Plângere contravenţională. Sentința nr. 8231/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8231/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 8231/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8231
Ședința publică de la 22.10.2015
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatoarea C. G. și pe intimata DIRECȚIA G. DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – JANDARMERIA ROMÂNĂ.
La apelul nominal făcut in ședința publica, se prezintă contestatoarea, personal și martorul N. C., lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:
Instanța procedează la legitimarea contestatoarei C. G., posesoare a BI . nr._, CNP_.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, conform art. 131 C.p.c. pune în discuție competența.
Contestatoarea, personal, arată că Judecătoria Sector 6 București este competentă să judece prezenta cauză.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 C.p.c. constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea, raportat la dispozițiile art. 32 din OG nr. 2/2001.
De asemenea, având în vederea dispozițiile art. 238 alin. 1 C.p.c. pune în discuție durata necesară pentru cercetarea procesului.
Contestatoarea, personal, arată că nu poate estima durata necesară cercetării procesului.
Instanța, în raport de actele dosarului, estimează durata necesară cercetării procesului la o perioadă de 6 luni, durata medie de soluționare a cauzelor având ca obiect plângere contravențională.
Instanța, acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Contestatoarea, personal, având cuvântul pe probe, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale în cadrul căreia să fie audiat 1 martor, în persoana numitului N. C..
Instanța în baza art. 255 C.p.c. rap. la art. 258 C.p.c. încuviințează contestatoarei proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul asistent N. C., iar intimatei proba cu înscrisuri și mijlocul material de probă constând în înregistrarea video depusă la dosar.
Instanța procedează la audierea martorului N. C., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
La interpelarea instanței, contestatoarea, personal, arată că nu dorește să vizioneze înregistrarea video depusă la dosar de intimată.
Nemaifiind probe de formulat și cereri de soluționat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatoarea, personal, solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, arătând că nu se face vinovată de săvârșirea faptei, era în trecere prin locul respectiv, nu cunoaște ora exactă, a văzut un grup și s-a apropiat din curiozitate, a fost legitimată de un jandarm și nu s-a gândit că urmează a fi sancționată contravențional.
Instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N T A
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 30.06.2015, sub nr._, contestatoarea C. G., a chemat în judecată pe intimata Direcția G. de Jandarmi a Municipiului București – Jandarmeria Română, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 05.06.2015, exonerarea de plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu măsura avertismentului.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că in data de 05.06.2015, in urma mediatizării cazului d-nei. M. R. acuzată de procurorii DNA că ar fi șantajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, L. S. și care, ulterior a fost achitată, după ce a stat 191 de zile in arest preventiv, caz de notorietate ce nu necesita o prezentare mai ampla, a auzit la știri faptul ca in acea zi, 05.06.2015, se va întruni Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fata de sesizările formulate.
A decis să se deplaseze pe Calea Plevnei pentru a susține in spiritul dreptății si libertății de exprimare, convingerile pe care le are ca cetățean român fata de abuzurile reprezentanților Statului R.. Odată ajunsă la fata locului, mai exact pe trotuar, a văzut mai multe persoane cu care a intrat in discuție si a schimbat opinii si idei privind cazul „R." fata de informațiile avute din presa, informații ce se găsesc pe toate site-urile de știri.
Nu a intrat in niciun moment in curtea C.S.M., a stat si am discutat pe trotuar cu diverse persoane ce se opreau la discuții, unii staționând pentru câteva minute si își continuau drumul, alții rămânând in mici grupuri, persoane pe care nu le cunoaște, dar fără a scanda injurii sau cuvinte jignitoare.
La câteva minute după ce a ajuns pe trotuarul de pe Calea Plevnei, in jurul orei 10.50, au venit reprezentanții Jandarmeriei Romane care o-au îmbrâncit de pe trotuar si le-au solicitat tuturor cărțile de identitate, iar după plecarea lor au încheiat procesul verbal contravențional, pentru o amenda de 700 lei ce i-a fost comunicat ulterior prin posta.
Nicio persoana nu a adus injurii de nicio natura vreunui reprezentant, astfel cum a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 2 alin 1 din Legea nr. 61/1991 republicata.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 ,,constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.
Mai mult, a primit pentru aceeași presupusa fapta o dubla sancțiune, respectiv de încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata, dar si a art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991 republicata.
Potrivit art. 26 alin. 1 lit. d din Legea nr. 60/1991,,Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracțiuni: participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii”, ori nimeni nu poate fi sancționat de doua ori pentru aceeași faptă.
Conform art. 1 al aceluiași act normativ definiția adunărilor publice este ,,mitinguri, demonstrații, manifestații, competiții sportive, procesiuni și altele asemenea, ce urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege” si in mod eronat a fost sancționată pentru o fapta ce nu exista, nefiind vorba de miting, demonstrație sau manifestație, astfel cum textul de lege definește.
S-a aflat in acea locație fără a exista o organizare in acest sens, fără a exista o intenție prealabila si organizată din partea persoanelor aflate la fata locului, pentru a necesita vreo autorizație din partea Primăriei in acest sens.
Ba mai mult, nicio persoana nu deținea arme sau orice obiect ce poate fi considerat periculos, fiind sancționați in mod abuziv si nelegal.
per a contrario, daca s-ar da eficienta afirmațiilor consemnate in procesul verbal ca cele câteva persoane, 7-8 la număr, ar fi fost o adunare publica, tot nu ar fi avut nevoie de vreo autorizare prealabila deoarece art. 3 al Legii nr. 60/1991 prevede că ,,Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum și cele care se desfășoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”.
Mai mult dreptul cetățenilor la libera exprimare este un drept garantat prin Constituția Romaniei, drept ce trebuie conferit de toate organele statului si protejat, in niciun caz sancționat,
Astfel si art. 39 din Constituția României garantează libertatea întrunirilor ,, Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme”, articol transpus si în Legea nr. 60/1991 rep. la art. 1 ,,Libertatea cetățenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de altă natura, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni si orice alte întruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege”. Asemenea activități se pot realiza numai pașnic si fără niciun fel de arme".
Libertatea de exprimare si libertatea de întrunire si asociere este garantata si de art. 10 si art. 11 din CEDO, prevederi transpuse în Constituția României si trebuie respectate si protejate, fiind drepturi garantate.
În ceea ce privește nulitatea procesului-verbal, contestatoarea arată că în momentul încheierii acestuia, agentul constatator nu si-a executat obligația legala de informare cu privire la drepturile conferite prin lege, contrar dispozițiilor ce decurg din prevederile art. 180 alin. 5 din Regulamentul de punere in aplicare a OUG nr. 195/2002, conform cărora ,,agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile trebuie consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica alte mențiuni, sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.
Așadar, înainte de cercetarea oricăror aspecte legate de temeinicia procesului-verbal privind constatarea contravenției, din data de 05.06.2015, solicită instanței să aibă în vedere că încheierea acestuia s-a făcut cu încălcarea normelor imperative ale legii, de ordine publica, actul emis fiind lovit de nulitate absoluta, întrucât a fost cea care a solicitat sa se consemneze faptul ca nu a scandat lozinci ce aduc injurii sau expresii vulgare.
În ceea ce privește netemeinicia procesului verbal de contravenție, petenta a arătat că fapta pentru care s-a aplicat sancțiunea contravenționala nu exista sau a fost greșit sancționată.
Nu se face răspunzătoare de faptă, în sensul că ar fi participat la adunare publica si a tulburat ordinea si liniștea publica aducând expresii jignitoare lucrătorilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru care s-a încheiat procesul verbal de contravenție si, potrivit dispozițiilor legale, fapta trebuia corect încadrata de către agentul constatator si sancțiunea aplicata in consecința, daca situația o impunea, dar nu a fost vorba nici de o adunare publica, nici de expresii sau cuvinte jignitoare.
Astfel cum statuează OG nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, în cazul în care constată încălcări ale normelor legale, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 A, care va cuprinde în mod obligatoriu: data, ora și locul unde este încheiat; gradul profesional, numele și prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul și . de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, . numărul pașaportului ori a altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fot săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
In aceste condiții, solicită a se avea în vedere greșita aplicare a legii in situația de fapt dedusă judecății, care poate fi susținută prin proba cu martori, organul de constatare al politiei încadrând greșit din punct de vedere legal aportul la așa-zisa fapta pentru care a aplicat sancțiunea, cu consecința aplicării unei pedepse contravenționale aspre.
Natura temeiniciei unui proces verbal de constatare a unei contravenții este relativa și trebuie sa fie susținută si de probe omologate, nu doar de constatarea propriis sensibus a organului de control.
Contestatoarea solicită instanței a se avea în vedere și veniturile sale reduse, fiind pensionară, astfel încât nu își permite să plătească o amenda de 700 lei, ce reprezintă o sumă exorbitantă.
De asemenea, petenta solicită instanței a avea în vedere atitudinea si conduita sa in calitate de cetățean, reprezentativ fiind faptul in ca pana in prezent nu a mai fost sancționată nicio data, nu i-a fost dată vreo amenda sau vreun avertisment si nici nu a avut vreo condamnare penala.
In drept, contestatoarea și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 7 si urm. din Legea nr. 61/1991 rep., dispozițiile Legii nr. 60/1991 rep. coroborate cu prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispozițiile Codului de procedura civila, art. 10 si art. 11 din CEDO, precum si pe orice alta reglementare juridica incidența in cauza.
În susținerea plângerii, contestatoarea a depus la dosar, în copie, procesul verbal de contravenție . nr._/05.06.2015, act de identitate, talon de pensie.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 19.08.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.
A arătat intimata că la data de 05.06.2015, agentul constatator, avea misiunea de a asigura ordinea și liniștea publică în sectorul 6 al Capitalei. Astfel, în jurul orelor 10.55, aflându-se în zona sediului Consiliului Superior al Magistraturii, petenta „a participat la o adunare publica nedeclarată alături de mai multe persoane, iar la somațiile forțelor de ordine să părăsească zona acesta a refuzat și a continuat activitatea de protest. De asemenea a tulburat ordinea publică adresând expresii jignitoare lucrătorilor Consiliului Superior al Magistraturii, fapt ce a dus la lezarea demnității acestora și a instituției”.
Petentei i s-a adus la cunoștință de către reprezentanții jandarmeriei că fapta săvârșită de dumneaei constituie, potrivii prevederilor Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, eu modificările și completările ulterioare, contravenție, și despre faptul că i se va întocmi proces verbal de constatare și sancționare a acestei fapte.
Agentul constatator a trecut la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției și la stabilirea sancțiunii contravenționale care urma să fie aplicată, i-a adus la cunoștință că are dreptul să facă obiecțiuni, contravenienta refuzând acest lucru, fapt atestat de martorul asistent N. C..
Astfel, faptele comise de contravenientă sunt prevăzute de art. 26 alin. 1 litera d) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 2 pct. 1, art. 26 alin. 2 din și art. 3 alin 1 lit. b din Legea nr. 61/l991 republicată.
Agentul constatator, ținând cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de pericolul social al faptei, precum și comportamentul contravenientei, stabilește în sarcina acesteia sancțiunea contravențională cu amenda în valoare de 700 lei.
Agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientei conținutul procesului verbal si i-a pus in vedere acesteia faptul că, in conformitate cu prevederile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, are dreptul de a ridica obiecțiuni față de conținutul acestuia.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, intimata a arătat că acesta întrunește toate condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării de drept până la proba contrară.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, intimata arată că sancțiunea aplicată este corect individualizată prin raportare la dispozițiile art. 5 alin 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, care stabilește că sancțiunea se aplică in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Consideră că pericolul social al faptei comise impune cu siguranță aplicarea sancțiunii cu amendă în valoare de 700 lei, reprezentând cumulul celor două sancțiuni, pe care agentul constatator, în condițiile legii, a stabilit-o în mod corect.
In drept, intimata a invocat dispozițiile art. 21, art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și art. 205 C.p.c.
Odată cu întâmpinarea, intimata a depus la dosar înregistrarea video efectuată în data de 05.06.2015 pe suport optic DVD, adresa cu solicitarea administratorului Asociației de proprietari Plevnei Business Center; raportul de incident al agentului constatator; copia procesului verbal și dovada comunicării acestuia.
La termenul de judecată din 22.10.2015 instanța a încuviințat contestatoarei proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul asistent N. C., iar intimatei proba cu înscrisuri și mijlocul material de probă constând în înregistrarea video depusă la dosar.
La același termen de judecată a procedat la audierea martorului N. C., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Contestatoarea a arătat că nu dorește să vizioneze înregistrarea video depusă la dosar de intimată.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal contestat . nr._/05.06.2015 s-a reținut în sarcina contestatoarei că la data de 05.06.2015, ora 10,45 pe Calea Plevnei nr.141 a participat la o adunare publică nedeclarată alături de mai multe persoane, iar la somațiile făcute de forțele de ordine publică să părăsească zona, a refuzat și a continuat activitatea de protest. De asemenea, a tulburat ordinea și liniștea publică adresând expresii jignitoare lucrătorilor Consiliului Superior al Magistraturii, fapt ce a dus la lezarea demnității acestora și a instituției.
S-a reținut în ceea ce privește prima faptă, contravenția prev. de art. 26 alin.1 din Legea 60/1991 („participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii”), iar în baza art.26 alin.2 din același act normativ s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 500 lei.
Cu privire la cea de a doua faptă s-a reținute contravenția prev. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 și s-a aplicat în baza disp. art. 3 alin.1 lit. b din același act normativ o amendă de 200 lei.
S-a mai menționat că deși contravenientul este de față la întocmirea procesului verbal, acesta refuză să semneze actul constatator, motiv pentru care procesul verbal de contravenție a fost semnat de martorul N. C..
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. Instanța mai reține, de asemenea, și împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Conform Deciziei 22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că neconsemnarea obiecțiunilor atrage nulitatea relativă a procesului verbal, petenta nu justifică vătămarea produsă prin nemenționarea obiecțiunilor, în condițiile în care toate acestea au putut fi aduse la cunoștința instanței.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că în materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
Jurisprudența Curții europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului-verbal de contravenție, și cu atât mai mult să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune prin esență ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.
Hotărârea A. împotriva României, nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.
Instanța reține că petentei i s-au încuviințat probele solicitate, iar din înscrisurile depuse la dosar și din declarația martorului nu a rezultat o situație contrară celei reținute în actul constatator.
Este adevărat că martorul a declarat că nu își mai amintește dacă petenta a participat la manifestația respectivă, însă din înregistrarea video depusă la dosar (pe care contestatoarea a refuzat să o vizioneze) a rezultat că aceasta a participat la adunarea respectivă (min.01,52 și urm. contestatoarea strigă „hoților, CSM ne-a furat votul”, min.05,36 „ DNA și CSM aceeași mizerie”), după cum rezultă din aceeași înregistrare.
În ceea ce privește faptul că ar fi fost o adunare spontană, care nu necesita o declarare prealabilă, instanța reține că din înregistrarea video rezultă că nu era vorba de o adunare spontană, unul din indicii fiind acela că petenta avea asupra sa o pancartă inscripționată cu expresii jignitoare, imposibil de confecționat la fața locului.
Cât privește apărarea în sensul că manifestația nu necesita o declarare prealabilă având în vedere prevederile art.3 din Legea 60/1991, instanța reține următoarele:
Art.1 alin.2 din acest act normativ prevede că adunările publice - mitinguri, demonstrații, manifestații, competiții sportive, procesiuni și altele asemenea, ce urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de legea nr.60/1991.
Petenta nu se afla în situația de excepție reglementată de art.3, conform căruia nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum și cele care se desfășoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.
Petenta nu a participat la o adunare organizată în exteriorul sediului CSM, respectiv în zona cuprinsă între punctele de acces în clădire și gardul împrejmuitor, pentru care erau aplicabile dispozițiile art.3 privind scutirea de la obligația de declarare în prealabil.
Trotuarele și partea carosabilă, elemente ale unei căi de comunicații publice, în sensul art.6 alin.1 pct.14, 23 și 33 din OUG nr.195/2002, aflate la exteriorul împrejmuirii unei instituții publice, nu pot fi considerate ca aparținând exteriorului sediului acesteia, ci reprezintă o zonă publică în care este necesară declararea unei adunări publice, conform art.1 alin.2 din legea nr.60/1991.
Astfel fiind, instanța reține că ambele contravenții au fost reținute în mod corect în sarcina contravenientei.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța reține că, față de împrejurările săvârșirii faptei, sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege a respectat principiul proporționalității prevăzut de art. 5 alin. 5 și 6 din OG nr. 2/2001 și, având în vedere că petenta nu își asumă vinovăția pentru fapta comisă, nu se impune reindividualizarea sancțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta C. G., cu domiciliul în București, sector 4, ., ., ., și domiciliul ales în București, ., .. 1, ., sector 4, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, . M., sector 5, ca neîntemeiată.
Menține dispozițiile procesul verbal contestat . nr._/05.06.2015.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10.2015.
P. GREFIER
Red. CAE/Thred. AVG
4 ex/12.11.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8228/2015. Judecătoria... → |
|---|
