Pretenţii. Sentința nr. 365/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 365/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 365/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 365
Ședința publică din 20.01.2015
Instanța constituită din
P.: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta . și pe pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul prin reprezentant convențional, av. D. I. Madeleine, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile;
- se constată că reclamanta a depus relațiile solicitate;
- se constată că pârâta nu a depus relațiile solicitate;
- din verificările efectuate s-a constatat că nu mai există alte dosare purtându-se între aceleași părți și având același obiect și cauză.
Instanța pune în discuție competența și termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei.
Reprezentanta reclamantei arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, iar termenul optim și rezonabil îl apreciază ca fiind de 30 zile.
Instanța, verificându-și competența în temeiul art. 131 raportat la art. 94 pct. 1 lit. j, art. 107 al. 1 C., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța în temeiul art. 238 C. apreciază termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei la 1 an.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile și probei cu interogatoriul pârâtei.
Instanța în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C. încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei fiind o probă admisibilă și conducând la soluționarea cauzei.
Instanța în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C. încuviințează pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtei. Instanța constată că pentru prezentul termen de judecată pârâta a fost citată cu copia interogatoriului depus la f.61 dosar și că nu a depus răspunsul la interogatoriu.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei la plata debitului principal de 7361,93 lei, plus penalitățile de întârziere de 7741,85 lei calculate până la data de 30-09-2014 și în continuare până la achitarea debitului. Solicită să se observe că pârâta nu a achitat debitul, că s-a făcut ulterior un ordin de compensare pe o mie și ceva de lei, dar a fost scăzut din debitul inițial. Arată că suma de_,76 lei reprezintă debitul principal și penalitățile, că această sumă din cerere a fost menționată ca fiind suma de_,78 lei, însă corect este_,76 lei.
Instanța constată că este o eroare materială în cererea inițială, suma fiind de_,76 lei.
Reprezentanta reclamantei rectifică în cuprinsul cererii de chemare precizatoare suma reprezentând debitul ca fiind 14.833,76 lei.
În continuare, solicită cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 07.10.2014, sub nr._, reclamanta S.C. H. C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. D. I. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_,40 lei, reprezentând debit principal și penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, între S.C. H. C. S.R.L. in calitate de furnizor/vânzător și S.C. D. I. S.R.L., in calitate de beneficiar/cumpărător, s-au desfășurat relații comerciale în baza contractului cadru și convenție de plată nr._ din data de 08.10.2012 prin care furnizorul se obligă să vândă, iar beneficiarul să cumpere/ să achiziționeze produse din magazinul furnizorului.
A menționat că societatea reclamantă și-a îndeplinit în totalitate obligațiile asumate prin contract, dar debitoarea nu a achitat integral facturile fiscale emise, astfel încât datorează creditoarei un debit de 16.016,40 lei, debit compus din 8.544.55 lei debit principal și 7.471,85 lei penalități de întârziere conform contractului.
De asemenea, a învederat faptul că inițial soldul se ridica la valoarea de 9.289,01, iar la data de 30.08.2014 s-a efectuat o compensare pentru suma de 744,46 lei.
Reclamanta a arătat că a încercat in nenumărate rânduri, fie prin transmiterea de notificări de plată, fie prin contactări telefonice, rezolvarea amiabila a achitării debitului restant, însă fără a se ajunge la un rezultat concret.
Față de cele precizate, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.6016,40 lei, reprezentând debit principal și penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1516, art. 1522 Cod civil, art. 194 si urm Cod de procedura civila si art. 453 cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: fișă client, contract cadru și convenție de plăți nr._/08.10.2012, informare nr. 401/21.05.2014, corespondență mail.
Cererea a fost legal timbrată, conform dovezii aflate la fila 25.
La data de 23.10.2014, prin serviciul registratură, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 08.10.2014, anexând la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: certificat constatator al S.C. H. C. S.R.L., informații ONRC S.C. D. I. S.R.L, interogatoriul propus a fi luat pârâtei.
La data de 23.12.2014, prin serviciul registratură, reclamanta a depus adresă prin care a învederat că solicită admiterea acțiunii pentru suma de_,76 lei, din care 7.361,93 lei reprezentând debit principal, deoarece pentru diferența de sumă s-a efectuat cu societatea pârâtă compensare și penalități de întârziere în cuantum de 7.471,85 lei.
Anexat adresei, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: fișă cont client actualizată, ordine de compensare, facturi fiscale cu privire la debit.
Pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.
În cauză instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamanta S.C. H. C. S.R.L., în calitate de vânzător și pârâta S.C. D. I. S.R.L., în calitate de cumpărător, s-au stabilit raporturi contractuale conform contractului nr._ din data de 08.10.2012 ( fila 5-9).
În considerarea acestor raporturi contractuale, reclamanta și-a executat obligațiile asumate, prin predarea bunurilor, emițând facturile . nr._ din data de 10.03.2013, . nr._ din data de 13.03.2013, . nr._ din data de 18.03.2013, . nr._ din data de 20.03.2013, . nr._ din data de 21.03.2013, . nr._ din data de 22.03.2013, . nr._ din data de 22.03.2013, . nr._ din data de 28.03.2013, . nr._ din data de 28.03.2013, (filele 69-111). Pârâta S.C. D. I. S.R.L. nu și-a executat în mod corespunzător obligațiile contractuale corelative, aceasta înregistrând un debit în cuantum de 7.361,93 lei, ce reprezintă contravaloarea bunurilor cumpărate, astfel cum rezultă din tabelul centralizator aflat la fila 68 din dosar.
Creanța pretinsă de către reclamantă, în cuantum de 7.361,93 lei, reprezentând contravaloarea mărfii vândute, este certă, în sensul art. 662 alin.2 C.proc.civ., existența acesteia fiind neîndoielnică, întrucât obligația de plată rezultă din chiar facturile mai sus menționate care au fost semnate de către pârâtă.
În acest context, trebuie precizat că facturile emise de către reclamantă și acceptate de pârâtă prin semnare, prezintă utilitate întrucât în acestea se precizează echivalentul în lei al prețului convenit de părți.
Instanța constată că în facturile mai sus menționate a fost prevăzut termenul de scadență, care la data introducerii acțiunii pe rolul instanței era deja expirat.
Potrivit art. 1350 alin. 1 Noul cod civil orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol atunic când, fără justificare, nu își îndeplinește această datorie, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
De asemenea, deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecarea cauzei, necontestând facturile fiscale invocate de către reclamantă în susținerea pretențiilor sale referitoare la suma de 7.361,93 lei, reprezentând contravaloarea mărfii vândute.
Iar, potrivit art. 358 C.proc.civ., instanța, față de împrejurările cauzei, va considera nedepunerea de către pârâtă a răspunsului la interogatoriul ca o recunoaștere a pretențiilor cu privire la aceste sume.
Mai mult, trebuie menționat că pârâtei îi revenea sarcina de a dovedi executarea obligației de plată, având în vedere că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, iar creditorul a făcut dovada existenței acesteia, prin depunerea facturilor fiscale mai sus menționate.
Pe cale de consecință, având în vedere art. 1270 din noul Cod civil, potrivit căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, instanța constată că pârâta datorează reclamantei suma de 7.361,93 de lei.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 7471,85 de lei, instanța constată că potrivit contractului nr._/08.10.2012 depus la dosar este menționat faptul că, în caz de întârziere la plata se vor percepe penalități de 0,1% pe zi de întârziere.
Conform dispozițiilor art. 1538 Noul C civil, clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale, iar potrivit dispozițiilor art. 1539 Cod civil, creditorul nu poate cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.
Astfel, față de aceste dispoziții legale, și având în vedere și art. 1270 Cod civil, natura convențională, precum și funcțiile și consecințele clauzei penale, instanța apreciază că, pentru a fi în prezența unei asemenea clauze, este necesară existența unei convenții exprese a părților în acest sens.
De asemenea, instanța va avea în vedere că reclamantul cu ocazia cuvântului pe fond a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în continuare până la achitarea debitului, sens în care se va avea în vedere disp. art. 397 alin. 2 C.pr.civ. conform căruia la cererea reclamantului îl poate obliga pe pârât la plata sumelor devenite exigibile după introducerea acțiunii.
Față de cele sus-menționate instanța urmează ca în baza art. 1250 și 1538 C.civ. să admită acțiunea civilă și să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 7361,93 de lei reprezentând contravaloare facturi neachitate și suma de 7471,85 de lei reprezentând penalități de întârziere în sumă de 0,1%/zi de întârziere și în continuare până la achitarea debitului mai sus menționat.
În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanța poate obliga partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat, să plătească cheltuieli de judecată.
Sens în care va obliga pârâta la plata sumei de 905,82 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. H. C. S.R.L., cu sediul ales la U. & Asociații SRL, Preciziei Business Center, ., etaj 4, sector 6, București, CUI_, J_, în contradictoriu cu pârâta S.C. D. I. S.R.L, cu sediul în .-4, ., ., București, sector 6, CUI RO_, J_ .
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7361,93 de lei reprezentând contravaloare facturi neachitate și suma de 7471,85 de lei reprezentând penalități de întârziere în sumă de 0,1%/zi de întârziere și în continuare până la achitarea debitului mai sus menționat.
Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 905,82 de lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red AT/Thred.EV
4 ex/04.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 486/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 388/2015.... → |
|---|
