Plângere contravenţională. Sentința nr. 9348/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 9348/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 9348/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

- SECȚIA CIVILĂ -

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9348

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.11.2015

INSTANȚA CONSTITUITA DIN:

PREȘEDINTE: I. L. T.-D.

GREFIER: C. I. T.

Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatoarea C. M., în contradictoriu cu intimata C. de C. a României.

Dezbaterile în fond au avut loc la data de 02.11.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de 09.11.2015, precum și la data de 16.11.2015 hotărând după cum urmează:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.05.2015, contestatoarea C. M., în contradictoriu cu intimata C. de C. a României, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 3 din data de 27.04.2015 întocmit de auditorii publici externi, V. M. C. și N. D., prin care a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 3/27.04.2015, prin care petenta a fost sancționată contravențional la plata unei amenzi în cuantum de 2.000 lei, în temeiul art. 4 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, și exonerarea petentei de la plata amenzii, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii de plată a amenzii dispusă prin procesul-verbal menționat, cu măsura avertismentului.

În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, la data de 24.04.2015, ora 11,30, cei doi auditori publici externi ai intimatei, în urma misiunii de audit financiar efectuată în perioada 25.02 - 24.04.2015 la Muzeul Național Cotroceni, au constatat săvârșirea contravenției prevăzută de art.4 alin.4 din Legea Finanțelor Publice, potrivit căreia, „angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați în condițiile legii

În concret, auditorii publici externi ai intimatei au reținut faptul că, urmare a sentinței civile nr. 7479/29.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, prin care s-a dispus validarea popririi înființată de B. C. B. M. asupra veniturilor salariale datorate debitoarei I. L., salariat al Muzeului Național Cotroceni, acesta din urmă fiind obligat, ca terț poprit, să plătească creditorilor sumele datorate debitoarei, în limita sumei de 323.981,72 lei, și că, urmare a încheierii din 24.03.2015 emisă de B. C. B. M., s-a ajuns ca suma de 35.138 lei încasată de Muzeul Național Cotroceni cu titlu de sponsorizare de la . SA, să fie consemnată la dispoziția executorului judecătoresc și virată acestuia la data de 18.03.2015, ceea ce a afectat bugetul de venituri și cheltuieli, schimbându-se destinația legală a sumei respective, încălcându-se astfel dispozițiile legale.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională a cărui anulare s-a solicitat, auditorii publici externi au reținut în sarcina petentei faptul că aceasta nu a formulat întâmpinare și nu a reprezentat entitatea verificată la judecarea cauzei, consecința fiind pronunțarea sentinței civile nr. 7479/29.04.2014 de către Judecătoria Sector 1 București, precum și faptul că împotriva acestei hotărâri nu a efectuat demersurile juridice necesare, respectiv formularea unei căi de atac.

Cu privire la faptele imputate acesteia, contestatoarea a făcut următoarele precizări:

Mai întâi, în condițiile dispozițiilor art. 13 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională.

Astfel, potrivit dispoziției legale sus-menționate, aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie într-un termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Ori, având în vedere reținerile făcute de auditorii publici externi în sarcina petentei, respectiv, neformularea întâmpinării și neatacarea sentinței civile prin care s-a validat poprirea, se va constata că aceste reprezintă evenimente care s-au consumat începând cu luna februarie 2014 și până la data de 20.06.2014.

Prin urmare, presupusa faptă a petentei de a nu formula întâmpinare s-a prescris încă din data de 15.04.2014, dată la care au fost depuse de către unitatea verificată acele precizări de care se face mențiune în considerentele sentinței civile de validare a popririi, precizări ce nu au fost semnate de petentă, ba chiar mai mult de atât, petenta nici măcar nu avea cunoștință de existența pe rolul instanței a acestei cereri de validare a popririi.

În aceste condiții, pretinsa faptă imputată petentei de organul constatator al contravenției, respectiv neformularea întâmpinării, nici măcar nu există întrucât, așa cum s-a arătat și după cum va demonstra, petenta nu a avut cunoștință de existența acestei cereri.

În ceea ce privește pretinsa fapta de a nu formula cale de atac împotriva sentinței civile de validare, urmează a se constata faptul că și aceasta este prescrisă, întrucât data până la care se putea formula apel a fost la 19.04.2015, așa încât este evident că termenul de 6 luni de la data săvârșirii pretinsei fapte s-a împlinit la data de 19.10.2014.

În ceea ce privește temeinicia faptelor reținute în sarcina petentei, urmează a se constata că acestea sunt total neîntemeiate, după cum va demonstra în cele ce urmează.

Astfel, petenta nu a avut cunoștință de existența cererii de validare a popririi decât numai la momentul în care i-a fost înmânată sentința civilă de validare la data de 16.04.2014 de către contabilul șef al entității verificate.

Luând cunoștință de dispozitivul acestei hotărâri judecătorești, prin care nu se stabilea altceva decât că „...Validează poprirea ... asupra veniturilor salariate datorate debitoarei de către terțul poprit... obligă terțul poprit (Muzeul Național Cotroceni nn), să plătească sumele datorate debitoarei, în limita sumei de 323.981,72 lei....”, petenta a întocmit o Notă către Cabinetul Directorului entității verificate, prin care aduce la cunoștința conducerii efectele acestei sentințe de validare, respectiv „...obligația de a consemna lunar suma de bani datorată și să trimitem dovada executorului judecătoresc…”. Prin această notă, vizată și de contabilul șef, petenta a solicitat ca acesta să dispună în consecință.

Or, după cum se poate constata din rezoluția Directorului aplicată pe această Notă rezultă în mod evident că nu s-a avut în vedere formularea unei căi de atac, ci a fost dată spre soluționare contabilului șef, ceea ce înseamnă că s-a avut în vedere ca instituția, în editate de terț poprit să rețină din salariului angajatei sale cota din veniturile acesteia pentru a fi remisă executorului judecătoresc.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că petenta, prin R. și fișa postului, se află în directa subordonare a Directorului și nu are drept de decizie directă asupra formelor de exercitare a acțiunilor juridice și a căilor de atac asupra hotărârilor pronunțate ele instanțele judecătorești, acestea putând fi exercitate numai cu aprobarea prealabilă a Directorului.

În concret, asupra oportunității formulării căii de atac asupra sentinței civile de validare a popririi, instanța va putea constata faptul că, întrucât aceasta este temeinică și legală, nu era oportună exercitarea apelului împotriva acesteia, instituția fiind obligată doar la plata cotei din veniturile salariate realizate de angajata sa.

Acest lucru se poate constata, în mod direct și explicit, din considerentele încheierii din 14.10,2014, prin care s-a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile de validare a popririi, încheiere în care se menționează „...În mod nejustificat terțul poprit a apreciat că efectul hotărârii de validare a popririi este începerea executării silite împotriva sa pentru plata deodată a întregii sume de 325.981,72 lei...”, „... chiar din dispozitivul sentinței reiese că s-a validat poprirea în limita sumei de 323.981,72 lei și că nu a fost obligat terțul poprit direct la plata acestei sume, indiferent de exigibilitate”.

Faptul că executorul judecătoresc a săvârșit un abuz în exercitarea atribuțiilor sale, întrucât a înțeles să pretindă și să poprească toate conturile pentru încasarea sumei integrale datorate de debitoarea I. L., și să paralizeze astfel întreaga activitate, nu-i poate fi imputată petentei, în sarcina sa neputând fi reținută nicio faptă de natură să atragă răspunderea contravențională a acesteia.

Față de cele susținute mai sus, contestatoarea a solicitat a se observa că nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 4 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, lipsind atât intenția și fapta petentei de a nu formula întâmpinare cât și îndatorirea de a formula cale de atac împotriva sentinței civile de validare iar, pe de altă parte, nu există niciun raport de cauzalitate între pretinsele fapte imputate petentei și poprirea și încasarea sumei de 35.138 lei, de către executorul judecătoresc, schimbându-se astfel destinația legală a sumei respective.

Totuși, în situația în care instanța va considera că prin mijloacele de probă administrate și prin argumentele invocate de către petentă nu s-a putut dovedi că situația de fapt reținută în procesul verbal nu corespunde modului real de desfășurare a evenimentelor, reținând legalitatea și temeinicia acestuia, în subsidiar, contestatoarea a solicitat, în temeiul art. 7 alin. 1 și 2 din OG nr. 2/2002 privind regimul juridic al contravențiilor actualizată, să se dispună înlocuirea amenzii la plata căreia a fost obligată petenta cu măsura avertismentului, fiind de o gravitate redusă, mai ales că în prezent salariatul în discuție are în prezent încheiat un contract individual de muncă.

Pentru toate aceste considerente, contestatoarea a apreciat ca nelegal și netemeinic procesul verbal constatare și constatare a contravenției nr. 3/27.04.2015 și a solicitat, în principal, izolarea acestuia, exonerarea contestatoarei de la plata amenzii în cuantum de 2.000 lei, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii de plată a amenzii dispusă prin procesul-verbal menționat cu măsura avertismentului.

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art.7, 14, 16, 17, 19, 31 și următoarele din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus la dosar, în copie, proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat la data de 24.04.2015.

La data de 15.06.2015, prin faxul instanței, și 18.06.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale, ca neîntemeiată, iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3/27.04.2015, atât în ceea ce privește cererea principală de anulare a acestuia, cât și cererea din subsidiar, de modificare a procesului-verbal mai sus menționat, prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, pentru argumentele dezvoltate în cele ce succed.

În fapt, în perioada 25 februarie - 24 aprilie 2015, auditorii publici externi din cadrul Departamentului VIII al Curții de C. a României au desfășurat misiunea de audit financiar, la Muzeul Național Cotroceni.

Acțiunea privind auditarea fondurilor publice aprobate și utilizate de Muzeul Național Cotroceni în exercițiul bugetar 2014, s-a desfășurat în temeiul prevederilor art.21 alin.3 și ale art. 26 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de C., cu modificările și completările ulterioare.

Cu această ocazie, au fost constatate unele fapte de natură contravențională, potrivit legii, fiind întocmite trei procese verbal de sancționare a contravențiilor, dintre care procesul verbal nr. 3/27.04.2015 este contestat pe calea prezentei acțiuni.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3/27.04.2015 s-a aplicat contravenientei C. M., în calitate de consilier juridic la Muzeul Național Cotroceni, o amendă contravențională în sumă totală de 2.000 lei pentru săvârșirea faptei de a angaja cheltuieli peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Prin aceste fapte au fost încălcate prevederile art.4 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin acțiunea ce formează obiectul prezentei cauze, contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională și a solicitat instanței de judecată următoarele: „în principal anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3/27.04.2015 (...); în subsidiar, înlocuirea sancțiunii de plată a amenzii dispusă prin procesul verbal menționat cu măsura avertismentului (...) ”.

În ceea ce privește netemeinicia excepției prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, vă învederăm următoarele:

Potrivit art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.

Intimata a solicitat a se observa că fapta pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenientei constă în „angajarea unor cheltuieli peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate” fiind încălcate prevederile art. 4 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Afirmațiile contestatoarei referitoare la faptul că auditorii publici externi au reținut în sarcina petentei „neformularea întâmpinării și neatacarea sentinței civile prin care s-a validat poprirea (...) reprezintă evenimente care s-au consumat începând cu luna februarie 2014 și până la data de 20.06.2014. Prin urmare, presupusa faptă a petentei de a nu formula întâmpinarea s-a prescris încă din data de 15.04.2014 (...). În ceea ce privește pretinsa faptă de a nu formula cale de atac împotriva sentinței civile de validare (...), data până la care se putea formula apel a fost la 19.04.2015 (...) ” nu pot fundamenta excepția invocată din moment ce contravenția săvârșită vizează angajarea unor cheltuieli peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate.

Aspectele reținute de către auditori, pe care le-a invocat contestatoarea, se referă la obligația prevăzută la art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 ca procesul-verbal să cuprindă „arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei”.

Or, astfel cum s-a menționat, fapta pentru care s-a aplicat contravenția constă în aceea că au fost angajate cheltuieli peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate, după cum rezultă din următoarele aspecte reținute în procesul-verbal contestat:

a) din documentele puse la dispoziția echipei de auditori publici externi, aferente lunii martie 2015, s-a constatat . Național Cotroceni, deschis la Banca Transilvania Sucursala Militari Agenția Apaca, a sumei de 35.138 lei, de la . SA, iar la data de 18.03.2015, suma încasată a fost transferată în contul de poprire al Muzeului Național Cotroceni, deschis la aceeași bancă;

b) . SA a virat această sumă Muzeului Național Cotroceni, în baza Protocolului de colaborare nr.30/02.02.2015, încheiat între acestea, prin care societatea pune la dispoziția Muzeului, pentru susținerea activității culturale și curente organizate de acesta, pe parcursul anului 2015, a unor valori financiare (menționate în protocol ca „sponsorizare”);

c) urmare a verificării Listei categoriilor de bunuri materiale și prestări serviciu precum și a Anexei nr.1 „Lista furnizorilor, datele de identificare ale acestora și cuantumul cheltuielilor detaliate suportate de către Societatea Apa N. SA pentru lunile ianuarie-iunie 2015”, echipa de auditori publici externi a constatat că suma de 35.138 lei, încasată în data de 16.03.2015 de la . SA și ulterior consemnată la dispoziția Biroului executorului judecătoresc C. B. M. și virată acestuia, în data de 18.03.2015, nu se încadrează în condițiile prevăzute în protocolul mai sus menționat și nu respectă destinațiile prevăzute de acesta.

Acest Protocol a fost semnat de către conducătorul instituției și de contabilul șef, dar și de către doamna C. M., contribuind astfel la producerea neregulii constatate de auditorii publici externi, respectiv angajarea și utilizarea nelegală a fondurilor publice prin încălcarea prevederilor legale menționate în procesul verbal și care, potrivit legii, constituie contravenție.

Protocolul de sponsorizare în discuție a fost semnat de către cele trei persoane în scopul disponibilizării sumelor provenite din acesta pentru altă destinație decât cea prevăzută.

Mai mult decât atât, intimata a apreciat că susținerile contravenientei sunt nefondate din moment ce, la data de 24.03.2015, prin încheierea executorului judecătoresc înregistrată la Muzeul Național Cotroceni, sub nr. 02.04.2015, se dispune reținerea sumei de 4.340 lei și eliberarea sumei de 30.751 lei în favoarea creditorilor debitoarei I. L., ambele sume fiind puse la dispoziția executorului de către Muzeul Național Cotroceni. Or, această încheiere putea fi atacată cu contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicare, însă nu s-a făcut niciun demers în acest sens.

Având în vedere aceste aspecte, intimata a apreciat că nu se pot lua în considerare susținerile contestatoarei cu privire la prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, din moment ce fapta a fost săvârșită la data de 18.03.2015, iar sancțiunea amenzii cuprinsă în procesul-verbal contestat a fost aplicată Ia data de 27.04.2015.

Pentru aceste considerente, intimata a solicitat respingerea excepției prescripției.

În ceea ce privește temeinicia și legalitatea procesului-verbal nr.3/27.04.2015:

A. Cu privire la temeinicia acestuia, intimata a învederat următoarele:

Prin sentința civilă nr._/20.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/299/2011 de către Judecătoria Sectorul 1 București, salariata I. L. a fost obligată la plata debitului în sumă de 313.324,50 lei, către doi creditori, în baza titlului executoriu, s-a dispus încuviințarea executării silite, pentru recuperarea de către creditori a sumei menționate.

În consecință, la data de 27.01.2014, B. C. M. B. a emis către terțul poprit Muzeul Național Cotroceni, iar la data de 28.01.2014 a comunicat acestuia (conform dovezii aflate la dosar), adresa de înființare a popririi, în dosarul de executare nr. 1277/2013, prin care a dispus înființarea popririi asupra salariului și a altor venituri periodice realizate de salariata I. L., din munca prestată la Muzeul Național Cotroceni, până la concurența sumei de 323.981,72 lei (incluzând debit și cheltuieli de executare).

Prin sentința civilă nr.7479/2014 a Judecătoriei Sectorul 1 București, pronunțată în dosarul nr._, s-a validat poprirea înființată de B. C., în dosarul de executare nr. 1277/2013, Muzeul Național Cotroceni, în calitate de terț poprit, fiind astfel obligat să achite creditorilor salariatei I. L. sumele datorate de aceasta, în limita sumei totale de 323.981,72 lei.

Așa cum rezultă și din conținutul sentinței civile nr. 7479/2014, de validare a popririi, conform art.786 alin.1 din Codul de procedură civilă, terțul poprit - Muzeul Național Cotroceni, avea obligația ca în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor datorate în viitor, de la scadența acestora, să rețină și să consemneze suma de bani poprită și să trimită dovada executorului judecătoresc.

Potrivit aceleiași sentințe, se reține că terțul poprit - Muzeul Național Cotroceni, nu a răspuns executorului judecătoresc cu privire la adresa de înființare a popririi din data de 27.01.2014, nici până la data introducerii acțiunii, iar din extrasele de cont ale instituției nu a rezultat indisponibilizarea sumelor datorate de debitoarea I. L. și virarea lor către executorul judecătoresc. De asemenea, instanța a constatat că nu se confirmă nici susținerile terțului poprit conform cărora pentru perioada octombrie 2013 - martie 2014 Banca Comercială Română ar fi operat rețineri pe veniturile salariale ale debitoarei, având în vedere și faptul că Muzeul Național Cotroceni nu a transmis nicio dovadă executorului judecătoresc în ce privește consemnarea sumelor la dispoziția acestuia.

Având în vedere prevederile: art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”; art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit cărora: „Sancțiunea (...) trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, intimata a considerat necesar să facă următoarele precizări:

a) din sentința civilă nr. 7479/2014 rezultă că la data judecării cauzei (22.04.2014), în dosarul nr._, terțul poprit, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat, depunând la data de 15.04.2014, înscrisuri prin care a învederat instanței că a înființat poprirea asupra veniturilor debitoarei începând cu data de 06.04.2014, constatându-se însă că nici de această dată, nu s-a transmis dovada executorului judecătoresc.

b) drept consecință, prin sentința menționată, instanța a dispus, validarea popririi și obligarea terțului poprit la plata sumelor datorate de debitoare creditorilor săi, în limita sumei de 323.981,72 lei, din care se vor scădea sumele deja poprite până la data de 02.04.2014.

c) această sentință a devenit definitivă prin neapelare, la data de 20.06.2014.

Din cele de mai sus, rezultă că sentința civilă nr.7479/2014 a fost pronunțată ca urmare a inacțiunilor terțului poprit, determinate de nerespectarea atribuțiilor de serviciu de către consilierul juridic al Muzeului Național Cotroceni, C. M..

Eventuala existență în cadrul instituției a unor deficiențe în procedura circuitului documentelor sau în domeniul comunicării, pretinsa necunoașterea timp de 6 luni până la pronunțarea sentinței civile nr.7479/2014, rămasă definitivă prin neapelare, a niciunei informații despre situația acestui litigiu în care era implicată entitatea nu poate fi luată în considerare ca motiv de exonerare a răspunderii, ci dimpotrivă, denotă neglijență în gestionarea banilor publici.

La data de 19.06.2014, prin Nota nr. 2534/19.06.2014 (anexa 11 la procesul verbal de contravenție), doamna C. M. a informat conducătorul entității asupra sentinței nr.7479/2014 și a unor măsuri care trebuiau luate în baza acesteia, dar în cadrul acestei note nu se face referire la faptul că până atunci nu ar fi cunoscut nicio informație despre litigiul respectiv.

Mai mult, din sentința respectivă, consilierul juridic a înțeles că instituția trebuia de la acea dată să retină sumele datorate lunar de către debitoare și să informeze executorul judecătoresc, aspect care denotă necunoașterea în fapt a consecințelor juridice reale pe care această sentință urma să le aibă.

În plus, documentele depuse la instanță în data de 14.04.2014, în dosarul cauzei, au fost semnate de către contabilul șef al instituției, lucru care este inexplicabil în condițiile în care instituția avea un consilier juridic cu atribuții în acest sens.

Ulterior, au fost demarate procedurile de executare silită, iar în luna februarie 2015 au fost blocate conturile Muzeul Național Cotroceni, deschise la Banca Transilvania, pentru întreaga sumă disponibilă pentru plata salariilor (35.138 lei).

Potrivit Notei nr. 1115/09.03.2015 (anexa 12 la procesul verbal de constatare a contravențiilor) consilierul juridic C. M., a promovat pe parcursul anului 2014 contestație la executare, cerere de suspendare a executării pentru care instituția a plătit o cauțiune, dar din cele menționate în aceeași notă, a rezultat o . dificultăți cu care s-ar fi confruntat acesta, precum și imposibilitatea sa de a gestiona noua situație în care conturile instituției au fost blocate, fapt pentru care a propus apelarea la o firmă de avocatură.

Astfel cum s-a reținut și prin procesul verbal contestat, imediat după blocarea conturilor, conducerea instituției a luat decizia de a încheia un protocol de sponsorizare cu . București (la data de 02.02.2015), având ca obiect furnizarea de bunuri și mijloace financiare pentru cheltuieli cu destinații specificate distinct și care nu aveau nicio legătură cu plata unor debite către executori judecătorești.

La data de 16.03.2015, această societate a virat Muzeului N. Cotroceni aceeași sumă care era blocată la dispoziția executorului judecătoresc, de 35.138 lei.

Suma respectivă a fost pusă la dispoziția executorului judecătoresc, în schimbul deblocării contului de salarii.

Este important de precizat că protocolul respectiv (anexat la procesul verbal de constatare a contravențiilor) a fost încheiat în contextul blocării conturilor, pentru deblocarea acestora, astfel cum a recunoscut conducătorul instituției de la acea vreme, d-na. R. A., în cadrul discuțiilor, a notelor de relații, precum și în plângerea depusă la instanța de judecată împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1/24.04.2015 (dosar nr._/303/2015, aflat pe rolul Judecătoriei sector 6 București).

Astfel cum a menționat anterior, acest Protocol a fost semnat de conducătorul instituției și de contabilul șef, dar și de către doamna C. M., aceasta contribuind astfel la producerea neregulii constatate de auditorii publici externi, respectiv angajarea și utilizarea nelegală a fondurilor publice prin încălcarea prevederilor legale menționate în procesul verbal și care, potrivit legii, constituie contravenții.

În plus, intimata a apreciat că sancțiunea aplicată este corectă și nu se impune modificarea sa prin acordarea unui simplu avertisment, având în vedere pericolul social rezultat din săvârșirea faptelor, luând în considerare următoarele:

La data de 24.03.2015, prin încheierea executorului judecătoresc înregistrată la Muzeul Național Cotroceni, sub nr. 02.04.2015, s-a dispus reținerea sumei de 4,340 lei și eliberarea sumei de 30.751 lei în favoarea creditorilor debitoarei I. L., ambele sume fiind puse la dispoziția executorului de către Muzeul Național Cotroceni;

Prin aceeași încheiere s-a precizat: „cu drept de contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicare (…)”.

În mod surprinzător, Muzeul Național Cotroceni nu a depus nicio contestație, în condițiile în care doamna C. M., consilier juridic, a apreciat ca fiind abuzive acțiunile executorului judecătoresc prin care acesta a pretins întreaga sumă, nu pe măsura constituirii drepturilor salariate ale debitoarei, aspect pe care l-a menționat și în plângerea formulată.

Contestatoarea avea căi legale prin care putea să atace actele executorului judecătoresc, pe care le considera „abuzive”, însă în lipsa unor constatări în acest sens ale instituțiilor competente, aceste acte se bucură de prezumția de legalitate.

Astfel, intimata a considerat că nu este în competența Curții de C. să facă aprecieri cu privire la legalitatea unor acțiuni la baza cărora se află hotărâri judecătorești.

Procesul-verbal contestat este temeinic fundamentat, având în vedere pct. I al acestuia, din care intimata a reiterat următoarele aspecte:

a) din documentele puse la dispoziția echipei de auditori publici externi, aferente lunii martie 2015, s-a constatat . Național Cotroceni, deschis la Banca Transilvania Sucursala Militari Agenția Apaca, a sumei de 35.138 lei, de la . SA, iar la data de 18.03.2015, suma încasată a fost transferată în contul de poprire al Muzeului Național Cotroceni, deschis la aceeași bancă;

b) conform încheierii din data de 24.03.2015 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc C. B. M. și extrasului de cont de la Banca Transilvania Sucursala Militari Agenția Apaca, suma de 35.091,08 lei (30.751,08 lei - sumă în favoarea creditorilor și 4,340 lei - cheltuieli de executare silită 18.03.2015, urmare a sentinței civile nr. 7479/29.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, în care Muzeul Național Cotroceni devine debitor pentru suma de_,72 lei. Diferența între suma încasată (_ lei) și cea consemnată la dispoziția Biroului executorului judecătoresc C. B. M. și virată acestuia (_,08 lei), o constituie comisioanele bancare în valoare de 46,92 lei;

c) cu privire la justificarea acestei situații, a fost prezentat Protocolul de colaborare nr.30/02.02.2015, încheiat de Muzeul Național Cotroceni cu . SA, prin care societatea a pus la dispoziția Muzeului, pentru susținerea activității culturale și curente organizate de acesta, pe parcursul anului 2015, a unor valori financiare (menționate în protocol ca „sponsorizare”);

d) urmare a verificării Listei categoriilor de bunuri materiale și prestări servicii, precum și a Anexei nr.1 „Lista furnizorilor, datele de identificare ale acestora și cuantumul cheltuielilor detaliate suportate de către Societatea Apa N. SA pentru lunile ianuarie-iunie 2015” (anexă semnată în data de 23.03.2015 de directorul financiar al Apa N.), anexe la Protocolul nr._/05.02.2015, echipa de auditori publici externi a constatat că suma de 35.138 lei, încasată în data de 16.03.2015 de la . SA și ulterior consemnată la dispoziția Biroului Executorului Judecătoresc C. B. M. și virată acestuia, în data de 18.03.2015, nu se încadrează în condițiile prevăzute în protocolul mai sus menționat și nu respectă destinațiile prevăzute de acesta. Astfel, în cele două anexe ale Protocolului sunt menționate următoarele categorii de bunuri și servicii:

1. Restaurare de bunuri mobile și imobile: cărți, mobilier, textile;

2. Recondiționare bunuri mobile și imobile din spațiile de vizitare: uși, parchet, scări de piatră;

3. Servicii de tipărire, broșare, finisare;

4. Recondiționare grup sanitar;

5. Achiziționare materiale necesare bunei desfășurări a activității muzeale: aspiratoare, centrală termică, poartă acces vizitatori, materiale curățenie, accesorii curățenie, mochetă, mobilier, curățat specializat covoare, papuci interiori de muzeu, piese auto, etc.;

6. Transport specializat obiecte de artă;

7. Asigurări obiecte de artă;

8. Transport bunuri culturale;

9. Transport, montat, demontat vitrine pentru expunerea bunurilor culturale.

e) în data de 16.04.2015, Muzeul Național Cotroceni, ordonator terțiar de credite, a depus la ordonatorul principal de credite, Anexa 5 Contul de execuție a bugetului instituției publice - Venituri, anexă la Situațiile financiare aferente trim. I 2015, fără a . de 35.138 lei, aceasta fiind înregistrată în contabilitate în luna martie 2015, în contul contabil 473 „Decontări din operații în curs de clarificare”, conform Notei contabile nr.24/31.03.2015.

În consecință, a fost afectat bugetul de venituri și cheltuieli prin efectuarea unei plăți în sumă de 35.138 lei, din resurse provenite din sponsorizări, cu schimbarea destinației.

B. Cu privire la legalitatea procesului-verbal, intimata a considerat că sancțiunea a fost aplicată cu respectarea principiului proporționalității cu pericolul social al faptei săvârșite, astfel cum am detaliat la pct. A.2 din prezenta, fiind respectat art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Mai mult, intimata a precizat că s-a ținut cont de întregul context al săvârșirii faptelor, aplicându-se sancțiunea amenzii minime pentru contravenția săvârșită.

De asemenea, au fost respectate întocmai prevederile art. 16 din același act normativ, procesul-verbal de contravenție cuprinzând toate mențiunile obligatorii, fiindu-i, totodată, adus la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, ce au fost consemnate distinct la rubrica „Alte mențiuni”.

Fiind îndeplinite toate aceste condiții, nu subzistă niciun motiv care ar putea atrage nulitatea absolută, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001. Totodată, nu poate fi reținută nulitatea relativă din moment ce contestatoarea nu demonstrează vreo vătămare a sa.

În concluzie, pentru toate aceste considerente, intimata a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale, ca neîntemeiată, iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3/27.04.2015, atât în ceea ce privește cererea principală de anulare a acestuia, cât și cererea din subsidiar, de modificare a procesului-verbal mai sus menționat, prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art. 4 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art. 5 alin.5, art. 16, art. 17 și art. 21 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 21 alin.3 și art.26 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de C., precum și pe celelalte acte normative invocate.

Urmare solicitării instanței, la data de 22.06.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar, în copie, documentația care a stat la baza emiterii de către C. de C. a României a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3 din data de 27.04.2015 (filele 40-75).

La termenul de judecată din data de 02.10.2015, intimata a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie, filele 84-104.

Prin compartimentul registratură, la data de 05.11.2015, contestatoarea a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal nr. 3 încheiat la data de 27.04.2015 de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

S-a reținut că petenta a angajat cheltuieli peste creditele de angajament și a utilizat creditele bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Așa cum rezultă din mențiunile procesului-verbal în această situație s-a ajuns urmare a nereținerii și nevirării de către Muzeul Național Cotroceni a sumelor datorate de debitoarea I. L. (salariat al Muzeului Național Cotroceni) către unii creditori, a neformulării întâmpinării și a neprezentării la judecata cauzei a persoanei responsabile din cadrul entității în dosarul având ca obiect validare de poprire.

Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.

Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală sus-menționată.

Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.

Mai mult, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentului, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

Cu privire la prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională invocată de către petent, instanța reține că aceasta nu este întemeiată pentru următoarele considerente:

Instanța constată că fapta pentru care a fost sancționată contravențional petenta s-a săvârșit la data de 18.03.2015 atunci când a fost transferată suma încasată de la Apa N. București către B.E.J. C. B. M., iar procesul-verbal s-a încheiat la data de 24.04.2015, deci în termenul de 6 luni de zile prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.

Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că fapta contravențională imputată petentei este angajarea unor cheltuieli peste creditele de angajament și utilizarea acestor credite bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Instanța constată că petenta are calitatea de consilier juridic gradul I la Muzeul Național Cotroceni, iar astfel cum rezultă din fișa postului, printre atribuțiile acesteia nu se află și efectuarea sau controlarea cheltuielilor efectuate de către angajator. Prin urmare, instanța constată că petenta nu avea nici putere de decizie cu privire la angajarea acestei cheltuieli și nici putere de supraveghere sau control a acestei operațiuni.

Faptul că s-a ajuns în situația ca Muzeul Național Cotroceni să fie poprit, deoarece nu s-a prezentat la judecata validării de poprire petenta, că nu a efectuat toate căile de atac în ceea ce privește validarea de poprire sau că nu a redactat întâmpinare sunt aspecte care nu pot fi sancționate prin prisma unei contravenții săvârșite ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ci chestiuni care țin de modul de aducere la îndeplinire a atribuțiilor petentei, care se sancționează conform regulilor din dreptul muncii.

Prin urmare, instanța constată că petenta nu a angajat cheltuieli peste creditele de angajament și a utilizat creditele bugetare în alte scopuri decât cele aprobate, motiv pentru care apreciază că procesul-verbal nu este temeinic încheiat, iar, pe cale de consecință, va dispune anularea acestuia.

În ceea ce privește onorariul avocatului petentei, instanța reține că potrivit art. 451 alin. 2 C.p.c. instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Având în vedere aceste criterii, ținând cont de natura și valoarea litigiului (plângere contravențională, amenda în valoarea de 2.000 lei), de faptul că s-a soluționat cererea în două termen, care nu au presupus o activitate complexă a avocatului și nici o pregătire deosebită a cauzei pe parcursul acesteia, instanța va reduce onorariul acestuia de la suma de 2.000 lei la suma de 1.000 lei.

Reținând culpa procesuală a intimatei, în temeiul art. 453 alin. 1, instanța o va obliga pe aceasta și la plata cheltuielilor de judecată suportate de către petentă cu ocazia soluționării prezentului proces, respectiv la plata onorariului de avocat în cuantum de 1.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de contestatoarea C. M., domiciliată în București, .. 44, boc R15, scara B, etaj 4, apartament 63, sector 4, CNP_, cu domiciliul procesual ales la reprezentantul convențional SCA N. și Asociații, cu sediul profesional situat în București, . nr. 3, sector 1, în contradictoriu cu intimata C. de C. a României, cu sediul în București, .. 22-24, sector 1.

Anulează procesul-verbal nr. 3/27.04.2015.

Reduce onorariul avocatului petentei de la suma de 2.000 lei la suma de 1.000 lei.

Obligă intimata la plata către petentă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.ILTD/Thred.MV

4 ex./06.01.2016

← Pretenţii. Sentința nr. 9350/2015. Judecătoria SECTORUL 6...		Plângere contravenţională. Sentința nr. 9811/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Validare poprire. Sentința nr. 9342/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9354/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Obligaţie de a face. Sentința nr. 9355/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Pretenţii. Sentința nr. 9350/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Plângere contravenţională. Sentința nr. 9811/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 9809/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Sentința nr. 9912/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Validare poprire. Sentința nr. 8/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI