Plângere contravenţională. Sentința nr. 9347/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9347/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 9347/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9347
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: I. L. T.-D.
GREFIER: C. I. T.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatoarea R. A., în contradictoriu cu intimata C. de C. a României.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 02.11.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data 09.11.2015 șie pentru azi, 16.11.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.05.2015, contestatoarea R. A., în contradictoriu cu intimata C. de C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în principal, anularea procesului-verbal nr.1 din data de 24.04.2015, având drept consecință exonerarea acesteia de la plata amenzii contravenționale stabilite prin intermediul acestuia, iar în subsidiar, modificarea procesului-verbal nr. 1 din data de 24.04.2015 în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, în perioada 25.02._15, reprezentanții instituției intimate au realizat o misiune de audit financiar la Muzeul Național Cotroceni cu sediul în București, ., sector 6.
În urma verificărilor efectuate s-a dispus, prin intermediul procesului-verbal nr.1 din data de 24.04.2015, sancționarea contestatoarei, în calitate de manager interimar al instituției, cu suma de 4.500 lei pentru săvârșirea mai multor presupuse contravenții.
În opinia organelor de control, contestatoarea ar fi vinovată de săvârșirea unor acțiuni ce constituie contravenție conform următoarelor dispoziții legale:
Art. 4 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice („angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii”);
Art. 22 alin.2 lit. c din cuprinsul aceluiași act normativ („ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: (...) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare”);
Art. 63 alin.4 din Legea nr.500/2002 („cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice în condițiile alin. 1, în situația instituțiilor publice finanțate potrivit prevederilor art. 62 alin.1 lit. b și c, se vor majora bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, în anexa la contul de execuție bugetară trimestrială și anuală, situația privind sumele „primite și utilizate în aceste condiții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli”.
Așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal contestat (pag. 3, par. 3), pentru a reține în sarcina contestatoarei săvârșirea tuturor celor trei contravenții reprezentanții intimatei au avut în vedere o singură faptă, respectiv: „afectarea bugetului de venituri și cheltuieli prin efectuarea unei plăți în sumă de 35.138 lei din resurse provenite din sponsorizări, cu schimbarea destinației legale”.
Contestatoarea a considerat că analiza și concluziile organelor de control sunt greșite pentru următoarele argumente:
În realitate, împotriva Muzeului Național Cotroceni a fost introdusă de către Biroul Executorului Judecătoresc C. B. M. o cerere de validare a popririi, fiind astfel înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 7479/29.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, s-a dispus astfel: „validează poprirea înființată de B. C. B. M. prin adresa din data de 27.01.2014, în dosarul de executare nr. 1277/2013, asupra veniturilor datorate debitoarei de către terțul poprit. Obligă terțul poprit să plătească creditorilor sumele datorate debitoarei în limita sumei de 323.981,72 lei, din care se vor scădea sumele deja poprite până la data de 02.04.2014”.
Executorul judecătoresc a interpretat în mod abuziv această sentință îndreptându-se împotriva instituției pentru poprirea dintr-o dată a întregii sume datorate de debitoarea I. L. C. fără a ține cont însă de faptul că Muzeul Național Cotroceni datora angajatului său doar sume periodice, cu titlu de salariu, și că acestea nu pot fi poprite peste limita procentului prevăzut de lege. În încercarea de a determina executorul judecătoresc să oprească abuzul îndreptat împotriva instituției al cărei manager interimar era, contestatoarea a transmis nenumărate solicitări prin care a cerut atât acestuia, cât și băncii, eliberarea sumelor reprezentând salariile angajaților, însă nici unul dintre eforturile noastre nu a avut rezultatul așteptat motiv pentru care a solicitat, inclusiv instanței de judecată, lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.7479/29.04.2014.
Prin încheierea pronunțată în data de 14.10.2014 instanța, deși a respins solicitarea Muzeului Național Cotroceni de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.7479/29.04.2014, a reținut în considerente (pag. 3, alin. 4) următoarele: „în speță, hotărârea nu este deloc neclară și nici nu cuprinde dispoziții potrivnice, fiind evident că terțul poprit este obligat să rețină o cotă totală de ½ din veniturile lunare ale debitorului (fiind înființate mai multe popriri), lunar, să le vireze executorului, până la acoperirea integrală a creanțelor”.
În urma primirii acestei încheieri, contestatoarea a revenit cu adrese către biroul executorului judecătoresc pentru a îndrepta actele de executare și pentru a da dispoziție băncii să deblocheze contul de salarii, însă și aceste demersuri au rămas fără rezultat.
Deși suma de 35.138 lei regăsită în contul de salarii deschis de Muzeul Național Cotroceni la Banca Transilvania și blocată de Biroul Executorului Judecătoresc C. B. M. nu este o sumă pe care instituția acesteia să o datoreze, contestatoarea a fost obligată să găsească soluții pentru a putea debloca salariile angajaților cu atât mai mult cu cât suma de bani aferentă acestora provenea de la bugetul de stat.
D. fiind această situație, prin eforturi proprii, contestatoarea a reușit să obțină o sponsorizare echivalentă cu suma blocată în cont și, în baza unei înțelegeri cu biroul executorului judecătoresc, a reușit deblocarea salariilor și distribuirea acestora către angajații instituției.
În ciuda susținerilor reprezentanților instituției intimate, Muzeul Național Cotroceni are înregistrate pe rolul instanței de judecată două cereri de lămurire a înțelesului sentinței civile nr.7479/29.04.2014 și două contestații la executare în urma cărora au luat naștere dosarele nr._/299/2014 și nr._/299/2015.
Mai mult, tot ca urmare a unor eforturi proprii ale contestatoarei, Muzeul Național Cotroceni beneficiază în prezent de asistență juridică pentru instanță în încercarea de a îndrepta actele de executare abuzive întreprinse de B. C. B. M., asistență juridică oferită „pro bono” de Societatea Civilă de Avocați „B. & Asociații”.
Contestatoarea a solicitat să se constate că demersurile sale pentru a evita executarea silită a Muzeului Național Cotroceni sunt reale și că situația executării instituției nu poate fi imputată contestatoarei, cu atât mai mult cu cât Muzeul Național Cotroceni are angajat un consilier juridic în atribuțiile căruia intră supravegherea și evitarea acestui gen de situații.
D. fiind cele anterior menționate, contestatoarea a solicitat admiterea cererii și, în principal, să se dispună anularea procesului-verbal nr. 1 din data de 24.04.2015, având drept consecință exonerarea acesteia de la plata amenzii contravenționale stabilite prin intermediul acestuia.
În subsidiar, în situația în care instanța va constata totuși existența unei culpe în atitudinea contestatoarei, aceasta a solicitat modificarea procesului-verbal, în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, având în vedere toate cele precizate anterior, precum și faptul că valoarea amenzii depășește venitul lunar al contestatoarei, iar menținerea unei astfel de sancțiuni ar reprezenta punerea acesteia într-o imposibilitate reală de asigurare a traiului.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 31 și următoarele din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Codul de procedură civilă, Legea nr. 500/2002.
În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1 din data de 24.04.2015, sentința civilă nr.7479/29.04.2014 pronunțată de Judecătoria sector 1 București, încheierea de ședință din data de 14.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, extras de pe portalul Judecătoriei sector 1 București, fișa postului și cartea sa de identitate.
Prin compartimentul registratură, la data de 15.06.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1/24.04.2015, atât în ceea ce privește cererea principală de anulare a acestuia, cât și cererea din subsidiar, de modificare a procesului-verbal mai sus menționat prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, pentru argumentele dezvoltate în cele ce succed.
În fapt, în perioada 25 februarie - 24 aprilie 2015, auditorii publici externi din cadrul Departamentului VIII al Curții de C. a României au desfășurat misiunea de audit financiar, la Muzeul Național Cotroceni.
Acțiunea privind auditarea fondurilor publice aprobate și utilizate de Muzeul Național Cotroceni în exercițiul bugetar 2014, s-a desfășurat în temeiul prevederilor art.21 alin.3 și ale art. 26 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de C., cu modificările și completările ulterioare.
Cu această ocazie au fost constatate unele fapte de natură contravențională, potrivit legii, fiind întocmite trei procese - verbal de sancționare a contravențiilor, dintre care procesul-verbal nr. 1/24.04.2015 este contestat pe calea prezentei acțiuni.
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr.1/24.04.2015 s-a aplicat contravenientei R. A., în calitate de director general (până în data de 17.12.2014) și manager interimar (din data de 18.12.2014 până la 16.04.2015) la Muzeul Național Cotroceni, o amendă contravențională în sumă totală de 4.500 lei pentru săvârșirea unor fapte, în timpul cât a ocupat aceste funcții, prin care au fost încălcate prevederile art. 4 alin.4, art. 22 alin. 2 lit.c și art. 63 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Prin acțiunea ce formează obiectul prezentei cauze, contestatoarea a solicitat instanței de judecată următoarele: „ în principal, anularea procesului-verbal nr. 1 din data de 24.04.2015 (...); în subsidiar, modificarea procesului-verbal nr.1 din data de 24.04.2015, în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În ceea ce privește temeinicia și legalitatea procesului-verbal nr.1/24.04.2015:
Cu privire la temeinicia acestuia, prin susținerile contestatoarei din prezenta plângere, aceasta încearcă să justifice nesocotirea prevederilor legale, însă intimata a solicitat a se observa că textele legale încălcate sunt clare și nu conțin nicio excepție de la obligația respectării lor.
Mai mult, ar putea spune că petenta contestatoare nici nu a contestat faptul că a încălcat dispozițiile legale în cauză, ci a afirmat că a fost „obligată” de împrejurări. Intimata nu poate fi de acord cu a asemenea interpretare, având în vedere următoarele:
Prin sentința civilă nr._/20.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/299/2011, de către Judecătoria Sectorul 1 București, salariata I. L. a fost a fost obligată la plata debitului în sumă de 313.324,50 lei, către doi creditori. În baza titlului executoriu, s-a dispus încuviințarea executării silite, pentru recuperarea de către creditori a sumei menționate.
În consecință, la data de 27.01.2014, B. C. M. B. a emis către terțul poprit Muzeul Național Cotroceni, iar la data de 28.01.2014 a comunicat acestuia (conform dovezii aflate la dosar), adresa de înființare a popririi, în dosarul de executare nr. 1277/2013, prin care a dispus înființarea popririi asupra salariului și a altor venituri periodice realizate de salariata I. L., din munca prestată la Muzeul Național Cotroceni, până la concurența sumei de 323.981,72 (incluzând debit și cheltuieli de executare).
Prin sentința civilă nr.7479/2014 a Judecătoriei Sectorul 1 București, pronunțată în dosarul nr._, s-a validat poprirea înființată de B. C., în dosarul de executare nr. 1277/2013, Muzeul Național Cotroceni, în calitate de terț poprit, fiind astfel obligat să achite creditorilor salariatei I. L. sumele datorate de aceasta în limita sumei totale de 323.981,72 lei.
Așa cum rezultă si din conținutul sentinței civile nr. 7479/2014, de validare a popririi, conform art.786 alin.1 din Codul de procedură civilă, terțul poprit - Muzeul Național Cotroceni, avea obligația ca în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor datorate în viitor, de la scadența acestora, să rețină și să consemneze suma de bani poprită și să trimită dovada executorului judecătoresc.
Potrivit aceleiași sentințe, terțul poprit - Muzeul Național Cotroceni, nu a răspuns executorului judecătoresc cu privire la adresa de înființare a popririi din data de 27.01.2014, nici până la data introducerii acțiunii, iar din extrasele de cont ale instituției nu a rezultat indisponibilizarea sumelor datorate de debitoarea I. L. și virarea lor către executorul judecătoresc. De asemenea, instanța a constatat că nu se confirmă nici susținerile terțului poprit conform cărora pentru perioada octombrie 2013 - martie 2014 Banca Comercială Română ar fi operat rețineri pe veniturile salariale ale debitoarei, având în vedere și faptul că Muzeul Național Cotroceni nu a transmis nicio dovadă executorului judecătoresc în ce privește consemnarea sumelor la dispoziția acestuia.
Având în vedere prevederile: art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit cărora: „Sancțiunea (...) trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, intimata a considerat necesar să facă următoarele precizări:
a) din sentința civilă nr. 7479/2014 rezultă că la data judecării cauzei (22.04.2014), în dosarul nr._, terțul poprit, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat, depunând la data de 15.04.2014, înscrisuri prin care a învederat instanței că a înființat poprirea asupra veniturilor debitoarei începând cu data de 06.04.2014, constatându-se însă că nici de această dată, nu s-a transmis dovada executorului judecătoresc.
b) drept consecință, prin sentința menționată, instanța a dispus, validarea popririi și obligarea terțului poprit la plata sumelor datorate de debitoare creditorilor săi, în limita sumei de 323.981,72 iei, din care se vor scădea sumele deja poprite până la data de 02.04.2014.
c) această sentință a devenit definitivă prin neapelare, la data de 20.06.2014.
Din cele de mai sus, rezultă că sentința civilă nr.7479/2014 a fost pronunțată ca
urmare a nerespectării obligațiilor legale în calitate de terț poprit în procedura de executare, de către Muzeul Național Cotroceni, reprezentat de doamna R. A., fost director și manager interimar, având calitatea de ordonator terțiar de credite.
Ulterior, au fost demarate procedurile de executare silită, iar în luna februarie 2015 au fost blocate conturile Muzeul Național Cotroceni, deschise la Banca Transilvania, pentru întreaga sumă disponibilă pentru plata salariilor (35.138 lei).
Astfel cum s-a reținut și prin procesul verbal contestat, imediat după blocarea conturilor, conducătorul instituției, doamna R. A., a luat decizia de a încheia un Protocol de sponsorizare cu . București (la data de 02.02.2015), având ca obiect furnizarea de bunuri și mijloace financiare pentru cheltuieli cu destinații specificate distinct și care nu aveau nicio legătură cu plata unor debite către executori judecătorești.
La data de 16.03.2015, această societate a virat Muzeului Național Cotroceni aceeași sumă care era blocată la dispoziția executorului judecătoresc, de 35.138 lei. Suma respectivă a fost pusă la dispoziția executorului judecătoresc, în schimbul deblocării contului de salarii.
Este important de subliniat că protocolul respectiv (anexat la procesul verbal de constatare a contravențiilor) a fost încheiat în contextul blocării conturilor de salarii, pentru deblocarea acestora, altfel cum a recunoscut contravenienta în cadrul discuțiilor, a notelor de relații, precum și în prezenta plângere.
În plus, intimata a apreciat că sancțiunea aplicată este corectă și nu se impune modificarea sa prin acordarea unui simplu avertisment, având în vedere pericolul social ce rezultă din săvârșirea acestor contravenții, luând în considerare următoarele:
La data de 24.03.2015, prin încheierea executorului judecătoresc, înregistrată la Muzeul Național Cotroceni, sub nr. 02.04.2015, se dispune reținerea sumei de 4.340 lei și eliberarea sumei de 30.751 lei în favoarea creditorilor debitoarei I. L., ambele sume fiind puse la dispoziția executorului de către Muzeul Național Cotroceni; prin aceeași încheiere s-a precizat: „cu drept de contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicare (….)”.
În mod surprinzător, Muzeul Național Cotroceni nu a depus nicio contestație, în condițiile în care doamna R. A., conducător al instituției în perioada respectivă, a apreciat ca fiind abuzive acțiunile executorului judecătoresc prin care acesta a pretins întreaga sumă, nu pe măsura constituirii drepturilor salariate ale debitoarei, aspect pe care l-a menționat și în plângerea formulată.
Contestatoarea avea căi legale prin care putea să atace actele executorului judecătoresc, pe care le considera „abuzive” însă, în lipsa unor constatări în acest sens ale instituțiilor competente, aceste acte se bucură de prezumția de legalitate.
Astfel, intimata a considerat că nu este în competența Curții de C. să facă aprecieri cu privire la legalitatea unor acțiuni la baza cărora se află hotărâri judecătorești.
Intimata a solicitat a se observa că procesul-verbal contestat este temeinic fundamentat, având în vedere pct. I al acestuia, din care a reiterat următoarele aspecte:
a) din documentele puse la dispoziția echipei de auditori publici externi, aferente lunii martie 2015, s-a constatat . Național Cotroceni, deschis la Banca Transilvania Sucursala Militari Agenția Apaca, a sumei de 35.138 lei, de la . SA, iar la data de 18.03.2015, suma încasată a fost transferată în contul de poprire al Muzeului Național Cotroceni, deschis la aceeași bancă;
b) conform încheierii din data de 24.03.2015, emisă de Biroul executorului judecătoresc C. B. M. și extrasului de cont de la Banca Transilvania Sucursala Militari Agenția Apaca, suma de 35.091,08 lei (30.751,08 lei - sumă în favoarea creditorilor și 4.340 lei - cheltuieli de executare silită parțială) a fost consemnată la dispoziția executorului judecătoresc și virată acestuia în data de 18.03.2015, urmare a sentinței civile nr. 7479/29.04.2014, pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, în care Muzeul Național Cotroceni devine debitor pentru suma de_,72 lei. Diferența între suma încasată (_ lei) și cea consemnată la dispoziția Biroului executorului judecătoresc C. B. M. și virată acestuia (_,08 lei), o constituie comisioanele bancare în valoare de 46,92 lei;
c) cu privire la justificarea acestei situații, a fost prezentat Protocolul de colaborare nr.30/02.02.2015, încheiat de Muzeul Național Cotroceni cu . SA, prin care societatea a pus la dispoziția Muzeului, pentru susținerea activității culturale și curente organizate de acesta, pe parcursul anului 2015, a unor valori financiare (menționate în protocol ca sponsorizare”);
d) urmare a verificării Listei categoriilor de bunuri materiale și prestări servicii, precum și a Anexei nr.1 „Lista furnizorilor, datele de identificare ale acestora și cuantumul cheltuielilor detaliate suportate de către Societatea Apa N. SA pentru lunile ianuarie-iunie 2015” (anexă semnată în data de 23.03.2015 de directorul financiar al Apa N.), anexe la Protocolul nr._/05.02.2015, echipa de auditori publici externi a constatat că suma de 35.138 lei, încasată în data de 16.03.2015 de la . SA și ulterior consemnată la dispoziția Biroului Executorului Judecătoresc C. B. M. și virată acestuia, în data de 18,03.2015, nu se încadrează în condițiile prevăzute în protocolul mai sus menționat..... și nu respectă destinațiile prevăzute de acesta. Astfel, în cele două anexe ale Protocolului sunt menționate următoarele categorii de bunuri și servicii:
1. Restaurare de bunuri mobile și imobile: cărți, mobilier, textile;
2. Recondiționare bunuri mobile și imobile din spațiile de vizitare: uși, parchet, scări de piatră;
3. Servicii de tipărire, broșare, finisare;
4. Recondiționare grup sanitar
5. Achiziționare materiale necesare bunei desfășurări a activității muzeale: aspiratoare, centrală termică, poartă acces vizitatori, materiale curățenie, accesorii curățenie, mochetă, mobilier, curățat specializat covoare, papuci interiori de muzeu, piese auto, etc.;
6. Transport specializat obiecte de artă;
7. Asigurări obiecte de artă;
8. Transport bunuri culturale;
9. Transport, montat, demontat vitrine pentru expunerea bunurilor culturale.
e) în data de 16.04.2015, Muzeul Național Cotroceni, ordonator terțiar de credite, a depus la ordonatorul principal de credite, Anexa 5 Contul de execuție a bugetului instituției publice - Venituri, anexă la Situațiile financiare aferente trim. I 2015, fără a se raporta și suma de 35.138 lei, aceasta fiind înregistrată în contabilitate în luna martie 2015, în contul contabil 473 „Decontări din operații în curs de clarificare”, conform Notei contabile nr.24/31.03.2015.
În consecință, a fost afectat bugetul de venituri și cheltuieli prin efectuarea unei plăți în sumă de 35.138 lei, din resurse provenite din sponsorizări, cu schimbarea destinației.
Aprecierile contestatoarei din finalul plângerii referitoare la faptul că i se impută „situația executării silite”, în condițiile în care „Muzeul Național Cotroceni are angajat un consilier juridic în atribuțiile căruia intră supravegherea și evitarea acestui gen de situații, sunt nefondate având în vedere că, începând cu data de 18.12.2014, conducerea Muzeului este asigurată de un manager, în baza și în conformitate cu clauzele contractului de management încheiat de acesta cu Administrația Prezidențială, având calitatea de ordonator terțiar de credite, cu următoarele responsabilități principale stabilite conform Regulamentului de organizare și funcționare a Muzeului Național Cotroceni (aprobat prin Dispoziția nr. 172/18.11.2014):
„(...) asigură gestionarea și administrarea, în condițiile legii, a integrității patrimoniului instituției; acționează pentru îndeplinirea prevederilor bugetului anual de venituri și cheltuieli al instituției, inițiind programe și măsuri eficiente pentru dezvoltarea și diversificarea surselor de venituri extrabugetare în condițiile reglementărilor legale în vigoare; asigură respectarea destinației subvențiilor bugetare, aprobate de Administrația Prezidențială; (...)”.
Astfel cum s-a precizat anterior, sentința civilă nr.7479/2014 a fost pronunțată ca urmare a nerespectării obligațiilor legale în calitate de terț poprit în procedura de executare, de către Muzeul Național Cotroceni, reprezentat de doamna R. A., fost director și manager interimar, având calitatea de ordonator terțiar de credite.
Neîndeplinirea obligațiilor legale, în calitate de terț poprit, dar și deciziile luate de către d-na. R. A., pentru soluționarea situației generate de executarea silită, au condus la angajarea și utilizarea nelegală a fondurilor publice ale instituției, prin încălcarea prevederilor legale menționate în procesul verbal și care, potrivit legii, constituie contravenții.
În plus, intimata a precizat că persoana ce îndeplinea atribuțiile de consilier juridic a fost sancționată, potrivit gradului de răspundere pe care o avea, cu o amendă de 2.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1/24.04.2015.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, intimata a considerat că sancțiunea a fost aplicată cu respectarea principiului proporționalității cu pericolul social al faptelor săvârșite, astfel cum am detaliat la pct. A.2 din prezenta, fiind respectat art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, au fost constatate 3 contravenții, astfel cum sunt descrise în procesul-verbal, pentru fiecare contravenție aplicându-se câte o sancțiune, care cumulat nu au depășit dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai grea (cele trei sancțiuni sunt în sumă totală de 4.500 lei, iar dublul maximului amenzii pentru contravenția cea mai grea este de 6.000 lei), astfel cum prevede art. 5 alin.7 și art. 10 alin.1 și 2 din OG nr. 2/2001.
Mai mult, intimata a precizat că s-a ținut cont de întregul context al săvârșirii faptelor, aplicându-se sancțiunea amenzii minime pentru fiecare dintre cele trei contravenții.
Au fost respectate întocmai prevederile art. 16 din același act normativ, procesul-verbal de contravenție cuprinzând toate mențiunile obligatorii, fiindu-i, totodată, adus la cunoștință contravenientei dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, ce au fost consemnate distinct la rubrica „Alte mențiuni”. Fiind îndeplinite toate aceste condiții, nu subzistă niciun motiv care ar putea atrage nulitatea absolută, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001. Totodată, nu poate fi reținută nulitatea relativă din moment ce contestatoarea nu demonstrează vreo vătămare a sa.
În concluzie, pentru toate aceste considerente, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1/24.04.2015, atât în ceea ce privește cererea principală de anulare a acestuia, cât și cererea din subsidiar, de modificare a procesului-verbal mai sus menționat, prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art. 4 alin. 4, art.22 alin.2 lit. c și art. 63 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art.5 alin.5 și 7, art. 10 alin. 1 și 2, art. 16, art. 17, art. 21 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 21 alin.3 și art. 26 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de C., precum și pe celelalte acte normative invocate.
Urmare solicitării instanței, la data de 22.06.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar, în copie, documentația care a stat la baza emiterii de către C. de C. a României a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1 din data de 24.04.2015 (filele 50-80).
Prin faxul instanței, la data de 09.11.2015, contestatoarea a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal nr. 1 încheiat la data de 24.04.2015 de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 4500 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 4 alin. 4, art. 22 alin. 2 lit. c) și art. 64 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
S-a reținut că petenta a angajat cheltuieli peste creditele de angajament și a utilizat creditele bugetare în alte scopuri decât cele aprobate și nu s-a ținut evidența contului de execuție bugetară trimestrială și anuală conform dispozițiilor legale. Așa cum rezultă din mențiunile procesului-verbal în această situație s-a ajuns urmare a nereținerii și nevirării de către Muzeul Național Cotroceni a sumelor datorate de debitoarea I. L. (salariat al Muzeului Național Cotroceni) către unii creditori, a neformulării întâmpinării și a neprezentării la judecata cauzei a persoanei responsabile din cadrul entității în dosarul având ca obiect validare de poprire.
Fapta s-a săvârșit prin virarea sumei de bani în cuantum de_,08 lei primită în temeiul Protocolului de colaborare nr. 30/02.02.2015 încheiat între Muzeul Național Cotroceni și . către B. Cojocarul B. M. contrar destinației prevăzute în protocol.
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală sus-menționată.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.
Mai mult, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentului, respectând astfel principiul legalității care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.
În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor (cauza A. contra României, cauza I. P. c. Romaniei).
Instanța constată că pârâta nu contestă temeinicia procesului-verbal, motiv pentru care instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic.
Instanța nu va reține apărarea petentei în sensul că gestul său a fost motivat de plata salariilor, deoarece modalitatea prin care reclamanta a înțeles să realizeze acest lucru este în afara dispozițiilor legale. Față de importanța modului în care se angajează cheltuielile publice și responsabilitatea inerentă ce o aduce această atribuție, instanța apreciază că în nicio situație nu se poate depăși cadrul legal pentru efectuarea acestor cheltuieli.
Prin urmare, față de gravitatea faptelor săvârșite de către petentă, instanța constată că sancțiunea aplicată acesteia este proporțională, motiv pentru care va respinge acest motiv de nelegalitate a procesului-verbal ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de contestatoarea R. A., domiciliată în București, Bulevardul I. M. nr.315, ., parter, apartament 16, sector 1, CNP_, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA B. & Asociații în București, Splaiul Unirii nr. 8, ., etaj 3, apartament 9, sector 4, în contradictoriu cu intimata C. de C., cu sediul în București, .. 22-24, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.ILTD/Thred.MV
4 ex./06.01.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9280/2015. Judecătoria... → |
|---|
