Plângere contravenţională. Sentința nr. 7869/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7869/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 7869/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7869
Ședința publică de la 13.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. D. G.
Grefier: B. I. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de contestatorul Z. G. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorul personal și martorii Z. D. și C. A., lipsind intimata și ceilalți martori.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că prin serviciul Registratură s-a depus de către intimat înscrisuri, precum și faptul că s-au comunicat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale înregistrările audio cu sesizările efectuate.
Instanța procedează la audierea contestatorului, depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În vederea administrării probei testimoniale, instanța procedează la identificarea martorului Z. D., care se legitimează cu CI.
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale potrivit dispozițiilor art. 321 Cod de procedură civilă, depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În vederea administrării probei testimoniale, instanța procedează la identificarea martorului C. A., care se legitimează cu CI.
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale potrivit dispozițiilor art. 321 Cod de procedură civilă, depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Contestatorul arată că din adresa emisă de Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, rezultă că agentul constatator nu a efectuat nicio verificare în acel moment.
Instanța, având în vedere probatoriul administrat, apreciază că este lămurită și revine asupra măsurii privind audierea martorilor M. I., C. L. M., S. A., H. S. D., M. C. M. și A. A. S..
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatorul solicită respingerea excepției tardivității invocată de intimat prin întâmpinare, întrucât procesul-verbal de contravenție nu a fost afișat, iar acest proces-verbal de afișare nu conține ora la care s-ar fi efectuat afișarea. Contestatorul arată că orice proces-verbal de afișare trebuie, sub sancțiunea nulității, să cuprindă ora. Contestatorul arată că procesul-verbal de afișare este lovit de nulitate și solicită respingerea excepției tardivității.
Contestatorul solicită anularea procesului-verbal de contravenție contestat. Contestatorul arată că locuiește în zona respectivă de 4 ani și nu a auzit de săvârșirea vreunui furt, iar parchetul i-a comunicat faptul că în seara respectivă, nu a existat nicio sesizare cu privire la vreun furt. Contestatorul arată că le-a comunicat agenților de poliție identitatea sa, însă agenții au refuzat să se prezinte. Contestatorul arată că intimata a precizat prin întâmpinare faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de temeinicie, însă nu orice proces-verbal de contravenție se bucură de această prezumție.
Contestatorul arată că prezumția de temeinicie o acordă magistratul în condițiile prevederilor din Codul de procedură civilă, neexistând o prezumție legală. Contestatorul arată că nu poate dovedi faptul că s-a legitimat și că agenții de poliție nu s-au prezentat, decât prin declarația fratelui său. Contestatorul arată că a avut un comportament normal în autovehiculul său, agenții de poliție fiind probabil supărați pentru soluțiile pe care le-a pronunțat de-a lungul timpului. Contestatorul arată că la ora 00:49, a sunat la IPJ M. și le-a comunicat numele său cu membrii patrulei de față. Contestatorul arată că se poate observa că vocea de la nr. de urgență 112, este vocea unui om supus unui șoc.
Contestatorul arată că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în fals. Contestatorul arată că agentul de poliție afirmă că la ora 00:40, acesta nu s-a legitimat, deși i-a cerut acest lucru, precum și că procesul-verbal de contravenție l-a întocmit la ora 01:00. Contestatorul arată că din răspunsurile de la DEPABD și IGPR, rezultă că prima verificare a fost efectuată la ora 01:32, la 32 de minute după ora consemnată de agentul constatator ca fiind ora întocmirii procesului verbal de contravenție. Contestatorul solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 15.05.2015, contestatorul G. - C. Z., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/29.11.2014, prin care a solicitat anularea procesului - verbal din data de 23.12.2014, de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare a procesului - verbal de contravenție . nr._/29.11.2014; anularea ca netemeinic și ca nelegal a procesului-verbal de contravenție menționat, în măsura în care, ipotetic, nu ar fi admis cel de-al doilea capăt de cerere, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat în data de 29.11.2014, în jurul orei 00:35 s-a întors acasă din oraș, după ce se întâlnise cu fratele său, D. Z.. A parcat autovehiculul personal marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ în parcarea din spatele blocului P6, în care locuiește, și care este situat pe ., nr. 17 din Dr. Tr. S., înainte de a coborî din autovehicul a observat că primise niște mesaje pe telefonul mobil și a mai stat puțin pentru a le citi. Stătea în autovehicul, cu portierele închise și motorul oprit, iar lumina telefonului îi bătea în față, ascultând muzică la radiocasetofonul autovehiculului. După o scurtă vreme, în timp ce era concentrat asupra telefonului mobil, s-a trezit cu o izbitură puternică în portiera stânga față a autovehiculului. A ridicat privirea și a observat trei persoane, două îmbrăcate în uniforme de polițiști, iar a treia îmbrăcată în uniformă de jandarm. De asemenea, a observat că îl blocaseră pentru a nu putea ieși din parcare. Au oprit autovehiculul marca Dacia L., cu care circulau, purtând însemnele Poliției Române, longitudinal, stâlpul dintre portiere fiind poziționat chiar în dreptul numărului de înmatriculare al autovehiculului meu, la aproximativ 1 m în fața acestuia. La acest moment nu a putut observa numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se deplasa patrula.
A precizat că nu deranjase pe nimeni, nimeni nu se plânsese patrulei respective de conduita sa, ba mai mult, nu circula pedestru pe . stătea liniștit în autovehiculul proprietatea sa, parcat într-un loc special amenajat de Primăria Dr. Tr. S. în acest sens. Contrariat de ce se întâmplă, a coborât geamul portierei aproximativ 20 cm, a oprit muzica de la radiocasetofonul autovehiculului și a întrebat ce se întâmplă. Unul dintre cei trei, fără să se prezinte, i-a solicitat cartea de identitate, le-a spus că nu o are asupra sa, prezentându-se și, pentru că era nedumerit, i-a rugat frumos să îi precizeze care este motivul pentru care i-au izbit portiera și i-au blocat autovehiculul. Aceștia i-au răspuns pe un ton foarte arogant că vrea să vadă dacă sunt „același cu cel din certificatul de înmatriculare”. Contestatorul le-a răspuns că da, este proprietarul autovehiculului, locuiește în blocul P6, și i-a rugat pe cei trei să se legitimeze, conform art. 41 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Amintesc că, potrivit art. 41 din Legea nr. 218/2002:
„(1) In exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimația de serviciu, după caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu excepția situațiilor in care rezultatul intervenției sau siguranța ulterioara a polițistului ar fi periclitata.
(2) înainte de . efectuarea intervenției ce nu suferă amânare polițistul este obligat sa se prezinte verbal, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții, sa se legitimeze si sa își declare funcția si unitatea de politie din care face parte.”
La auzul acestei solicitări, persoana care îi ceruse informațiile a afișat un zâmbet sarcastic, ironic, i-a spus să coboare din mașină. Nu i-a fost solicitată vreo dată de legitimare în concret: nume,prenume, cod numeric personal, nume părinți, domicilia etc. De asemenea, nu s-a întocmit în prezenta sa și nu i-a fost prezentat spre semnare nici un proces-verbal de contravenție.
În urma evenimentelor de mai sus a luat decizia de a aduce la cunoștința conducerii Inspectoratului de Poliție Județean M. cele petrecute. Nu îi era clar dacă era un incident oarecare sau atitudinea patrulei avea legătură cu calitatea sa de judecător si de președinte ai Judecătoriei Drobeta-T. S.. De asemenea, dorea să afle identitatea celor trei persoane din patrulă pentru a avea o imagine mai amplă asupra incidentului.
Pentru că incidentul avusese loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, după miezul nopții, și pentru că ziua de luni (1 decembrie) fusese zi de sărbătoare națională, a ales să înștiințeze conducerea IPJ M. în ziua de marți, 02.12.2014 asupra celor petrecute.
După ce i-a expus situația de fapt, dl. comisar șef A. S. l-a sunat pe dl. comisar șef H. Sorinei D., șeful Poliției Municipale Dr. Tr. S., și l-a întrebat cine deservea în noaptea de 28 - 29.11.2014 autovehiculul MAI_. I s-a răspuns că din patrulă făceau parte un agent de poliție, pe numele său C. L. și un jandarm al cărui nume nu l-a reținut dar știu că începea cu litera „M”. Totodată a precizat că în raportul de la încheierea turei din noaptea respectivă, apare „autovehiculul domnului Z.”, dar că „nu s-a aplicat nicio sancțiune”.
Dl. comisar șef A. S. a concluzionat că din punctul dumnealui de vedere a fost vorba de un incident sporadic și că nu are legătură cu calitatea de judecător sau de președinte al Judecătoriei Dr. Tr. S.. A recunoscut că în cazul unor agenți de poliție mai există scăpări comportamentale.
La data de 29.04.2015, a aflat de la un funcționar de la un ghișeu al Direcției Impozite și Taxe Locale din cadrul Primăriei Drobeta-T. S. că figurează în baza de date a instituției cu o amendă contravențională în cuantum de 100 lei. Cunoscând că nu a fost niciodată sancționat contravențional cu o asemenea amendă, s-a adresat instituției în cauză, în aceeași zi, o cerere de comunicare a procesului-verbal de contravenție . nr._/29.11.2014, precum și a înscrisurilor care dovedeau comunicarea acestuia, cerere înregistrată sub nr. 7.234/29.04.2015. Cererea a fost soluționată favorabil pe loc, fiindu-i înmânate înscrisurile solicitate, instituția comunicându-i totodată și o somație de executare, la ora 14:50 din ziua de 29.04.2015.
Contestatorul a precizat că procesul-verbal de contravenție în discuție nu i-a fost comunicat niciodată până la această dată și cuprinde mai multe falsuri, chestiuni care vor fi lămurite de organele de urmărire penală și de instanțele de judecată competente la momentul potrivit. Tot un fals reprezintă si procesul-verbal de afișare a procesului-verbal de contravenție, fiind întocmit „din birou”.
In procesul-verbal de contravenție . nr._/29.11.2014, întocmit de agentul de poliție a consemnat data și ora întocmirii, respectiv 29.11.2014, ora 1:00.
De asemenea, în descrierea faptei se arată că în ziua de 29.11.2014, ora 00:40, în Municipiul Drobeta - T. S., aflându-se în autoturismul cu nr._, singur în partea din spatele blocului P6 de pe .. 17, într-o zonă slab iluminată, a refuzat să dau relații pentru stabilirea identității sale, la solicitarea organelor de menținere a ordinii publice, având în vedere faptul că în zona respectivă s-au comis mai multe infracțiuni de furt pe timpul nopții. S-a mai menționat că fapta contravențională este prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și sancționată în baza art. 3 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 61/1991, fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 100 lei.
La rubrica „martor asistent” s-a făcut următoarea mențiune: „fiind o oră târzie nu a fost identificat niciun martor”.
La rubrica „alte mențiuni”, destinată obiecțiunilor contravenientului, agentul constatator și-a consemnat propriile mențiuni, astfel: „contravenientul s-a blocat în autoturism și a refuzat cooperarea cu organele de poliție”.
De asemenea, agentul constatator a menționat că a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție și înștiințarea de plată, cu toate că nu întocmise niciun proces-verbal de contravenție pe numele său în prezența sa si nici nu i l-a prezentat vreodată spre semnare.
Procesul - verbal de afișare este lovit de nulitate din două motive:
În primul rând, procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare este lovit de nulitate, deoarece nu cuprinde ora la care s-ar fi făcut afișarea. Chiar dacă cuprinde ziua, luna și anul întocmirii, în lipsa consemnării orei exacte a pretinsei afișări, acesta este lovit de nulitate. Această nulitate este una expresă, vătămarea fiind prezumată.
Conform art. 27 din OG 2/2001, „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”
După cum se observă, din acest articol, dar și din economia OG 2/2001, legiuitorul nu a stabilit conținutul procesului-verbal de afișare, ci doar a prevăzut condiția semnării lui de cel puțin un martor.
Potrivit art. 47 din OG 2/2001, „dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă,după caz.”
Fapta este insuficient descrisă, nu se arată concret care sunt relațiile pe care i le-a solicitat în acest sens și că ar fi refuzat să le dea.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție . nr._/29.11.2014, proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare din data de 23.12.2014, cerere de comunicare a procesului verbal de contravenție, somație nr._/29.04.2015, bon fiscal.
La data de 05.06.2015, prin serviciul registratură, intimatul a depus întâmpinare la plângerea formulată împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 29.11.2014.
Pe cale de excepție, intimatul a invocat excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale:
Conform art.31 alin.l din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Intimatul a solicitat să se constate faptul că, în principal s-a procedat la comunicarea procesului verbal de contravenție contestat, prin poștă cu aviz de primire, iar în subsidiar, procesul verbal a fost comunicat potentului, prin afișare la domiciliu acestuia, la data de 23.12.2014, iar acesta a depus plângerea contravențională la data de 15.05.20î5, depășind termenul legal,
Având în vedere cele prezentate mai sus, intimatul a solicitat admiterea excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale, urmând ca pe cale de consecință, respingerea acesteia ca tardiv introdusă.
Pe fondul cauzei consideră că plângerea contravențională este neîntemeiată pentru următoarele motive:
În fapt, la data de 29.11.2014, în jurul orelor 00.40, petentul, aflându-se într-un autoturism marca Dacia L. ce se afla staționat într-o zonă slab iluminată a parcării unui . pe . Dr.Tr.S., a refuzat să ofere relații pentru stabilirea identității sale, ignorând astfel cererea justificată a organelor de poliție aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, motiv pentru¡are a fost sancționat potrivit dispozițiilor Legii nr. 61/199 L republicată
Astfel, petentul a fost sancționat contravențional potrivit prevederilor art.2 pct.31 și art.3 alin.1 lit. din Legea nr.61/l991,rep., în concret pentru ’’refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cerere ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu” agentul constatator aplicându-i petentului minimul amenzii contravenționale, în cuantum de 100 lei.
Referitor la susținerea petentului potrivit căreia procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare nu conține și ora la care a fost afișat, a învederat faptul că termenul în care petentul avea posibilitatea de a face plângere împotriva procesului-verbal de contravenție este un termen care se socotește pe zile, neavând relevanță ora la care acesta a fost afișat. Astfel, petentul avea la dispoziție 15 zile pentru a formula plângere, termen la al cărui calcul nu intră ziua de la care începe să curgă, nici ziua când acesta se împlinește.
De asemenea, intimatul a precizat că descrierea faptei realizată de către agentul constatator, îndeplinește cerințele impuse de art. 16 și 17 din OG 2/2001, fapta fiind individualizată, cuprinzând totodată și circumstanțele concrete în care a fost săvârșită.
Totodată, intimatul a învederat fapta contravențională a fost constatată în mod direct de agentul-constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie dovadă suficientă a vinovăției conte statorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate. cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natura a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din7 oct. 1988.s.A no. 141-A, p.15 si 28; Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart,2001; A. c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C. E. D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținandu-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții,
În consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond formă prevăzute de O. G. nr.22 2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilii autoritatea emitentă).
Nu în ultimul rând, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, intimatul a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus raportul agentului constatator C. L. din 27.05.2015, cu confirmare de primire.
La data de 08.06.2015, contestatorul a depus la dosar cerere modificatoare prin care a solicitat anularea procesului verbal de contravenție și pentru următoarele considerente. Fapta reținută în procesul verbal de contravenție, chiar și reală dacă ar fi, nu poate constitui contravenție, deoarece pretinsa solicitare a relațiilor privind stabilirea identității sale nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele art.31 alin.1 lit.a din legea nr.218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Prin serviciul registratură, la data de 03.08.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare la cererea modificatoare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
La termenul de judecată din data de 08.09.2015, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, însoțită de adresa nr._/_/11.06.2013, registru de donatorii nr,.359/10.11.2014, certificat de înmatriculare, facturi fiscale, autorizație de circulație provizorie.
La data de 25.09.2015, s-au depus la dosar relațiile solicitate de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar la data de 07.10.2015, relațiile solicitate de la intimată.
Instanța a încuviințat pentru contestator proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiția martorii Z. G. C., Z. D. și C. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei..
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
Având în vedere că intimata nu a respectat exigențele Deciziei nr. X/2013 a Î.C.C.J., instanța urmează să respingă excepția tardivității ridicată de intimat prin întâmpinare ca neîntemeiată.
Contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 100,00 lei în temeiul art. 3, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 61/1991, ca urmare a săvârșirii contravenției prevăzută de art. 2, pct. 31 din același act normativ, prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională ., nr._/29.11.2014, fila 12.
S-a reținut în sarcina contestatorului că la data de 29.11.2014, ora 00.40, în mun. Drobeta – T. S., aflându-se în autoturismul cu nr._, singur, în parcarea din spatele blocului P6, de pe .. 17, într-o zonă slab iluminată, a refuzat să de relații pentru stabilirea identității sale, la solicitarea agenților de poliție.
Examinând modul de încheiere a procesului-verbal atacat, instanța constata că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident nici unul din cazurile de nulitate absolută reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
In drept, procesul–verbal de constatare si sancționare contravențională face dovada deplină a situației de fapt consemnate prin încheierea lui până la proba contrarie, contestatorului revenindu-i obligația de a propune și aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției.
Din declarația martorului Z. D., a cărei declarație poate fi luată în considerare de instanță deși este fratele contestatorului, deoarece prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională și instanța în acest caz este obligată să stabilească adevărul prin orice mijloc de probă, coroborată cu declarația martorului C. A. și cu declarația contestatorului, rezultă o altă situație de fapt, diferită de cea reținută prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională, contestatorul nefăcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
Mai precis, contestatorul nu se face vinovat de refuzul de a da relații privind identitatea sau de a se legitima cu actul de identitate, deoarece aceste obligații subzistă numai față de organele de ordine publică, poliția națională, poliția locală, jandarmerie, atâta timp cât acestea acționează cu stricta respectare a tuturor dispozițiilor legale. Or, în prezenta cauză s-a dovedit că organele de ordine publică au refuzat cu obstinație să se legitimeze și să își decline identitatea, având chiar atitudini sfidătoare și amenințătoare la adresa contestatorului și a martorilor.
Față de cele arătate și în temeiul art. 34, alin. 1 din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța urmează să admită plângerea contravențională, să anuleze procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională, ca nefiind legal și temeinic întocmit și să exonereze contestatorul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 100,00 lei.
Instanța va lua act că și-a rezervat contestatorul dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității ridicată de intimat prin întâmpinare ca neîntemeiată.
Admite plângerea contravențională formulată de contestatorul Z. G. C.,CNP_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ..5, ., etaj 1, apartament 5, județul M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M.,cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ..75, județul M..
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/29.11.2014, ca nefiind legal și temeinic întocmit.
Exonerează contestatorul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 100,00 lei.
Ia act că și-a rezervat contestatorul dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la această instanță.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 octombrie 2015.
Președinte,Grefier,
Redactor – C.D.G.
Tehnoredactor – M.M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7868/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 7685/2015. Judecătoria... → |
|---|
