Plângere contravenţională. Sentința nr. 6527/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6527/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 8527/2015
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6527
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională , privind pe contestatoarea . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI P. SECTOR 6, SECȚIA 22 POLITIE
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională, aflându-se la primul termen de judecată.
Instanța, verificând din oficiu competența, conform art.131 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial conform art.94 pct.3 Cod de procedură civilă și art.32 al. 1 din OG 2/2001.
Conform art.238 Cod procedură civilă, estimează durata soluționării cauzei la 6 luni, în raport de obiectul cauzei.
Asupra probelor, în temeiul art.255 și art.258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează, pentru contestatoare și intimată, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 10.07.2015, sub nr._, contestatoarea . în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București P. Sector 6, Secția 22 Politie, a a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, . nr._/24.06.2015, prin care a fost sancționată contravențional cu amenda în suma de 2.000 lei în temeiul art. 99 alin (4) din Anexa la HG 301/2012, 3 punctul 28 din HG301/2012, raportat la art. 4 alin. (1) litera b) din HG 301/2012.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că în data de 18.06.2015, agentul constatator a efectuat un control la punctul de lucru al societății din municipiul București, Bulevardul I. M., nr. 19, sector 6 (complex comercial Lujerului) ocazie cu care a stabilit că până în data de 24.06.2015 să-i fie prezentate: foaia de vărsământ din data de 18.06.2015, agrement tehnic seif, prindere seif podea.
A arătat că, în data de 24.06.2015, agentul constatator a revenit la punctul de lucru unde în prezența reprezentantului societății a constatat că nu a fost prezentată evaluarea de risc la securitate fizică efectuată la deschiderea punctului de lucru, dar că s-a prezentat contractul de prestări servicii cu nr. 875/19.06.2015 prin care s-a contractat serviciul de evaluare în vederea întocmirii documentației privind analiza riscului a securitatea fizică pentru obiectivul situat în București, Bulevardul I. M., nr. 19, sector 6; s-a prezentat foaia de vărsământ din data de 18.06.2015 de depunere a încasărilor dar că peste noapte mai rămân în seif, care nu este prins în podea și pentru care nu s-a putut prezenta argumenta tehnic/documentația de conformitate CE de rezistență la efracție.
A menționat că agentul constatator a stabilit că se impune prinderea seifului conform specificației producătorului, prezentarea agrementului tehnic, prezentarea raportului de evaluare a riscului la securitatea fizică și, totodată, pentru nerespectarea cerințelor minimale de securitate prevăzute de Legea nr. 333/2003 și HG nr. 301/2012, unitatea a fost sancționată contravențional conform procesului-verbal contestat.
Contestatoarea a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, . nr._/24.06.2015, pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că în care agentul constatator ar fi constatat săvârșirea unei contravenții cu privire la nesoluționarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal din data de 18.06.2015 cel care ar fi trebuit sancționat este administratorul societății, iar nu societatea, având în vedere dispozițiile art. 4 din Legea 333/2003 și art. 99 alin. (4) din Hotărârea nr. 301/2012
Astfel, a susținut că, aplicând sancțiunea contravențională societății petente, iar nu conducătorului acesteia, s-au încălcat dispozițiile art. 3 alin. (3) și 4 din Legea nr. 333/2003 (republicată).
A învederat că, agentul constatator, în mod eronat, a constatat săvârșirea unei contravenții cu privire, la încălcarea dispozițiilor legale în sensul nerespectării de către contestatoare a măsurilor minimale de securitate prevăzute de Legea 333/2003 și HG 310/2012;
A menționat că, în realitate, punctul de lucru al S.C. R. . municipiul București, bulevardul I. M., nr. 19, sector 6 (complex comercial Lujerului) are asigurată paza astfel cum este prevăzut de dispozițiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 333/2003.
Din analiza dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 333/2003, conducătorul societății avea obligația de a asigura paza bunurilor aflate în punctul de lucru al S.C. R. . care și-a respectat-o prin dotarea punctului de lucru cu un seif în care sunt introduse bunurile de valoare și valorile, punctul de lucru fiind situat într-un centru comercial asigurat cu sistem de pază și cu un sistem de alarmă.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 17 și 31 din OG nr.2/2001 și art.,2 alin.1, art.3 și 4 din Legea nr.333/2003, art.99 din HG nr.301/2012.
În dovedirea plângerii, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie următoarele: procesul verbal de contravenție . nr._/24.06.2015, proces verbal de control din 19.06.2015, proces verbal încheiat la 24.06.2015, declarație de conformitate nr.1043/02.04.2014, contract de prestări servicii nr.875/19.06.2015 cu anexe.(f.5-16).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform chitanței nr._-187-0100 din 06.07.2015 (f.17 dosar).
La data de 27.08.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivare, intimata a arătat că, în fapt, prin procesul-verbal sus-menționat, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2000 lei pentru nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 99 alin. 4 din Anexa nr. 1 la normele metodologice prevăzute de H.G. nr. 301/2012, coroborat cu art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012, în sarcina contravenientei s-a reținut că, în data de 24.06.2015, ora 12:30, nu a luat măsura aducerii la îndeplinire a normelor dispuse la punctul de lucru din București, .. 19, sector 6, din fața Pizza Hut, din data de 18.06.2015.
A arătat că, la data de 18.06.2015, înurma furtului unui telefon mobil marca Utok dintr-un stand aparținând . Galeria Comercială C. Lujerului din București, .. 19, Sector 6 agentul constatator s-ar deplasat la locul producerii evenimentului pentru identificarea factorilor care au contribuit la producerea acestuia și dispunerea de măsuri care să prevină astfel de evenimente pe viitor, ocazie cu care a constatat mai multe nereguli: unitatea nu a implementat măsuri de securitate pentru prevenirea faptelor de natura sa aducă prejudicii patrimoniului sau personalului unității, cu excepția folosirii unui seif de valori pentru care nu au putut fi prezentate documente de proveniență, atestarea securității și a prinderii acestuia conform dispozițiilor producătorului; din discuțiile telefonice purtate cu juristul societății a reieșit că evaluarea de risc la securitate fizică a fost efectuată urmând a fi prezentată ulterior. Pentru clarificarea celor constatate un reprezentant al societății a fost solicitat să se prezinte evaluarea de risc la securitate fizică, foaie de vărsământ, agremente tehnice seif și proces - verbal de prindere al seifului conform instrucțiunilor producătorului.
A menționat că, la data de 24.06.2015, s-a constatat că seiful nu este prins în podea și nu au fost prezentate documente care sa ateste gradul de rezistență la efracție a seifului și a prinderii acestuia conform dispozițiilor producătorului; a fost acordat un nou termen pentru prezentarea documentelor ce nu au putut fi prezentate de 15 zile.
Intimata a învederat că sancțiunea contravenționala a fost aplicată persoanei juridice, ., reprezentată prin procură de către domnul M. D.-C., deoarece art. 3 al.2 si art. 6 al.1 din OG 2/2001 “prevăd răspunderea contravențională în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții ” a persoanei juridice și posibilitatea aplicării sancțiunilor contravenționale atât persoanelor fizice cât și juridice.
De asemenea, a menționat că societatea a fost sancționată contravențional pentru nerespectarea prevederilor art. 3 alin 1 pct. 28 raportat la art. 99 al. 4 din Anexa HG 301/2012, respectiv neprezentarea în termenul de 24.06. 2015 a agrementului tehnic al seifului și procesului verbal de prindere a acestuia și nu pentru nerespectare cerințelor minimale de securitate cum susține contravenientul.
A susținut că declarația de conformitate CE prezentată de . nu este o declarație de conformitate eliberată de un institut de certificare European care să ateste nivelul de rezistență la efracție a seifului, așa cum prevăd normele Legii nr.333/2003 și HG 301/2012.
Intimata a arătat că procesul-verbal de contravenție îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege sancțiunea nulității absolute, prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr.2/2001, conform cărora, actul constatator al contravenției trebuie să cuprindă, în cazul contravenientului persoană juridică: „numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator”.
Sub aspectul temeiniciei actului constatator, intimata a invocat dispozițiile art. 270 din codul de procedură civilă conform cărora „ înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii” coroborate cu dispozițiile art. 269 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, intimata a solicitat să se constate că aceasta din urmă a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și, în special, a fost aplicată astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite. A susținut că tolerarea săvârșirii unor fapte de acest gen și nesancționarea pecuniară a acestora pot determina agravarea fenomenului, în acest mod dispozițiile legale nemaiatingându-și finalitatea pentru care au fost edictate. A menționat că răspunderea contravențională reprezintă o expresie specifică a responsabilității sociale conform căreia fiecare persoană trebuie să își asume și să suporte consecințele faptelor sale, iar aplicarea imediată, continuă și necondiționată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravențional, este de natură să asigure protecția eficientă a societății, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze și să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, precum și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
Totodată, în ceea ce privește încuviințarea pentru contestatoare a probei testimoniale, intimata se opune audierii în calitate de martor a vreunei persoane prevăzută în art. 315 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă.
Întâmpinarea a fost însoțită de raport din data de 20.08.2015, procesul verbal de contravenție, proces verbal încheiat la 24.06.2015 și proces verbal de control încheiat la 18.06.2015. (f.28 - 33).
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/24.06.2015 întocmit de către intimată, contestatoarea . a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 28 din H.G. 301/2012 și art. 99 alin 4 din Anexa actului normativ menționat anterior, reținându-se în sarcina sa faptul că, nu a luat măsuri pentru aducere la îndeplinire a normelor dispuse la punctul de lucru din București, .. 19, sector 6, din fața Pizza Hut, din data de 18.06.2015.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, instanța reține că potrivit art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă constituie contravenție. De asemenea, art. 99. alin. (1) din anexa H.G. 301/2012 statuează următoarele: „cu ocazia controalelor efectuate de poliție pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securității unităților, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile și termenele de remediere a deficiențelor”, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol „conducătorii unităților răspund de soluționarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1)”.
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța apreciază că susținerile contestatoarei cu privire la lipsa calității sale de subiect activ al acestei contravenții sunt întemeiate.
Astfel, instanța constată că responsabilitatea pentru aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de agenții de poliție anume abilitați în domeniul asigurării pazei obiectivelor, bunurilor, și valorilor și protecția persoanelor, aparține conducătorului unităților în cauză, față de dispozițiile exprese în acest sens, astfel cum au fost enunțate mai sus.
Totodată, în susținerea acestei concluzii, instanța are în vedere și dispozițiile art. 3 alin. (2) O.G. 2/2001, potrivit cărora persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative, prin care se stabilesc și se sancționează contravenții. Or, în cazul contravenției reținute în cuprinsul procesului-verbal contestat, legiuitorul a stabilit, în mod neechivoc, faptul că răspunderea aparține conducătorului unității, nicidecum persoanei juridice.
În consecință, instanța reține că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale săvârșirii contravenției de către petentă urmând ca, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, să admită plângerea contravențională, și să anuleze procesul-verbal de contravenție contestat . nr._ întocmit la data de 24.06.2015 de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de contestatoarea ., cu sediul în comuna C., ., județul D., J_, CIFRO_ în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B - Secția 22 Poliție, cu sediul în București, ., sector 6.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 24.06.2015 de intimată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7800/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8519/2015. Judecătoria... → |
|---|
