Pretenţii. Sentința nr. 2330/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2330/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 2330/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2330
Ședința publică de la 30.03.2015
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . pe pârâtul L. D..
La apelul nominal făcut in ședința publica, se prezintă reclamanta, prin apărător R. M., cu împuternicirea avocațială aflată la fila nr. 4 din dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:
Reclamanta, prin apărător, depune la dosar cerere precizatoare cu privire la imputația plăților efectuate de pârât, arătând că acesta a achita sume reprezentând cote aferente perioadei septembrie – decembrie 2014, aceste sume au fost imputate, precum și comisionul băncii și cheltuielile de judecată.
La interpelarea instanței, reclamanta, prin apărător, arată că a imputat cheltuielile de judecată datorită faptului că pârâtul și-a manifestat voința în sensul soluționării litigiului pe cale amiabilă, astfel încât a considerat că acesta este de acord să plătească inclusiv cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat și contravaloare fotocopii, chiar dacă litigiul nu a fost încă finalizat.
Nemaifiind probe de formulat și cereri de soluționat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și precizată, obligarea pârâtului la plata sumei de 1493,13 lei reprezentând cote aferente perioadei 09.2014 (parțial) și octombrie - decembrie 2014 și fond de rulment în sumă de 80 lei.
Instanța reține cererea spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2014, reclamanta Asociația de proprietari . cu pârâtul L. D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada februarie 2013 - august 2014, care se ridică la suma de 6.075,17 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de proprietar al apartamentului nr. 119 situat în București, Bulevardul Timișoara nr. 39, ., etaj 4, sector 6, conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/1991 încheiat cu ICVL, nu a mai achitat la zi cotele de întreținere aferente acestui apartament din luna august 2011 și până în prezent, cuantumul total al acestora ridicându-se la suma de 6.075,17 lei, conform listelor de plată afișate lunar la avizierul blocului.
Ocazional, o dată pe an, pârâtul a achitat sume de bani care nu au acoperit decât parțial restanțele acumulate, astfel că aceste sume au stins doar cotele mai vechi de întreținere, conform imputației plăților din Codul de procedură civilă, rămânând neachitate cele aferente perioadei februarie 2013-până în prezent.
În mod repetat, reclamanta i-a solicitat proprietarului apartamentului nr. 119 achitarea cheltuielilor de întreținere, specificându-i că orice restanță îngreunează situația întregului imobil, furnizorii de utilități urmând să aplice penalități pentru fiecare zi de întârziere.
La toate încercările reclamantei de rezolvare amiabilă a situației, pârâtul nu a răspuns în nici un fel, refuzând să achite cotele ce îi revin.
Având în vedere refuzul acestuia de a-și achita cotele restante, reclamanta l-a somat în repetate rânduri verbal și în scris (somații), ultima încercare fiind notificarea din data de 25.03.2014, la care nu a dat curs.
Astfel, pârâtul nu și-a achitat obligațiile către Asociația de Proprietari . în prezent.
Conform art.46 din Legea nr.230/2007, toți proprietarii dintr-un condominiu au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Fiind în prezența unei obligații de a da, odată cu dovada existenței creanței (liste de plată a cotelor de întreținere) se nasc în sarcina debitorului prezumțiile instituite prin dispozițiile art. 1535 Noul cod civil și atât timp cât debitorul nu face dovada îndeplinirii obligației, se prezumă atât neexecutarea cât și culpa acestuia.
În concluzie, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei totale de 6.075,17 lei, reprezentând contravaloarea cotelor de întreținere aferente perioadei februarie 2013- august 2014, neachitate conform listelor de plată afișate lunar la avizierul blocului pentru apartamentul nr.119, precum și la plata cheltuielilor de judecată (copii xerox, onorariu avocat), conform art. 453 Noul Cod de procedură civilă.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 34 din HG nr.400/2003, art. 50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.230/2007, art. 25 alin.3 lit. a din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr.230/2007, cât și dispozițiile prevăzute de art. 1349, 1535 Noul Cod civil.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar interogatoriul formulat pentru pârât și copii de pe următoarele înscrisuri: notificare nr.31 din data de 17.03.2014, confirmare de primire, bon fiscal, situația restanțelor la apartamentul nr.119, liste plată cote de întreținere aferente perioadei august 2011-august 2014, încheierea de ședință din data de 02.04.2002 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, certificat de înregistrare fiscală, adresa nr.6787 din data de 22.10.2014, Statutul Asociației de P. ., anexe, acord de asociere privind constituirea Asociației de P. . privind proprietarii blocului P15, proces verbal al Adunării de Constituire a Asociației de P. . data de 08.01.2001.
La data de 23.12.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar precizări și modificări ale cererii de chemare în judecată prin care a precizat că perioada căreia îi aparține debitul restant este februarie 2013 (parțial) și martie 2013-august 2014.
Penalitățile de întârziere care apar pe unele liste de plată a întreținerii nu s-au încasat iar, în data de 02.07.2014, Adunarea Generală a Asociației de P. . să nu se perceapă penalități de întârziere restanțierilor decât în cazul în care furnizorii de utilități le vor percepe, depunând în susținerea afirmațiilor anterioare procesul-verbal al Adunării Generale a Asociației de P. . de 02.07.2014.
Reclamanta a menționat că, prin cererea de chemare în judecată, nu s-a solicitat plata penalităților de întârziere. Având în vedere faptul că pârâtul nu a achitat integral cotele de întreținere restante până la data adoptării deciziei de a nu se percepe penalități de întârziere, cuantumul debitului pe care l-a solicitat este de 5.924,29 lei, debit care nu include penalități de întârziere.
Fondul de reparații a fost stabilit prin hotărârea Adunării Generale a Asociației din data de 25.09.2013, acesta fiind în cuantum de 20 lei/lună de fiecare apartament, iar fondul de reparații a fost achitat pentru luna septembrie 2013, rămânând neachitat pentru perioada octombrie 2013-august 2014.
În concluzie, debitul total solicitat este în cuantum de 5.924,29 lei, fiind compus din: cote de întreținere aferente perioadei februarie 2013 (parțial) și martie 2013- august 2014, în cuantum total de 5.855,17 lei defalcate astfel: cota de întreținere aferentă lunii februarie 2013 (parțial) în cuantum de 293,96 lei; cote de întreținere aferente perioadei martie 2013-august 2014, în cuantum de 5.561,21 lei, precum și fond de reparații aferent perioadei octombrie 2013 - august 2014, în cuantum de 220 lei.
Cererea a fost însoțită de copii de pe centralizator al restanțelor pentru apartamentul nr.119, proces-verbal al Adunării Generale a Asociației de P. . de 25.09.2013, proces-verbal al Adunării Generale a Asociației de P. . de 02.07.2014.
La data de 23.02.2015, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar o modificare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada septembrie 2014-decembrie 2014, care se ridică la suma de 1.672,96 lei, din care 80 lei reprezintă fond de reparații și 1.592,96 lei reprezintă cheltuieli de întreținere, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.491,50 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de acționarea în instanță pentru plata cotelor de întreținere restante, neachitate până la data de 28.11.2014, având în vedere faptul că a fost pus în întârziere și nu a dat curs notificărilor verbale cât și celor scrise care i-au fost expediate (ultima datând din data de 25.03.2014).
În concluzie, debitul total solicitat este în cuantum de 3.164,46 lei, fiind compus din: cote de întreținere aferente perioadei septembrie 2014-decembrie 2014, în cuantum de 1.592.96 lei, fond de reparații aferent perioadei septembrie 2014-decembrie 2014, în cuantum de 80 lei și cheltuieli de judecată în cuantum de 1.491.50 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr._, art.25 alin.3 lit.a din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr.230/2007, cât și pe dispozițiilor prevăzute de art.1349, 1522, 1530, 1535 Noul Cod civil, art.204 Noul Cod de procedură civilă.
Cererea modificatoare a fost însoțită de copii de pe următoarele înscrisuri: notificare având ca obiect imputația plății și somație de plată, email, liste de plată cote de întreținere pentru lunile septembrie și octombrie 2014, chitanțele nr.4929 din data de 28.01.2015, 4330 din data de 30.01.2015, liste de plată cote de întreținere pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză, dar s-a prezentat personal la termenul de judecată din 02.03.2015 când a depus la dosar extras de cont privind plata sumei de 1650 lei aferentă cotelor de contribuție pentru perioada septembrie 2014-decembrie 2014.
La termenul de judecată din data de 30.03.2015, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise în cadrul cărora a restrâns obiectul cererii la suma de 1493,13 lei, din care 1413,13 lei cote pentru perioada octombrie 2014-decembrie 2014 și 80 lei fond de reparații. A arătat că nu este de acord cu imputația făcută de pârât, iar la rândul său a imputat plata făcută de pârât asupra cheltuielilor plății, respectiv comision bancar de 3,5 lei și asupra cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1491,50 lei și parțial cota de întreținere aferentă lunii septembrie 2014, rămânând de achitat suma de 1493,13 lei conform celor menționate mai sus.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Conform cererii modificatoare din 23.02.2015, ca urmare a plăților făcute de pârât în cursul judecății, rămăseseră neachitate cotele de întreținere aferente perioadei septembrie 2014-decembrie 2014 în cuantum de 1.592.96 lei și fondul de reparații aferent perioadei septembrie 2014-decembrie 2014, în cuantum de 80 lei.
Pârâtul a făcut plata sumei de 1650 lei, făcând imputația plății asupra sumei aferente cotelor de contribuție pentru perioada septembrie 2014-decembrie 2014, conform extrasului de cont de la fila 136 dosar, imputație cu care reclamanta nu este de acord.
Conform art.1507 NCciv debitorul avea dreptul să indice datoria pe care înțelege să o execute, lucru pe care acesta l-a și făcut. Este adevărat că în conformitate cu același articol plata se impută asupra cheltuielilor, dobânzilor și la urmă asupra capitalului, însă în speță cheltuielile de judecată nu sunt o creanță certă, lichidă și exigibilă astfel încât creditoarea să impute suma cu prioritate asupra acestora. Numai când hotărârea instanței prin care au fost acordate cheltuielile de judecată rămâne definitivă acestea vor deveni o creanță, certă, lichidă și exigibilă, astfel că în mod incorect s-a imputat de către creditoare plata asupra cheltuielilor de judecată. Nu există în speță nici acordul pârâtului cu privire la imputația plății asupra cheltuielilor de judecată, lucru rezultat din imputația plății făcută expres în ordinul de plată. Cât despre comisionul bancar, cuantumul acestuia nu este dovedit.
Ca atare, instanța va considera valabilă conform art.1507 NCciv imputația făcută de pârât și va constata că prin plata sumei de 1650 lei s-a stins debitul de 1.592.96 lei aferent cotelor de contribuție pentru perioada septembrie 2014-decembrie 2014.
În ceea ce privește fondul de reparații de 80 de lei, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art.45 alin.3 din Legea 230/2007 proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune, ori în speță nu s-a făcut dovada hotărârii prin care s-a aprobat acest fond.
Ca atare, cererea reclamantei din 30.03.2015 de restrângere a debitului la valoarea de 1493,13 lei, din care 1413,13 lei cote pentru perioada octombrie 2014-decembrie 2014 și 80 lei fond de reparații apare ca neîntemeiată, în condițiile în care cotele de contribuție solicitate fuseseră deja achitate la 23.02.2015, iar fondul de reparații nu a fost dovedit, urmând a fi respinsă ca atare.
În baza art.453 Cod procedură civilă, având în vedere că plățile au fost făcute în timpul judecății, pârâtul fiind pus în întârziere anterior introducerii cererii, instanța, în limita culpei procesuale a acestuia, îl va obliga pe acesta să plătească reclamantei suma de 591,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 500 lei onorariu de avocat și 91,5 lei cheltuieli aferente xerocopierii. În ce privește onorariul de avocat, acesta a fost redus de la valoarea de 1400 lei la valoarea de 500 lei, față de complexitatea pricinii, durata scurtă de soluționare a litigiului și munca depusă de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari . în București, Bulevardul Timișoara nr. 39, sector 6, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat M. R. în București, ..29, ., apartament 88, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul L. D., cu domiciliul în București, Bulevardul Timișoara nr. 39, ., etaj 4, apartament 119, sector 6, așa cum a fost restrânsă, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 591,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CAE/Thred.MV
4 ex./22.04.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Pretenţii. Sentința nr. 2320/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
