Pretenţii. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 10051/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚAI CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică de la 02.12.2015

Instanța constituită din:

Președinte: C. D. G.

Grefier: B. I. C.

Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanții T. G., T. M., T. G., T. C., T. P., T. N. R., T. V., T. M., T. D., T. M., T. I., T. A.-M. și T. R. P., în contradictoriu cu pârâții O. C. și Ș. D., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, pentru a da posibilitatea părților, de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015, când a pronunțat următoarea sentință civilă:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 30.07.2012, sub nr._/303/2012, reclamanții T. G., T. M., T. G., T. C., T. P., T. C., T. N. R., T. V., T. M., T. D., în contradictoriu cu pârâtul Ș. D., au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 231,985 lei, reprezentând contravaloarea a 50.000 de euro la data de 26.07.2012, reținută de către pârât din sumele cuvenite reclamanților cu titlu de despăgubiri, fără drept, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii în fapt, reclamanții au învederat instanței faptul că sunt moștenitori ai defunctului lor frate, T. V., decedat la data de 14.06.2005 într-un accident rutier în Italia. Prin procedura specială autentificată sub nr. 608/13.06.2011 la BNPA D. B. și M. O. B. din Iași, reclamantul T. G. a arătat că a fost împuternicit de către frații săi să încaseze sumele ce i se cuveneau, cu titlu de despăgubiri, acordate de o societate de asigurări din Italia. Ulterior, au arătat că în cursul anului 2007, reclamantul T. G. a fost contactat de către pârât care, prin acțiuni de amăgire și profitând de lipsa sa de instruire l-a convins să-l împuternicească la BRD GSG.

Reclamanții au mai arătat că firma din Italia a virat suma de 250.000 euro în contul reclamantului deschis la BRD. Totodată, au mai arătat că din această sumă pârâtul a transferat 50.000 euro în contul său, fără a avea nici un drept și fără a fi împuternicit în vreun fel să facă lucru. Deși l-a notificat pe pârât de mai multe ori să restituie suma de 50.000 euro, a refuzat constant, motiv pentru care s-au văzut nevoiți să formuleze prezenta cer chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 231.9 reprezentând contravaloarea sumei de 50.000 Euro la data de 26.07.2012, reținută de pârât fără drept.

Față de cele învederate, reclamanții au solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1357 și urm Cod civ., art. 274 Cod proc Civilă

În susținerea cererii, reclamanții au solicita încuviințarea probei cu înscrisuri,respectiv extrase de cont, notificare.

La data de 12.03.2013 reclamanții au depus cerere modificatoare prin care ai introducerea în cauză, în calitate de pârât și a numitului O. C., solicitând acestuia, în solidar cu pârâtul Ș. D., la restituirea sumei de 231 reprezentând contravaloarea a 50.000 Euro la data introducerii acțiunii. Reclamanții au arătat că această sumă a fost reținută de pârâți, fără drept, dir lor de la BRD, la data de 15.07.2011, din sumele cuvenite reclamanților ci despăgubire, însă toate acțiunile și deciziile au fost luate de către pârâtul O. C.. Reclamanții au mai solicitat obligarea acestuia, în solidar cu pârâtul Ș. plata cheltuielilor de judecată.

La data de 12.04.2013 prin serviciul registratură reclamanții au depus cerere precizatoare prin care au arătat că nu au acceptat succesiunea. Cererea a fost însoțită de declarațiile autentice de neacceptare, precum ș ale reclamanții, certificatul de deces al defunctului T. C..

Prin sentința civilă nr. 4142/16.04.2013 instanța a respins cererea ca fiind introdusă de persoane care nu au calitate procesuală activă, admițând totodată excepția lipsei capacității de folosință a reclamantul T. C. și lipsei capacității de exercițiu al celorlalți reclamanți.

Reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ș. D. și O. C., au formulat apel împotriva sentinței civile nr. 4142/16.04.2013,apel înregistrat pe rolul Tribunalului București sub nr._/303/2012.

Prin decizia civilă nr. 1834 A/28.11.2014, Tribunalul București a admis apelul apelanților – reclamanți și a casat sentința apelată trimițând cauza spre rejudecare la instanța de fond.

Pârâtul O. C. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 1834 A/28.11.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu reclamanții, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București sub nr._/303/2012.

Prin decizia civilă nr. 485/16.04.2015 instanța a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul – pârât O. C., sentința de fond fiind menținută casată. Pe cale de consecință, cauza a fost trimisă spre rejudecare la Judecătoria Sector 6 București, fiind înregistrată sub nr._ .

Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la dat de 7.10.2015, pârâtul O. C. a solicitat instanței să dispună fie admiterea excepțiilor invocate, fie respingerea cererii formulate de reclamanți ca neîntemeiată, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pe cale de excepție, pârâtul a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, având în vedere că există doar o singură împuternicire pe numele paratului Ș. D. doar din partea reclamantului T. G., în sensul că acesta poate face orice operațiuni pe contul bancar al lui T. G.. Astfel, a considerat că nu rezultă că pârâtul ar avea o legătură între aceștia doi, în afară de susținerile pârâtului Ș. D. care afirmă că i-ar fi dat suma de 48.990 EURO. În acest sens pârâtul a mai precizat că din înțelegerea dintre pârâtul Ș. D. și T. G. rezulta că acesta din urmă l-a împuternicit cu drepturi depline pe primul, iar acesta, în calitate de împuternicit, poate acționa întocmai ca titularul și este abilitat să efectueze toate operațiunile curente în contul acestuia. Astfel, pârâtul a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale sale pasive, considerând că nu exista niciun contract de mandat sau alta împuternicire pe numele său, având în vedere și faptul că nu a efectuat operațiuni bancare pe contul reclamantului T. G. și că există o singură împuternicire a acestuia din urmă pe numele pârâtului Ș. D., solicitând admiterea acestei excepții.

Tot pe cale de excepție, pârâtul a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților T. M., T. G., T. C., T. P., T. N. R., T. V., T. M., T. D., T. M., T. I., T. A.-M., T. R. P., arătând că există doar un singur cont, respectiv cel al lui T. G., ținând cont și de faptul că suma recunoscută de paratul Ș. D. că ar fi scos-o de la banca este de 49.990 Euro și nu 50.000 Euro, cum au susținut reclamanții. În cauză, pârâtul a apreciat că singurul cont existent este cel al reclamantului T. G., ceilalți reclamanți neavând calitate procesuală activă, deși au fundamentat-o pe calitatea de moștenitori, cu toate că pârâtul a arătat că succesiunea nu a fost deschisă. Astfel, pârâtul a apreciat că reclamanții nu își pot justifica calitatea procesuală activa întrucât nu sunt moștenitorii autorului lor, T. V., nefiind nici măcar deschisă succesiunea după acesta.

Pe fond, pârâtul a apreciat că simpla recunoaștere a pârâtului Ș. D. că i-ar fi dat o sumă de bani, oricare ar fi ea, nu poate fi considerată ca reflectând adevărul, în lipsa unei minime probe care să se coroboreze cu aceasta susținere, ținând cont și de faptul că respectivul pârât nu a detaliat împrejurările în care i-a dat lui O. C. o parte din bani, ce a făcut cu diferența de bani și căror peroane a înmânat-o și în baza căror înțelegeri, pentru a putea formula o apărare, iar instanță să își poată forma o părere cu privire la acesta susținere, apreciată de pârât ca fiind nefondată.

La data de 2.12.2015, reclamanții au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, respectiv cele deja amintite și a luat interogatoriul lui T. V., filele 86-88, dosarul nr._/303/2012, Ș. D., filele 106-107, dosarul nr._/303/2012, T. G., filele 112-114, dosarul nr._/303/2012, O. C., filele 84-85, supliment Ș. D., filele 86-87.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, atât cu privire la excepțiile ridicate cât și pe fondul cauzei,instanța reține următoarele:

În fapt, în urma unui accident rutier petrecut în Italia, a decedat la data de 14 iunie 2015, numitul T. V., fratele reclamanților. Societatea de asigurare din Italia urma să plătească suma de 250.000,00 euro celor 10 frați ai defunctului, deci urma ca fiecărui frate să îi revină suma de 25.000,00 euro. Dar pentru că suma de bani trebuia livrată prin virament bancar și în urma unor proceduri judiciare, de către un cabinet de avocat din Italia, au intervenit pârâții O. C. și Ș. D..

Din coroborarea răspunsurilor date la interogatorii de reclamanții T. V. și T. G., cu răspunsurilor date la interogatoriu de pârâtul Ș. D., inclusiv la suplimentul de interogatoriu, rezultă că pârâtul i-a convocat pe frații defunctului la o întâlnire în mun. București. La această întâlnire au participat din rândul reclamanților: T. V., T. G., T. N. R. și T. M., precum și ambii pârâți: Ș. D. și O. C..

La această întâlnire pârâtul O. C., a dispus ca pârâtul Ș. D. să meargă împreună cu reclamantul T. G. la o bancă, unde să deschidă un cont în care să fie încasată despăgubirea din Italia, dar cele ce urma să fie împuternicit era pârâtul Ș. D., așa cum rezultă din împuternicirea bancară, fila 14.

După ce s-au parcurs etapele arătate și a fost virată suma de 250.000,00 euro în cont, fiecărui frate al defunctului i s-a eliberat suma de 20.000,00 euro, iar din suma rămasă de 50.000,00 euro pârâtul Ș. D., a retras suma de 49.990,00 euro, așa cum rezultă din extrasul de cont, filele 10-13, din care 1.000,00 euro a oprit pentru sine, 20.000,00 euro a dat unui italian rămas necunoscut, 16.600,00 euro unui român rămas necunoscut, iar restul sumei i l-a dat pârâtului O. C..

În drept, potrivit art. 1532 din Codul civil 1864, mandatul este un contract în puterea căruia o persoana se obligă, fără plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinarea, iar potrivit art. 1541 din Codul civil 1864, mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seama mandantului de lucrările sale și de a-i remite tot aceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului.

Instanța constată că ambii pârâți s-au comportat din proprie inițiativă, ca mandatari ai celor zece frați ai defunctului, în procedura încasării despăgubirii de 250.000,00 euro, chiar dacă s-a dovedit o subordonare între cei doi pârâți în sensul că pârâtul Ș. D. acționa la îndemnul și îndrumările pârâtului O. C..

Se mai constată că nu s-a făcut dovada mandatului remunerat nici în persoana pârâtului Ș. D. și nici în persoana pârâtului O. C., deși s-a dovedit că ulterior pârâtul Ș. D. și a însușit fără drept suma de 1.000,00 euro din despăgubire și pârâtul O. C. și a însușit fără drept suma de 12.390,00 euro din despăgubire, astfel încât este incident art. 1534 din Codul civil 1864, care prevede că mandatul este fără plată când nu s-a stipulat contrariul.

Pe de altă parte este irelevant faptul că pârâtului Ș. D., a dat 20.000,00 euro unui italian rămas necunoscut și 16.600,00 euro unui român rămas necunoscut, atâta timp cât nu a avut acordul mandanților, pârâții urmând să răspundă în fața mandanților, pentru executarea mandatului în întregime, conform art. 1539 din Codul civil 1864, care prevede că mandatarul este îndatorat a executa mandatul atâta timp cât este însărcinat și este răspunzător de daune-interese ce ar putea deriva din cauza neîndeplinirii lui. Se mai reține că mandanții răspund în mod expres în caz de dol, potrivit art. 1540 din Codul civil 1864

În privința răspunderii solidare a mandatarilor, deși acest fapt trebuie prevăzut expres, conform art. 1543, care prevede: când prin un act s-au constituit mai mulți mandatari sau procuratori, nu exista solidaritate între dânșii, afara numai când anume s-a stipulat; instanța reține că în cauză este vorba de o formă a răspunderii civile delictuale, în care vinovăția îmbracă forma intenției, definită de art. 998 din Codul civil 1864, fiind incident art. 1003 din Codul civil 1864, care arată: când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire.

În concluzie, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. C., ridicată de acesta prin întâmpinare ca neîntemeiată, deoarece s-a dovedit că a acționat ca un mandatar și că în cazul delictelor răspunderea este solidară.

Instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților T. M., T. G., T. C.,T. P., T. N. R., T. V., T. M., T. D., T. M., T. I., T. A.-M. și T. R. P., ridicată de pârâtul O. C., prin întâmpinare ca neîntemeiată, deoarece mandatul s-a dat celor doi pârâți de către toți cei zece frați ai defunctului, fiind fără relevanță că deschiderea contului bancar s-a făcut doar pe numele reclamantului T. G.. Raporturile ce se stabilesc între cei zece frați nu îi interesează pe cei doi pârâți.

Instanța va respinge și excepția lipsei calității procesuale active a tuturor reclamanților, ridicată de pârâtul O. C., prin întâmpinare ca neîntemeiată, deoarece izvorul răspunderii din prezentul dosar nu este succesiunea și mandatul.

În final este fără relevanță discuția dacă pârâții trebuie să restituie reclamanților doar suma de 49.990,00 euro pe care a ridicat-o pârâtul Ș. D. de conivență cu pârâtul O. C. atâta timp cât mandanții s-au obligat la suma de 250.000,00 euro.

Pe fondul cauzei, instanța urmează să admită în parte cererea precizată și să oblige pârâții în solidar să plătească reclamanților suma de 231.985,00 Lei, reprezentând contravaloarea a 50.000,00 Euro la data de 26 iulie 2012

În temeiul art. 274 din codul de procedură civilă 1865, având în vedere că pârâții au căzut în pretențiile lor și deci se află în culpă procesuală, instanța îi va obliga și la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat în cuantum de în cuantum de 10,621,05 lei și va respinge în rest cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, deoarece nu s-au probat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. C., ridicată de acesta prin întâmpinare ca neîntemeiată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților T. M., T. G., T. C.,T. P., T. N. R., T. V., T. M., T. D., T. M., T. I., T. A.-M. și T. R. P., ridicată de pârâtul O. C., prin întâmpinare ca neîntemeiată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a tuturor reclamanților, ridicată de pârâtul O. C., prin întâmpinare ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea precizată formulată de reclamanții T. G., domiciliat în ., ., ., jud. Iași, T. M., domiciliat în . Țibănești, jud. Iași, T. G., domiciliat în . Țibănești, nr. 362, jud. Iași, T. C., domiciliat în . Țibănești, nr. 344, jud. Iași, T. P., domiciliat în . Țibănești, nr. 343, jud. Iași, T. N. R., domiciliat în . Țibănești, jud. Iași, T. V., domiciliat în . Țibănești, jud. Iași, T. M., domiciliat în ., T. D., domiciliat în . Țibănești, jud. Iași, T. M., domiciliat în . Țibănești, jud. Iași, T. I., domiciliată în . Țibănești, jud. Iași, T. A.-M., domiciliată în . Țibănești, jud. Iași și T. R. P., domiciliată în . Țibănești, jud. Iași, toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat L. P., în Iași, .. 4, ., în contradictoriu cu pârâții O. C., domiciliat în Italia, Via Italo Chirieletti 252_ și cu domiciliul ales în România la C.. Av. Salvetiu L. C., în București, ., ., ., sector 2 și Ș. D., domiciliat în mun. București, ., ., ..

Obligă pârâții în solidar să plătească reclamanților suma de 231.985,00 Lei, reprezentând contravaloarea a 50.000,00 Euro la data de 26 iulie 2012.

Obligă pârâții în solidar să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 10,621,05 Lei și respinge în rest cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 decembrie 2015.

Președinte,Grefier,

Redactor – C.D.G.

Tehnoredactor – P.A.S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI