedat la încheierea unui contract de muncă pentru acesta numai după efectuarea controlului de către intimată.
Instanța constată că fapta petentei de a nu încheia contract individual de muncă pentru B. C. și O. A. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 276 al. 1 lit. e din Legea 53/2003.
Astfel, conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în procesul-verbal, instanța constată că aceasta rezultă din constatările personale ale agentului constatator care se coroborează procesul-verbal de control nr._ din data de 09.11.2012 depus la filele 79-81 din dosar.
Astfel, instanța reține că petenta nu a făcut dovada transmiterii registrului cu elementele contractului individual de muncă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g), cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariații C. I., Cătescu E. A., B. I. și P. P..
Această faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c din H. G. nr. 500/2011 și se sancționează potrivit alin. 2 lit. b al aceluiași articol cu amendă de la 5000 la 8000 lei.
Față de cuantumul amenzii aplicate și de gradul de pericol social al contravenției, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii contravenționale pentru contravenția prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 în minimul prevăzut de lege s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite prin care se urmărește protecția socială a persoanelor încadrate în muncă, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. În ceea ce privește sancțiunea aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din H. G. nr. 500/2011, instanța constată că aceasta a fost corect individualizată, în raport de criteriile prevăzute de art. 21 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere și faptul că a fost aplicată amenda în cuantumul minim prevăzut de lege.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea petentei, ca neîntemeiată.
Instanța constată că petenta a introdus cu rea-credință prezenta plângere, contrar obligației ce îi revenea conform art. 12 alin. 1 și alin. 2 Noul Cod de procedură civilă având în vedere că petentul a contestat procesul-verbal pentru netemeinicie, susținând că nu este vinovat.
Formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și de sancționare a unei contravenții, ca expresie a liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, constituie un drept al cărui liber exercițiu presupune pentru titularul acțiunii și obligația corelativă de a a-l exercita cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege. Pentru motivele evidențiate anterior, instanța constată că petentul a exercitat cu rea-credință dreptul de sesizare a instanței, promovând o plângere vădit neîntemeiată.
Pentru aceste motive, văzând prevederile art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a Noul Cod de procedură civilă, instanța va dispune amendarea petentului pentru săvârșirea abaterii judiciare prevăzute de acest text de lege, aplicând petentului o amendă în cuantum de 1000 lei.
Împotriva acestei din urmă măsuri petentul va putea formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, conform art. 191 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în București, ., sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATIL T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 26-26 A, sector 4, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 187 pct. 1 lit. a Noul Cod de procedură civilă aplică amendă judiciară în cuantum de 1000 lei petentei . SRL.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sector 6.
Cu drept de cerere de reexaminare împotriva amenzii judiciare în termen de 15 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sector 6.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. B. A. LuizaToma P. C.
Red./BBAL/4ex. 27.07.2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 6474/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6482/2015. Judecătoria... → |
|---|
