Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 3042/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3042/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 3042/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3042
Ședința publică din 28.04.2015
Instanța constituită din
P.: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (art. 52 al. 2 din Legea nr. 7/1996), privind pe reclamanta T. R. BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURG – SUCURSALA ROMANIA și pe pârâta C. – C. DE EXPEDIȚII ȘI TRANSPORT AUTO SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta prin reprezentant convențional, av. M. N., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile;
- se constată că OCPI Sector 6 a depus relațiile solicitate.
Instanța învederează că s-au depus relațiile solicitate de la OCPI Sector 6.
Reprezentanta reclamantei arată că a văzut relațiile depuse de OCPI Sector 6 și că solicită să se depună de către OCPI Sector 6 dosarul care a stat la baza încheierii de respingere_/24-09-2014, deoarece în acel dosar sunt toate actele care privesc fuziunea transfrontalieră și schimbarea denumirii.
Instanța respinge cererea reprezentantei reclamantei de a se solicita de la OCPI Sector 6 dosarul care a stat la baza încheierii de respingere_/24-09-2014, deoarece în acel dosar sunt toate actele care privesc fuziunea transfrontalieră și schimbarea denumirii, având în vedere că la dosarul cauzei se află aceste înscrisuri depuse de reclamantă.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea plângerii împotriva încheierii de carte funciară și notarea în cartea funciară a mențiunilor cu privire la schimbarea denumirii și la fuziunea transfrontalieră dintre RBS Bank România SA și RBS.
Arată că în luna iunie 2013 s-a efectuat fuziunea transfrontalieră și s-a solicitat notarea acesteia la cartea funciară, însă la cartea funciară a fost respinsă cererea. Arată că în ceea ce privește schimbarea denumirii, cartea funciară nici nu s-a pronunțat, iar în ceea ce privește fuziunea transfrontalieră această cerere a fost respinsă, apreciind lipsa formei autentice a actului de fuziune. Arată că, ANCPI prin adresa de la f 11 dosar a comunicat faptul că în caz de fuziune transfrontalieră nu este necesar ca actul să fie în forma autentică. Arată că această societate absorbită nu a avut bunuri imobile și nu era necesar ca actul de fuziune să fie în formă autentică. Arată că acest act autentic ar putea fi reprezentat de încheierea de la Registrul Comerțului unde se specifică că nu există bunuri imobile. Arată că este vorba despre o reorganizare judiciară, că titularul de drept nu s-a schimbat, ci s-a schimbat doar denumirea care era ipotecar. Fuziunea este supusă notării, ci nu întabulării și că nu schimbă natura juridică. Arată că a depus hotărâri din alte dosare ale altor instanțe, în spețe similare. Arată că această fuziune este o reorganizare.
Solicită să se dispună notarea cu privire la schimbarea denumirii și fuziunea transfrontalieră.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2014, reclamanta T. R. Bank of Scotland Plc Edinburgh - Sucursala România a formulat plângere împotriva încheierii de reexaminare nr._ din data de 4 noiembrie 2014 emisă de O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sector 6 în dosarul nr._ din data de 23 octombrie 2014, prin care s-a respins cererea contestatoarei de notare a fuziunii transfrontaliere în cartea funciară nr._ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul 50035_2), imobil cu numărul cadastral 6859/2, prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care OCPI să fie obligat la notarea fuziunii transfrontaliere dintre RBS Bank România SA și RBS, în cartea funciară anterior indicată, urmând ca instanța să dispună și notarea schimbării denumirii sale, în calitate de titular al dreptului de ipotecă.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, la data de 22 iulie 2008, prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a ABN Ambro Bank (România) SA, s-a modificat denumirea societății în RBS Bank (România) SA (Hotărârea AGEA și documentele justificative ale schimbării de denumire - Anexa nr. 2). Ulterior, la data de 4 iunie 2013, Tribunalul București, în temeiul art. 251 indice 13 din Legea societăților nr. 31/1990 (în continuare, „Legea Societăților”), a constatat îndeplinirea condițiilor fuziunii transfrontaliere. În acest sens, a fost emisă încheierea nr. 249 din data de 4 iunie 2013 (în continuare, „încheierea de Fuziune” - Anexa nr. 3). în cadrul acestei proceduri legale, RBS Bank România SA a avut calitatea de societate absorbită, iar RBS a avut calitatea de societate absorbantă. Tribunalul București a reținut în cuprinsul încheierii de Fuziune următoarele: „ca efect al fuziunii transfrontaliere, RBS pic. va dobândi toate drepturile și obligațiile RBS România în temeiul succesiunii cu titlu universal.
La momentul fuziunii transfrontaliere RBS Bank România SA deținea un portofoliu de credite garantate prin drepturi de ipotecă asupra unor bunuri imobile. Toate aceste drepturi de ipotecă au fost înscrise în cărțile funciare la momentul încheierii contractelor de ipotecă, cu deplina respectare a prevederilor legale.
Pentru ca toate înscrierile de carte funciară să reflecte situația existentă ca urmare a încheierii procedurii fuziunii transfrontaliere, și a schimbării de denumire, RBS a solicitat notarea acestor aspecte în toate cărțile funciare în care figura ca titular (Cererea de notare - Anexa nr. 8).
Cererea Societății a fost respinsă de OCPI la data de 30 septembrie 2014 în privința notării fuziunii transfrontaliere și a rămas nesoluționată în privința notării schimbării de denumire. Atașăm în acest sens încheierea de respingere nr._/30.09.2014 (în continuare, „încheierea de Respingere” - Anexa nr. 3).
În vederea pronunțării acestei soluții, OCPI a avut în vedere: art. 70 alin.4 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul Agenției Naționale de C. și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 și art. 36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996 raportat la art. 30 din același act normativ.
Împotriva acestei măsuri, Societatea a introdus cerere de reexaminare, arătând motivele pentru care încheierea de respingere nu este legală în privința respingerea cererii de notare a fuziunii transfrontaliere. În privința nesoluționării cererii referitoare la notarea schimbării de denumire societatea a formulat la 22.10.2014 cerer de completare a cererii de reexaminare anexând și documentele justificative.
OCPI a soluționat cererea de reexaminare, la 4 noiembrie 2014, prin emiterea încheierii de reexaminare, respingând cererea de notare a fuziunii în cartea funciară anterior indicată. Cererea completatoare a cererii de reexaminare a rămas nesoluționată.
Soluția de respingere a notării fuziunii a fost motivată prin indicarea faptului că „actul prezentat în justificarea cererii nu a fost încheiat conform prevederilor codului civil. În acest sens, autoritatea competentă a avut în vedere prevederile: art. 70 alin. 4 din Regulament și art. 242 alin.3 din Codul civil și art. 902 alin. 3 C.civ.
Întrucât încheierea de reexaminare a fost emisă fără a se lua în considerare situația de fapt existentă în speță și cu încălcarea prevederilor legale relevante, societatea a formulat prezenta plângere, solicitând ca instanța să dispună: (i) notarea modificării denumirii din ABN Ambro Bank (România) SA în RBS Bank România SA și (ii) notarea fuziunii transfrontaliere dintre RBS Bank România SA și RBS.
În esență, textele de lege invocate nu sunt aplicabile, ipoteza acestora fiind diferită de situația de fapt din speță; forma autentică nu este necesară pentru efectuarea unor notări în cartea funciară; în subsidiar, chiar dacă ar fi necesară forma autentică, în speță există o hotărâre judecătorească care confirmă îndeplinirea condițiilor fuziunii transfrontaliere, fiind îndeplinite, așadar, condițiile legale.
Cererea de notare a schimbării de denumire a rămas nesoluționată, neexistând vreun argument pentru care aceasta să fie respinsă, aceste argumente urmând a fi detaliate în cele ce urmează.
Textele de lege invocate de OCPI nu sunt aplicabile, prin raportare la situația de fapt.
Prin încheierea de respingere și încheierea de reexaminare, OCPI a invocat incidența unor prevederi legale care stabilesc că actul prezentat în justificarea cererii ar fi trebuit să îmbrace forma autentică. Aceste texte de lege nu pot fi aplicate, întrucât: (i) în urma fuziunii nu au fost transmise bunuri imobile și (ii) transmisiunea care are loc în cadrul fuziunii nu poate fi confundată cu cesiunea unor creanțe, existând dispoziții exprese în acest sens.
Ca urmare a fuziunii, nu au fost transmise bunuri imobile - art. 242 alin. 3 din Codul civil nu este aplicabil. ipoteza normei juridice este separată de dispoziție prin virgulă, or regula de după virgulă (adică înscrierea în cartea funciară în baza actului autentic) devine aplicabilă numai dacă sunt întrunite condițiile premisă menționate anterior (și anume existența unui transfer de bunuri imobile). Se observă că art. 242 alin.3 din Codul civil se referă la formă autentică a actului de reorganizare, doar pentru situația în care printre bunurile ce fac obiectul transmisiunii se regăsesc și bunuri imobile.
La momentul realizării fuziunii, Președintele Consiliului de Administrație a RBS Bank România SA a emis o declarația pe proprie răspundere (menționată în cuprinsul încheierii de fuziune). Din această declarație dată în fața notarului public rezultă că nu s-au transferat bunuri imobile cu ocazia fuziunii, ceea ce face ca norma juridică invocată de OCPI să nu fie aplicabilă în cazul de față.
În sensul celor expuse mai-sus s-a pronunțat și Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară prin adresa nr._/11.11.2013 (ca răspuns la solicitarea formulată de RBS în scopul de a afla poziția ANCPI în legătură cu actele necesare pentru efectuarea operațiunilor de publicitate imobiliară ca urmare a fuziunii Transfrontaliere - în continuare, „Adresa ANCPI” - Anexa nr.4). Astfel, în cuprinsul adresei ANCPI au fost reținute următoarele: forma autentică a actului de reorganizare a persoanei juridice este necesară în situația în care în patrimoniul acesteia există imobile, având în vedere dispozițiile art. 242 alin.3 din Codul civil [...] în speță, întrucât reprezentanții legali ai societăților comerciale supuse operațiunii de fuziune au declarat în fața notarului public faptul că în patrimoniul persoanelor juridice nu există imobile, prevederile mai-sus citate nu pot fi aplicabile”.
Având în vedere toate aspectele învederate, rezultă că încheierea de reexaminare este nelegală, art. 242 alin.3 din Codul civil nefiind aplicabil.
Transmisiunea care are loc în cadrul fuziunii nu poate fi confundata cu cesiunea unor creanțe - art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996 nu este aplicabil, încheierea de respingere face trimitere la art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996: După cum se poate observa, art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996 are în vedere ipoteza cesiunii unei creanțe garantate cu ipotecă imobiliară. Urmează a se observa că acest text de lege nu este aplicabil, întrucât între RBS Bank România SA și RBS nu a avut loc o cesiune de creanțe, ci o fuziune transfrontalieră, în același sens s-a pronunțat și Judecătoria Timișoara în decizia civilă nr. 9595/10.07.2014 (Anexa nr. 5), reținând că „în ceea ce privește fuziunea transfrontalieră prin care T. R. Bank of Scoțiană Pic Edinburgh, Sucursala România a devenit succesorul legal al RBS Bank (România) SA, această operațiune juridică nu poate fi calificată drept o cesiune de creanță, fiind o operațiune de reorganizare a societății”.
În altă ordine de idei, astfel cum s-a reținut și prin încheierea de fuziune, RBS a dobândit toate drepturile și obligațiile RBS Bank România SA, în temeiul succesiunii cu titlu universal. Or, potrivit art. 36 alin.2 lit. a din Codul civil, dispozițiile din materia cesiunii de creanță nu sunt aplicabile succesiunii universale sau cu titlu universal.
Astfel, câtă vreme dispozițiile din materia cesiunii de creanță nu pot fi aplicate în cazul fuziunii, rezultă că art.36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996 nu este aplicabil în cazul de față. Pentru acest motiv, încheierea de respingere și încheierea de reexaminare sunt nelegale, impunându-se desființarea acestora și notarea fuziunii transfrontaliere în cartea funciară anterior indicată.
Societatea a mai arătat că nici art. 70 alin.4 din Regulament nu este aplicabil. Astfel, potrivit textului de lege: „(4) Orice înscriere în cartea funciară se face numai pe baza înscrisului constatator al temeiului înscrierii, indiferent de natura acestui temei, dacă înscrisul este încheiat în forma cerută de lege pentru validitatea actului, potrivit prevederilor legale”. Întrucât pentru validitatea fuziunii transfrontaliere nu este cerută forma autentică, aceste dispoziții legale nu ar putea fi invocate în acest sens. Altfel spus, tocmai pentru că nu este necesară forma autentică a proiectului de fuziune, în temeiul art. 70 alin. 4, OCPI ar fi trebuit să dispună notarea fuziunii transfrontaliere.
Forma autentică nu este necesară pentru efectuarea unor notări în cartea funciară.
Societatea a mai arătat că cererea de notare a fuziunii nu ar putea fi respinsă nici potrivit art. 888 din Codul civil . Acest text legal prevede că înscrierile în cartea funciară pot fi efectuate în baza (i) înscrisului autentic notarial, (ii) a hotărârii judecătorești rămase definitive, (iii) a certificatului de moștenitor, (iv) a unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta,
Reclamanta a subliniat că aceste dispoziții se referă doar la înscrierea drepturilor tabulare, iar nu și la notare. Astfel, art. 888 este cuprins în Capitolul II, înscrierea drepturilor tabulare, al Titlului VII Cartea Funciară. Așadar, art. 888 din Codul civil are în vedere doar intabularea drepturilor și înscrierea lor provizorie.
Codul civil reglementează notarea unor drepturi, fapte și raporturi juridice în cadrul Capitolului II din același Titlu VII. În cuprinsul acestui capitol nu se regăsește nicio prevedere referitoare la forma pe care ar trebui să o îmbrace actele pentru a putea fi notate în cartea funciară. În lipsa unei restricții cu privire la formă, în cartea funciară vor putea fi notate orice fel de acte care au legătură cu imobilul respectiv, indiferent dacă acestea au fost încheiate în formă autentică sau ca înscris sub semnătură privată. Textul art. 888 din Codul civil nu poate fi aplicat prin analogie în cazul notării dat fiind caracterul său de normă specială (restrictivă).
Așadar, întrucât textul art. 888 din Codul civil nu poate fi aplicat în cazul unei notări, rezultă că, pentru această operațiune de carte funciară, nu este necesar ca actul să îmbrace forma autentică.
Fuziunea este supusă notării în cartea funciară, iar nu intabulării.
Din hotărârile judecătorești obținute de contestatoare rezultă că fuziunea transfrontalieră este un fapt juridic {lato-senso) supus notării, iar nu intabulării. Astfel, fuziunea transfrontalieră nu este de natură să modifice în niciun fel situația juridică a bunului imobil grevat de ipotecă, acesta aparținând în continuare aceluiași proprietar și fiind în continuare un bun imobil grevat de o ipotecă imobiliară.
În acest sens s-a arătat de către Judecătoria B. în sentința Anexa nr. 6:
„Astfel, urmărind succesiunea în timp a actelor juridice mai sus arătate, rezultă că societatea bancară ABN AMRO Bank SA este aceeași cu RBS Bank SA, aceasta din urmă fiind doar noua denumire (din 2008) a numitei, iar RBS Bank SA, la rândul său, (din 2013) prin absorbție în cadrul unei fuziuni transfrontaliere, devine parte a R. Bank of Scotland Edinburgh. Este, așadar, vorba, potrivit regulilor din materia societăților comerciale, de o singură persoană juridică, a cărei personalitate a continuat inițial sub o altă denumire, iar apoi prin preluarea prin absorbție în cadrul unei societăți mai mari.
Așadar, nu se pune problema existenței unei cesiuni de creanță care să fi avut loc între ABN AMRO Bank către RBS Bank apoi către R. Bank of Scotland, ci toate sunt continuatoarele juridice ale unei singure persoane, existența ca entitatea juridică unică (cu transformările de rigoare înregistrate).
Este de reținut că, ceea ce se solicită a se înscrie în cartea funciară nu este dreptul ipotecar însuși [...], ci se solicită a se înscrie un drept în legătură cu un drept real deja înscris – o cesiune de creanță, și pentru care, astfel procedura de notare este suficientă”.
Acest extras relevă faptul că OCPI a considerat că ar fi vorba despre intabularea unui drept real accesoriu, ignorând faptul că RBS a solicitat doar notarea unei fuziuni. Regula notării schimbării titularului creanței ipotecare este reglementată de Legea nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.
Art. 25 alin.3 prevede: „în cazul cesiunii unei creanțe ipotecare sau a unui portofoliu de creanțe ipotecare, opozabilitatea față de terți a fiecărei transmiteri a dreptului de ipotecă aferent unei creanțe cesionate se realizează prin înscrierea acestei transmiteri la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, precum și prin notarea ei (a cesiunii - n.n.) în cartea funciară a imobilului respectiv.” (s.n.)
Mai mult, faptul că operațiunile de fuziune/divizare fac obiectul notării în cartea funciară, iar nu al intabulării sau înscrierii provizorii rezultă chiar din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate și a taxei de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, unde la punctul 2.4 se precizează expres că pentru înscrierea în cartea funciară a fuziunilor/divizărilor se efectuează operațiunea de notare.
De asemenea, în susținerea celor de mai-sus, contestatoarea a menționat și faptul că potrivit art. 15 din Convenția - Cadru încheiată între Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară și băncile membre ale Asociației Române a Băncilor din data de 22.07.2005, „cesionarul unei creanțe garantate prin ipotecă va putea cere notarea cesiunii ipotecii în favoarea sa, pe baza înscrisului constatator al cesiunii de creanță”.
Astfel, întrucât cesiunea de creanță ipotecară este supusă notării, cu atât mai mult nu s-ar putea pretinde ca fuziunea să fie intabulată în cartea funciară. Altfel spus, având în vedere că cesiunea creanței ipotecare este supusă doar notării (în acest caz neputându-se susține că cesionarul este continuatorul cedentului), cu atât mal mult aceeași regulă trebuie să se aplice în cazul fuziunii, care presupune că societatea absorbantă este continuatoare societății absorbite.
De altfel, soluția contrară ar fi lipsită de logică juridică, câtă vreme singurul motiv pentru care se solicită notarea în cartea funciară este acela de a se aduce la cunoștință situația juridică actuala a creditorului ipotecar, dreptul de ipotecă nemodificându-se sub niciun aspect {e.g., rangul de care se: bucură rămâne același, fiind avută în vedere doar data intabulării).
În subsidiar, chiar dacă ar fi necesară forma autentică sau o hotărâre judecătorească această cerință este îndeplinită.
Potrivit art. 251 indice 13 din Legea Societăților, fuziunea este supusă verificării judecătorului-delegat. Dacă acesta constată că sunt îndeplinite condițiile de lege, emite o încheiere în acest sens.
După cum s-a arătat, în speță, Tribunalul București a emis încheierea de fuziune la data de 4 iunie 2013. Astfel, chiar dacă prin absurd s-ar considera că fuziunea transfrontalieră ar putea fi notată în cartea funciară doar în cazul existenței unui act autentic sau a unei hotărâri judecătorești, această condiție ar fi îndeplinită.
Potrivit art. 424 alin. 5 din codul de procedură civilă încheierea reprezintă o hotărâre judecătorească. Așadar, această condiție ar fi îndeplinită. Mai mult, prin încheierea de fuziune se arată în mod neechivoc că RBS este succesorul cu titlu universal al RBS Bank România SA.
Cererea de notare a denumirii a rămas nesoluționată, fără a exista un argument în sensul respingerii acesteia.
Întrucât societatea și-a schimbat denumirea, acest fapt juridic trebuie adus la cunoștința terților care ar putea prezenta un interes cu privire la imobilul ipotecat. În sensul celor afirmate este și opinia ANCPI (Anexa nr. 9). Astfel, ea răspuns la adresa formulată de UniCredit, referitoare la situația de fapt existentă în urma cesiunii creanțelor deținute de către RBS, ANCPI.
În speță, pentru a se înscrie în cartea funciară cesiunea de creanță realizată între T. R. Bank of Scot land Pic. Edinhurgh — Sucursala România și UniCredit Ț. Bank SA, este necesară efectuarea operațiunilor succesive, în temeiul actelor doveditoare, după cum minează: 1. notarea schimbării denumirii ABN Amro Bank România SA în RBS Bank România SA. [...]; înscrierea fuziunii transfrontaliere intervenite între RBS Bank România SA și T. R. Bank of Scot land Pic. Edinhurgh - Sucursala România [...]; înscrierea cesiunii de creanță realizată între T. R. Bank of Scot land Pic. Edinhurgh -- Sucursala România și UniCredit Ț. Bank SA (s.n.).
Așadar, chiar ANCPI a arătat că schimbarea denumirii ar trebui notată în cartea funciară, soluția fiind una justă, menită să asigure informarea persoanelor interesate.
Astfel cum s-a arătat, această cerere a societății a rămas nesoluționată. Contestatoarea a învederat că nu s-ar putea considera că această solicitare a societății a fost rezolvată prin referire la art. 36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996, întrucât nu se poate vorbi despre asimilarea schimbării de denumire cu operațiunea cesiunii de creanță.
În sensul acestei afirmații este și jurisprudența în materie. Astfel, în Hotărârea civilă nr. 9595 din 10 iulie 2014 (Anexa nr.10), s-a arătat:
„Schimbarea denumirii societății cedente din ABN Amro Bank România SA în RBS Bank (România) SA nu reprezintă o cesiune de creanțe, ci o modificare a datelor de identificare ale respectivei societăți. Operațiunea de schimbare a denumirii a fost înregistrată în Registrul Comerțului, fiind îndeplinite astfel cerințele legale în vederea asigurării opozabilității față de terii”.
Având în vedere că prin cartea funciară se realizează nu doar opozabilitatea actelor și faptelor juridice referitoare la imobile, ci și informarea cu privire la situația juridică a titularilor drepturilor accesorii, este absolut normal și firesc ca și schimbarea denumirii să fie notată în cartea funciară, alături de fuziunea transfrontalieră, întocmai cu solicitarea subscrisei prin care au fost implementate indicațiile ANCPI.
În concluzie, pentru toate argumentele anterior învederate, RBS a solicitat instanței de judecată să dispună notarea în cartea funciară a fuziunii transfrontaliere, fiind îndeplinite toate condițiile în acest sens, precum și a schimbării de denumire.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 31 alin.3 Legea nr. 7/1996, art.25 alin.3 Legea nr. 190/1999, art. 10 Cod civil, art. 424 alin.5, art. 223 alin.3 Cod procedură civilă.
La data de 16.12.2014 reclamanta a depus la dosarul cauzei o precizare orin care a indicat datele de identificare ale titularului dreptului de proprietate, iar la data de 07.01.2015 a depus o cerere precizatoare prin care a meționat că înțelege să se judece în contradictoriu cu proprietaru tabular C. C. DE EXPEDITII ȘI TRANSPORT AUTO SA și nu OCPI.
La data de 24.03.2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei note scrise, iar la dat de 30.03.2015 OCPI a depus la dosar înscrisuri din dosarul nr._/2014, iar la data de 24.04._ s-a depus copie de pe cartea funciară a imobilului.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin încheierea nr._ din 24.09.2014, pronunțată de O. de C. și Publicitate Imobiliară sector 6, s-a respins cererea formulată de reclamantă de notare în cartea funciară nr._ a UAT București sectorul 6 a fuziunii transfrontaliere între RBS BANK (ROMANIA) SA și T. R. BANK OF SCOTLAND PLC, Edinburgh – Sucursala România. În motivarea încheierii menționate s-a reținut incidența art.70 alin.4 din Regulamentul aprobat prin ODG al ANCPI nr.700/2014 și art.36 alin.19 raportat la art.30 din Legea 7/1996.
Împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat cerere de reexaminare, înregistrată de OCPI Sector 6 sub dosar nr._/23.10.2014 și respinsă prin încheierea nr._ pronunțată la data de 23.10.2014. În motivarea soluției de respingere s-a reținut că actul prezentat în justificarea cererii nu a fost încheiat în formă autentică, conform prevederilor codului civil, fiind incidente art.242 alin.3 c.civ., art.70 alin.4 din Regulamentul aprobat prin ODG al ANCPI nr.700/2014, art.28 al.1 din Legea 7/1996.
Instanța reține cu titlu preliminar că, potrivit art. 31 alin.3 din Legea 7/1996, împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2), prin care se respinge cererea de reexaminare, cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. O. teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
În cauză, instanța reține că soluția de respingere pronunțată de O. de C. și Publicitate Imobiliară este una neîntemeiată,pentru următoarele motive:
La data de 15.09.2008, astfel cum rezultă din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a acționarilor ABN AMRO BANK ( ROMANIA ) SA, în urma schimbării de denumire, societatea bancară ABN AMRO BANK ( ROMANIA ) SA a devenit RBS BANK SA, iar Tribunalul București, prin încheierea nr._/15.09.2008, a constatat îndeplinite condițiile ( fila 20).
Prin Hotărârea AGEA din 17.05.2013 s-a decis fuziunea transfrontalieră prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC, iar Tribunalul București, prin încheierea nr.249/04.06.2013, a constatat îndeplinite condițiile acestei fuziuni transfrontaliere prin absorbție (fila 8 dosar), dispunând publicarea hotărârii AGEA din 17.05.2013 în Monitorul Oficial Partea a IV-a.
Conform art. 233 al.1 din noul C.Civ. reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune, prin divizare sau prin transformare.
Potrivit art.234 N. c.civ., fuziunea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.
Potrivit art. 235 N.c.civ., în cazul fuziunii prin absorbție, drepturile și obligațiile persoane absorbite se transferă în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
Prin urmare, drepturile și obligațiile societății absorbite, RBS BANK (ROMANIA) SA, au fost transferate către societatea absorbantă, RBS BANK PLC.
Printre aceste drepturi transferate se numără și dreptul de ipotecă asupra imobilului înscris în cartea funciară_ în favoarea creditorului ipotecar RBS BANK (ROMANIA) SA (fosta denumire ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA) și interdicția de înstrăinare a imobilului, notată în cartea funciară în favoarea aceluiași creditor.
Potrivit art. 242 alin.1 N.c.civ., în cazul reorganizării persoanelor juridice supuse înregistrării, transmiterea drepturilor și obligațiilor se realizează atât între părți, cât și față de terți, numai prin înregistrarea operațiunii și de la data acesteia.
Alineatul 3 al acestui din urmă articol cuprinde o prevedere cu caracter de excepție de la regula instituită la alineatul 1, stabilind că în cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciară, în baza actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau, după caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, în ambele situații însoțit, dacă este cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înființate.
Prin fuziunea în speță, obiectul transferului nu l-a constituit imobilul în sine, acesta din urmă rămânând în continuare în patrimoniul persoanei ce figurează în cartea funciară ca proprietar și care a consimțit la încheierea contractul de ipotecă, transferul a privit doar dreptul real accesoriu de ipotecă, care se afla în patrimoniul persoanei juridice absorbite. Or, situația vizată de art.242 alin.3 din N.c.civ. se referă doar la cazul când prin fuziune se realizează o transmitere a unui imobil, din patrimoniul persoanei juridice absorbite în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
Ca atare, în speță nu suntem în situația de excepție prevăzută de art.242 alin.3 N.c.civ., nefiind astfel necesară forma autentică a actului de reorganizare, ci ne găsim în cazul regulii generale instituite de alineatul 1 al aceluiași articol, care nu impune o astfel de formă și potrivit căruia transferul drepturilor aflate în patrimoniul RBS BANK (ROMANIA) SA a operat prin înregistrarea fuziunii transfrontaliere prin absorbție, ce s-a realizat în baza încheierii nr.249/04.06.2013 a Tribunalului București.
Fuziunea transfrontalieră prin absorbție poate face obiectul unei notări în CF. conform art. 902 pct.3 Noul Cod Civil.
Potrivit art.24 alin.1 și 3 din Legea 7/1996, „Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie și notarea”. Alineatul 3 prevede că „ Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie (în categoria înscrierilor fiind inclusă, potrivit alin.1, și notarea, n.n.) în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
Alineatul 3 al art.24 este aplicabil speței, dar prin prisma ultimei teze, respectiv înscrierea pe baza unui act emis de autoritățile administrative prin care s-a … transmis în mod valabil dreptul - în speță, conform art.242 alin.1 din Noul cod civil, respectiv înregistrarea în Registrul Comerțului a actului de fuziune transfrontalieră prin absorbție, dispusă prin încheierea nr.249/04.06.2013 a Tribunalului București. Or, acest caz de înscriere (notare) nu impune condiția formei autentice, cum greșit a reținut OCPI Sector 6.
Constatând că în privința solicitării de notare a schimbării de denumire, în încheierile Oficiului nu se face nicio mențiune, instanța va dispune notarea în cartea funciară a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA.
Din aceste considerente, în temeiul art.31 din Legea 7/1996, instanța va admite plângerea formulată de reclamantă și va dispune desființării încheierii de reexaminare nr._/04.11.2014 emisă de O. de C. și Publicitate Imobiliară-Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 6, și va dispune notarea în cartea funciară nr._ a Municipiului București Sector 6 privitoare la imobilul situat în București, ., sector 6, a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA și a fuziunii transfrontaliere prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de reclamanta T. R. BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURG – SUCURSALA ROMANIA, înregistrată în Registrul Bancar nr. RB-PJS-40-069/26-04-2013 și în Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cu sediul ales în București, Piața Charles de Gaulle, nr. 15, ., în contradictoriu cu pârâta C. – C. DE EXPEDIȚII ȘI TRANSPORT AUTO SA, cu sediul în sector 6, București, ., având ca obiect plângere împotriva încheierii de Carte Funciară.
Desființează încheierea de reexaminare nr._/04.11.2014 emisă de O. de C. și Publicitate Imobiliară-Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 6.
Dispune notarea în cartea funciară nr._ a Municipiului București Sector 6 privitoare la imobilul situat în București, ., sector 6, a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA și a fuziunii transfrontaliere prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC.
Dispune comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, potrivit art. 31 alin. 6 din Legea nr. 7/1996.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
4 ex/28-05-2015
Red EAT
Tehnored DID
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Legea 10/2001. Sentința nr. 3055/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
