Plângere contravenţională. Sentința nr. 9570/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9570/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 9570/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9570
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de contestatorul N. P. I. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la prima strigare, nu s-a prezentat niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, conform art. 104 pct. 13 HCSM 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la a doua strigare, nu s-a prezentat niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În baza art. 238 Noul Cod Procedură Civilă, instanța estimează durata necesară pentru cercetarea prezentei cauze la o zi.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți îndeplinește condițiile prevăzute de art. 255 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, respectiv este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, instanța o încuviințează.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 16.02.2015, sub nr._, contestatorul N. P. – I., în contradictoriu cu intimata DGPMB - Brigada Rutieră București a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, din 01.02.2015 și, pe cale de consecință, în principal, înlăturarea sancțiunii principale a amenzii în cuantum de 390 lei, înlăturarea sancțiunilor complementare a 4 puncte de penalizare, în subsidiar, în temeiul art.7 din OG 2/2001, admiterea plângerii și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, la data de 01.02.2015, conducea autoturismul cu număr de înmatriculare_, din direcția AFI Palace - Militari, iar la intersecția ..dul V. M., semnalizând a efectuat virajul la stânga spre . la acel moment indicatorul rutier obligatoriu înainte sau la dreapta.
A precizat contestatorul că după efectuarea manevrei la scurt timp a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, care i-a adus la cunoștință nerespectarea indicației indicatorului, aspect pe care l-a combătut, solicitându-i agentului constatator să indice exact sectorul de drum pe care se afla poziționat, întrucât odată cu autoturismul său au fost oprite cel puțin 5-6 mașini.
Mai mult, contestatorul a precizat că raportat la împrejurările în care nu ar fi respectat semnificația indicatorului, este posibil ca aceasta să se fi produs datorită poziționării sale proaste sau lipsa acestuia pe partea stângă a . spre .>
Toate aceste aspecte îmbracă doar caracterul unor posibilități, în situația în care agentul constatator, eludând prevederile exprese ale art. 16 din O.G.2/2001, nu procedează la descrierea faptei cu „arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei (…)”, a locului unde a fost săvârșită presupusa contravenție, pentru ca astfel să se poată apăra și să formuleze eventualele obiecțiuni.
Astfel, un motiv de anulare a procesului-verbal invocat de către contestator îl reprezintă faptul că în cuprinsul acestuia agentul constatator nu a realizat o descriere suficientă a faptelor pe care susține că le-ar fi săvârșit și nu a realizat nicio mențiune referitoare la împrejurările în care fapta a fost săvârșită și condițiile posibile care au determinat în aparență comiterea acesteia.
Or, așa cum a arătat, potrivit art. 16 alin. (1) teza a IV-a din O.G. 2/2001 „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: (...) descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite”.
Sancțiunea pentru această neregularitate a procesului-verbal este cuprinsă în art. 17 din O.G.2/2001, conform căruia “Linsa mențiunilor privind (...) a faptei săvârșite și a (...) atrase nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”,
Potrivit jurisprudenței dominante în materie, „în cazul în care descrierea faptei lipsește cu desăvârșire sau aceasta este descrisă doar în mod generic, precum și în cazul în care orice mențiune privind împrejurările în care fapta a fost săvârșită este inexistentă, duce la aplicarea sancțiunii nulității absolute a actului constatator al contravenției”, în baza art. 17 din O.G. 2/2001, sancțiune care nu poate fi acoperită în nici un fel. În realitate, „lipsa mențiunilor sus-arătate face imposibilă aprecierea gravității faptei săvârșite și implicit a justeței sancțiunii aplicate de către instanța de judecată, singura în măsură să realizeze un control obiectiv și imparțial al procesului-verbal criticat”.
În ipoteza în care instanța nu va reține aceste apărări, contestatorul a solicitat instanței să dea eficiență sporită criteriilor de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 și înlocuirea atât a sancțiunii principale, cât și a sancțiunii complementare instituite prin procesul-verbal contestat cu avertisment, arătând că instanța poate examina legalitatea și proporționalitatea sancțiunii contravenționale, dispunând aplicarea avertismentului chiar și atunci când actul normativ sancționator nu îl prevede alternativ cu amendă, conform art. 7 alin.2 și 3 din O.G. nr.2/2001.
Astfel, la aprecierea asupra gradului de pericol social concret, contestatorul a solicitat instanței să aibă în vedere că la momentul efectuării virajului către . procedat la efectuarea acestuia în siguranță fără a perturba traficul din sensul opus, la culoarea verde a semaforului acordându-le prioritate de trecere, iar el se afla încadrat pentru a face stânga pe undeva la mijlocul ei, exact la limita dintre cele două benzi, astfel, că a apreciat că prin săvârșirea contravenției reținute nu s-au produs urmări grave.
Astfel, față de toate cele menționate, contestatorul a solicitat instanței înlocuirea atât a sancțiunii principale, cât și a sancțiunii complementare instituite prin procesul-verbal contestat cu avertisment.
A mai invocat contestatorul cauza Malige c. Franței, în care Curtea Europeană a statuat că pană și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare care poate fi aplicată în materie contravențională are caracter penal în sensul art. 6 și art. 7 din Convenție, atata timp cat poate să ducă la acumularea unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a conduce. S-a mai arătat că art. 20 al.2 din Constituție statuează preeminența dreptului european față de dreptul sau practica internă.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 7, art. 16 alin. 1, 17, 21, 30, 31 alin. 1, art. 38 alin. 3 din OG nr. 2/2001, art. 24 alin. 1 din Constituția României revizuită în 2003 și art. 6 din CEDO.
Contestatorul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei procesul-verbal . nr._, copia cărții de identitate și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
La data de 2.3.06.2015, prin Serviciul Registratură, intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București, Brigada Rutieră a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a invocat excepția lipsei competenței teritoriale a instanței sesizate, având în vedere că fapta sancționată prin procesul- verbal contestat a fost săvârșită pe . . pe raza teritorială a sectorului 6 București.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că, la data de 01.02.2015, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . .. I. M., iar la intersecția . . a respectat semnificația indicatorului "‘obligatoriu înainte și la dreapta” efectuând virajul la stânga pe .>
Prin manevra efectuată, petentul a încălcat prevederile art. 109 din R.A.O.U.G. nr.195/2002, potrivit căruia „dacă în apropierea unei intersecții este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcție, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcția sau direcțiile indicate”.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, conform prevederilor art. 109 alin (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. și nu au fost întocmite alte înscrisuri.
A precizat intimata că procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit în urma constatării nemijlocite a unei situații de fapt de către un agent constatator, învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, se bucură de prezumția de veridicitate inerentă oricărui act administrativ.
Totodată, intimata a învederat că procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională face dovada deplină a situației de fapt consemnate prin încheierea lui, până la proba contrarie, petentului revenindu-i obligația de a propune și aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității nu îl exonerează pe acesta de consecințele săvârșirii contravenției, atât timp cât acesta nu produce probe care să-i susțină afirmațiile.
Intimata a învederat instanței că, la momentul încheierii procesului-verbal, petentul a menționat că nu are obiecțiuni, asumându-și cele consemnate, aspect confirmat prin semnătură.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 mod. complet., precum și art. 109 R.A.O.U.G. nr. 195/2002 rep.
Intimata a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei istoricul de sancțiuni al petentului.
Prin sentința civilă nr._ din 08.10.2015 Judecătoria Sector 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București.
Dosarul cu nr._ a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la data de 29.10.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicită i s-a aplicat contestatorului N. P.-I. sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei pentru nerespectarea prevederilor art.109 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, reținându-se că la data de 01.02.2015 a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . .. I. M., iar la intersecția . . a respectat semnificația indicatorului "‘obligatoriu înainte și la dreapta”, efectuând virajul la stânga pe .>
Fiind învestită, potrivit art.34 al.1 din OG 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din OG 2/2001, a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea absolută, conform art. 17 din același act normativ.
Referitor la faptul că nu ar fi fost arătate toate împrejurările ce ar fi putut servi la aprecierea gravității faptei, instanța consideră că aceste susțineri sunt neîntemeiate, fapta fiind descrisă în mod corespunzător. De altfel, petentul nu a precizat care sunt împrejurările pe care agentul constatator a omis să le consemneze și care ar fi putut servi la aprecierea gravității faptei săvârșite.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, se reține că situația de fapt consemnată de agentul constatator corepunde pe deplin realității, avand în vedere că petentul a semnat procesul verbal de contravenție, fără a avea obiecțiuni cu privire la cele menționate în cuprinsul acestuia.
Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentului, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001. Astfel, instanța consideră că fapta petentului a fost de natură să pună în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a celorlalți participanți la trafic, așa încat sancțiunea aplicată este corespunzătoare gradului de pericol social al faptei săvarșite. Instanța are în vedere și comportamentul contravenientului, respectiv neasumarea consecințelor faptei comise, dar și istoricul de sancțiuni depus de intimată, din care rezultă că petentul nu se află la prima abatere de acest fel.
Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de contestatorul N. P.-I., având CNP_ cu domiciliul în Slatina, ., ., ap.5, . procesual ales în vederea tuturor actelor de procedură la sediul Cabinet Avocat N. I. din C., ..16, jud.D. în contradictoriu cu intimata DGPMB-Brigada Rutieră, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Red.G.A /Thred.TPC4 ex./23.12.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 9572/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 9566/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
