Succesiune. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 10087/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect succesiune, formulată de reclamanții G. F., B. C. Ș. și R. M. în contradictoriu cu pârâtul G. M..
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.11.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea, inițial, pentru data de 26.11.2015 și ulterior pentru data de 03.12.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 15.09.2014, sub nr._, reclamantele G. F., B. C. Ș. și R. M. au chemat în judecată pe pârâtul G. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea rămasă după defunctul, G. I., decedat la data de 06.07.2014, având ultimul domiciliu București, Calea Crângași nr.40, . 1, etaj 7, .; să se constatate că de pe urma defunctului au rămas ca succesori G. F., în calitate de soție supraviețuitoare, B. C. S., R. M. si G. M. în calitate de fiice și respectiv fiu; să se constatate că masa succesorala rămasă de pe urma defunctului G. I. se compune din imobilul situat în București, Calea Crângași nr.40, . 1, etaj 7, ., să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în București, Calea Crângași nr.40, . 1, etaj 7, . prin atribuirea acestuia către reclamante cu obligarea la plata unei sulte corespunzătoare către pârât, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că, la data de 06.07.2014, conform certificatului de deces nr._ numitul G. I. a decedat, decesul acestuia fiind înregistrat la Direcția Locala de Evidenta a Persoanelor Sector 6 potrivit actului de deces nr. 1211 din 08.07.2014.
După defunctul G. I. au rămas, în calitate de moștenitori legali, următoarele persoane: - G. F., în calitate de soție supraviețuitoare, B. C. Ș., în calitate de fiică, R. M., în calitate de fiică și G. M., în calitate de fiu.
Reclamantele au menționat faptul că au încercat dezbaterea succesiunii după defunctul G. I. pe cale notarială, însă aceste demersuri au rămas fără niciun rezultat astfel încât au fost nevoite a apela la instanța de judecată.
Masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. I. este compusă din imobilul apartament situat în București, Calea Crângași nr.40, . 1, etaj 7, . conform contractului de vânzare - cumpărare nr. 7754 din 21.12.1992.
Pentru toate considerentele expuse, reclamantele au solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 979 si urm. NCPC, art. 953 și urm. NCC.
În dovedirea cererii, reclamantele au depus la dosar, în copie, contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate nr.7754/1992, certificat nr._/13.08.2014, certificat nr.C4838/08.08.2014, acte de stare civilă, certificat de deces . nr._.
La data de 01.01.2014, prin compartimentul registratură, reclamantele au depus la dosar precizări conform rezoluției instanței din data de 16.09.2014.
Prin același compartiment, la data de 28.11.2014, pârâtul a depus cerere de repunere în termenul de formulare a întâmpinării și cerere reconvenționale.
De asemenea, pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților astfel cum a fost formulată și atribuirea către el, în urma ieșirii din indiviziune, a imobilului situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, . cu obligarea sa la plata unei sulte corespunzătoare ; restituirea cheltuielilor în sumă de 100.000 lei efectuate asupra imobilului situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, ., ce face parte din masa succesorală.
În motivare, pârâtul a arătat că G. F., mama sa, nu are calitate procesuală activă, neavând calitatea de soție supraviețuitoare întrucât la data decesului defunctului G. I., erau divorțați. De asemenea, G. F. a divorțat de G. I. în urma cu aproximativ 5 ani ,recăsătorindu-se în Statele Unite ale Americii, unde locuiește în prezent, obținând și cetățenie americană, scop în care a renunțat la orice bunuri pe teritoriul României. Divorțul si căsătoria s-au pronunțat în străinătate, însă actul de căsătorie nu a fost transcris în Registrul de Stare Civilă. Reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație legală. Aceasta este singura parte care se află în posesia actelor doveditoare ale stării sale civile, drept pentru care a solicitat să se dispună în sarcina sa obligația de a depune documentele doveditoare de stare civilă.
În legătură cu cererea reclamanților de atribuire în natură a imobilului, pârâtul apreciază că aceasta este neîntemeiată. La data prezentei niciunul dintre reclamanți nu mai domiciliază în Romania, fiind căsătoriți și locuind în străinătate, astfel că această cerere nu este justificată.
Pârâtul a menționat că a locuit împreună cu tatăl său în acest imobil, l-a îngrijit din anul 1996 si până la data decesului cu excepția perioadelor în care a fost plecat din țară, în Marea Britanie, pentru a munci în mod legal, pe baza de contract de muncă. A efectuat numeroase reparații, amenajări, îmbunătățiri asupra imobilului, a schimbat ferestrele, ușile, a montat parchet, gresie, faianța în acest imobil, a utilat casa cu dotări moderne, corespunzătoare, sporind astfel valoarea imobilului. Si în prezent locuiește în acest imobil, nu deține altă locuință și nu are posibilitatea de a locui în alta casă.
Acesta este motivul pentru care a solicitat atribuirea către el, în urma ieșirii din indiviziune, a imobilului situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, . și obligarea la plata unei sulte corespunzătoare către persoanele îndreptățite.
În consecință, pârâtul a solicitat ca, potrivit prevederilor art 987 din C.pr.civ. să se țină seama la formarea și atribuirea loturilor și de natura acestui bun, de domiciliul, de ocupația sa, de destinația acestui bun, de faptul că acest bun îi este necesar în vederea continuării traiului său și al familiei, având și un copil minor de întreținut.
Cu privire la solicitarea de restituire a cheltuielilor în suma de 100,000 lei efectuate asupra imobilului situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, ., ce face parte din masa succesorala, pârâtul a solicitat să se constate existența unui drept de creanță în limitele sumei de 100.000 lei, izvorând din contribuția exclusivă la amenajarea, renovarea și îmbunătățirea imobilului. A efectuat în legătură cu bunul cheltuieli necesare și utile, numeroase reparații, amenajări, îmbunătățiri asupra imobilului, care au dus la un spor de valoare, a schimbat ferestrele, ușile, a montat parchet, gresie, faianță în acest imobil, a utilat casa cu dotări moderne, corespunzătoare. În aceste condiții, se impune ca toți beneficiarii acestui imobil să suporte în mod proporțional și cheltuielile aferente.
În drept, pârâtul a invocat disp. 205 si urm C pr civ, 209 si urm C pr civ.
Prin sentința civilă nr. 9544/11.12.2014 instanța a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Curtea de Apel București însă, sesizată fiind cu soluționarea conflictului negativ de competență de către Tribunalul București, care la rândul său și-a declinat competența în favoarea acestei instanțe, a stabilit competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015 .
În ședința publică din data de 21.05.2015 instanța a admis cererea de repunere în termen formulată de pârât.
Pârâtul –reclamant a mai depus la dosar în copie: confirmare rezervare, contract nr. 2008/2002, fotografii, bon fiscal, formular comandă ușă metalică, facturi fiscale,. Contract nr._/18.12.2010, contract_/3.11.2008, foaie vărsământ.
Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul instanței la data de 28.05.2015, pârâtul- reclamant a învederat instanței faptul că suma solicitată, în cuantum de 100.000 lei, reprezintă totalul cheltuielilor efectuate cu îmbunătățirile aduse imobilului situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, ., ce face parte din masa succesorala constând în valoarea materialelor utilizate și a manoperei.
Totodată, a arătat că valoarea totală a cheltuielilor este în sumă de 10.865.64 lei, după cum urmează: confecționarea și montarea tâmplăriei din P.V.C. vitrată cu geam termopan, conform contract nr. 2008/02.09,2002 în valoare de 555 euro, la un curs de 4.50 lei/euro, rezultând suma de 2497,50 lei; achiziționare uși metalice în valoare de 750.00 lei, conform bon fiscal DEN-NET SRL 0002 01 10, factura fiscală nr._.11.2008, tâmplărie PVC în valoare de 746,44 LEI conform contract . nr._/18.12.2010, factura fiscala nr._/18.12.2010, chitanței BRD SOCIETE GEHERALE din data de 21.12.2010, tâmplărie PVC în suma de 6.871,70 lei conform contract nr._/03.11.2008, facturii fiscale nr._/10.11.2008, foaie de vărsământ Raiffeisen Bank din data de 06.11.2008 pentru suma de 2.871,70 lei, foaie vărsământ Raiffeisen Bank din data de 03.11.2008 pentru suma de 4.000 lei.
În plus, a arătat că diferența de 89.134 lei reprezintă cheltuielile cu restul materialelor achiziționate și manopera, lucrările fiind efectuate în regie proprie, fără chitanțe. A mai arătat că s-au mai efectuat numeroase reparații, zugrăveli, s-a montat parchet, gresie, faianța, s-a utilat casa cu dotări moderne, corespunzătoare, instalații sanitare, electrice. Materialele au fost achiziționate la prețul pieței, din magazinele de specialitate, cum ar fi prețurile cu materialele accesorii, consumabilele, chituri, rosturi, sapa, șlefuire glet, colțare, preț vopsea lavabila, preț parchet, preț gresie, faianța, instalații electrice, tablou electric, priză, întrerupătoare, instalații sanitare.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională înregistrată pe rolul instanței la data de 8.06.2015, reclamantele-pârâte au solicitat instanței să dispună admiterea în parte a cererii reconvenționale în sensul atribuirii către pârâtul G. M. a imobilului cu obligarea acestuia la achitarea către reclamantele-pârâte a sultelor corespunzătoare; precum și respingerea ca neîntemeiat a capătului II al cererii reconvenționale privind obligarea pârâților – reclamanți la achitarea către reclamantul - pârât a sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli efectuate asupra imobilului în cauză.
În motivarea întâmpinării în fapt, au arătat că nu pot fi obligate la plata unor îmbunătățiri, apreciind că aceasta ar reprezenta o îmbogățire fără just temei a pârâtului-reclamant. Totodată, au apreciat că toate îmbunătățirile efectuate de către acesta i-au folosit. În ceea ce privește dovada pe care pârâtul a depus-o în susținerea pretențiilor sale, reclamantele au apreciat-o ca fiind relativă în sensul că suma pe care o solicită nu este dovedită. În acest sens, au arătat că din înscrisurile depuse rezultă faptul că reclamantul – pârât a montat tâmplărie PVC în anul 2002, tâmplărie PVC și uși metalice în anul 2008, tâmplărie PVC în anul 2010. Din coroborarea înscrisurilor depuse de către acesta rezultă faptul că tâmplăria PVC montată de către acesta la imobil depășește cu mult necesarul unui apartament cu 3 camere.
Au mai învederat instanței faptul că, coproprietarii au o . obligații cu privire la întreținerea, conservarea și administrarea bunului. Cheltuielile reale efectuate de către unul dintre ei sunt cele necesare sau utile cu privire la bun. În situația în care unul dintre coproprietari efectuează aceste lucrări instanța de judecată trebuie să aprecieze asupra utilității lor, astfel încât acestea să nu fie niște cheltuieli voluptorii. De asemenea, au considerat că trebuie să se țină cont în pronunțarea sentinței de finalitatea atribuirii acelui bun, ceilalți coproprietari neputând fi obligați la plata unor cheltuieli reale în situația în care bunul imobil nu le este atribuit lor.
Față de cele învederate, au solicitat instanței să admită în parte cererea reconvențională în sensul atribuirii către pârât a imobilului, cu obligarea acestuia la achitarea sultelor corespunzătoare și, totodată, au solicitat instanței să respingă ca neîntemeiat capătul II al cererii reconvenționale privind obligarea la achitarea către reclamantul - pârât a sumei de 10.000 lei.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. NCPC.
La data de 16.06. 2015 pârâtul-reclamant a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat reclamantelor-pârâte în susținerea cererii principale proba cu înscrisuri și expertiză în specializarea evaluarea proprietății imobiliare,iar pârâtului-reclamant, în apărare, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei G. F. și expertiză. În susținerea cererii reconvenționale, a încuviințat pârâtului-reclamant proba cu înscrisuri și expertiză, iar reclamantelor-pârâte, în apărare, proba cu încrisuri și expertiză.
La data de 28.06.2015, a fost depus la dosarul cauzei raport de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expertul Hudek A., iar părțile nu au formulat obiecțiuni la acest raport.
Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul instanței la data de 22.09.2015 reclamantele-pârâte au învederat instanței faptul că pârâta – reclamantă G. F. nu are calitatea de moștenitor, fiind divorțată la momentul decesului numitului G. I., dar are calitatea de coproprietar al imobilului.
În susținerea cererii s-au depus la dosar, în copie: sentința de divorț a reclamantei G. F. și actele de stare civilă ale reclamantelor B. C. Ș. și R. M..
Prin întâmpinarea la cererea precizatoare depusă la 28.09.2015, pârâtul-reclamant a învederat instanței faptul că, în ceea ce privește primul capăt de cerere, este de acord cu privire la solicitarea reclamantelor -pârâte de a se constata deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului G. I., decedat la data de 06.07.2014. Totodată, în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, a arătat că este de acord cu solicitarea de a se constata că de pe urma defunctului au rămas ca succesori, B.
Ștefnia, R. M. și G. M. în calitate de fiice și de fiu, numita G. F. neavând calitate de succesor.
Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere, a arătat că este de acord în ceea ce privește constatarea că masa succesorala rămasă de pe urma defunctului se compune din imobilul menționat, iar cu privire la capătul de cerere referitor la ieșirea din indiviziune asupra imobilului, a arătat că este de acord să-i fie atribuit în schimbul plății unei sulte corespunzătoare către reclamantele –pârâte B. C. și R. M..
În ceea ce o privește pe reclamanta-pârâtă G. F., pârâtul a învederat instanței faptul că nu are calitatea de soție supraviețuitoare, fiind divorțată anterior decesului defunctului, iar în ceea ce privește calitatea acesteia de coproprietar în codevălmășie a apreciat că aceasta nu a fost dovedită și nu s-a solicitat stabilirea unei cote cu titlu de contribuție la dobândirea bunurilor comune. În aceste condiții, pârâtul – reclamant a apreciat că reclamanta – pârâtă G. F. nu are calitatea de coproprietar asupra imobilului supus partajului, acest aspect rezultând chiar din înscrisul depus de aceasta la dosarul cauzei, emis de Curtea Superioară din Washington, Ținutul Shohomishreferitor la căsătoria dintre G. F. și G. I., parat, cu privire la constatarea faptelor și concluziilor legale, din mențiunile înscrise la pct 2,8 și 2,9 nerezultând ca fiind înscris niciun bun aflat în proprietate comună care să fie supus partajului, reclamanta-pârâtă neavând nicio pretenție.
Pe cale de consecință, pârâtul – reclamant a învederat instanței faptul că în actul constatator al faptelor și concluziilor legale referitor la căsătoria dintre F. G. și G. I., încheiată la data de 02.11.2001 nu se face nicio mențiune cu privire la imobilul în cauză din care să rezulte că acesta ar constitui bun comun și ar urma să fie supus partajului.
Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul instanței la data de 22.10.2015, reclamantele-pârâte au învederat instanței faptul că, în ceea ce privește cota de 1/2 a pârâtei - reclamante G. F., aceasta rezultă din calitatea de coproprietar al imobilului în cauză, dobândită în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7754 din 1992.
Totodată, față de poziția reclamantei G. F. în sensul că, la data decesului defunctului G. I. era divorțata de acesta, reclamantele-pârâte au apreciat că temeiul juridic al capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune a reclamantei G. este dat de prevederile art. 669 și urm NCC.
Totodată, au solicitat instanței de judecată să constate deschisă succesiunea rămasă după defunctul G. I., să constate că de pe urma defunctului au rămas succesori B. C. Ș., R. M. și G. M. în calitate de fiice și respectiv fiu; să constate că masa succesorală de pe urma defunctului G. I. se compune din 1/2 imobil situat în Calea Crângași nr.40, . 1, etaj 7, .; să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului în cauză prin atribuirea sa către pârâtul-reclamant, cu obligarea la plata unei sulte corespunzătoare către reclamantele-pârâte.
Analizând probele administrate, instanța reține că în cauză, cu certificatul de deces . nr._ eliberat de Consilul Local al Sectorului 6 București la 8.07.2014 (fila 13 dosar), s-a făcut dovada că G. I. a decedat la data de 6.07.2014, astfel că, văzând dispozițiile art. 954 al.1 din noul Cciv. -în vigoare la data deschiderii succesiunii ( « Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia »), urmează a se constata deschisă succesiunea de pe urma acestuia .
Potrivit dispozițiilor art. 964 al.1 din noul C.civ. se va constata că moștenitorii defunctului sunt descendenții acestuia (calitate dovedită cu actele de stare civilă depuse la dosar și necontestată de către părți), respectiv: reclamantele –pârâte B. C. Ș. și R. M., în calitate de fiice și pârâtul –reclamant G. M. –C., în calitate de fiu, fiecare cu câte o cotă de 1/3 din masa succesorală.
În ceea ce o privește pe reclamanta-pârâtă G. F. se reține că aceasta nu are vocație la moștenirea defunctului, în condițiile în care anterior deschiderii succesiunii, respectiv la 2.11.2001, căsătoria încheiată cu acesta fusese desfăcută prin hotărârea pronunțată de Curtea Superioară de Justiție din Washington –Comitatul Snohomish, atașată la filele 263-268 dosar.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, instanța reține că, în timpul căsătoriei reclamantei –pârâte G. F. cu defunctul G. I., aceștia au dobândit, conform contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate încheiat la 21.12.1992 (fila 10 dosar) apartamentul nr. 26, situat în București, Calea Crângași nr. 40, ..1, . în vedere data la care a fost dobândit bunul menționat ( în timpul căsătoriei), instanța reține că din masa succesorală face parte doar cota de ½ din dreptul de proprietate asupra acestuia, restul cotei de ½ aparținând reclamantei- pârâte, conform art. 30 din C.fam (în vigoare la data dobândirii bunului), reprezentând contribuția acesteia la dobândirea bunurilor comune. Chiar dacă în hotărârea pronunțată de Curtea Superioară de Justiție din Washington –Comitatul Snohomish nu se menționează existența acestui imobil, această împrejurare nu este de natură să modifice regimul juridic al bunului. Pe de altă parte, se va reține că, în condițiile în care hotărârea arătată nu cuprinde nicio dispoziție cu privire la împărțirea apartamentului în discuție, nu există niciun impediment pentru a se dispune partajarea acestuia prin prezenta hotărâre.
În ceea ce privește cererea reconvențională, se reține că apartamentului în discuție i s-au adus o . îmbunătățiri, astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, și că acestea au fost efectuate pe cheltuiala pârâtului-reclamant (reclamantele –pârâte necontestând susținerile pârâtului- reclamant în acest sens din cererea reconvențională). Astfel, constatându-se că s-au efectuat de către pârâtul- reclamant, în exclusivitate, lucrările arătate în raportul de expertiză și întrucât acest bun urmează a fi atribuit, conform acordului părților, chiar pârâtului-reclamant ( ceea ce înseamnă că îi vor profita numai acestuia), urmează ca respectivele lucrări să nu fie avute în vedere la stabilirea valorii de circulație a imobilului, în raport de care se vor calcula sultele. Pentru aceste motive, instanța va respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată.
Față de cele mai sus expuse, instanța constată că părțile sunt în indiviziune asupra apartamentului nr. 26, situat în București, Calea Crângași nr. 40, ..1, . cotele reținute anterior.
Prin urmare, văzând și dispozițiile art. 669 din Noul Cod Civil, instanța apreciază întemeiată cererea privind ieșirea din indiviziune, motiv pentru care o va admite și va dispune sistarea stării de indiviziune.
La atribuirea bunurilor instanța va ține seama, conform art. 988 Cpr.civ, de acordul părților în această privință.
Pentru aceste motive, pârâtul –reclamant va primi în deplină proprietate și posesie imobilul, iar în temeiul art. 990 Cprciv instanța îl va obliga să plătească reclamantei –pârâte G. F.,corespunzător cotei părți deținută de aceasta (de 1/2), suma de 21.500 Euro, cu titlu de sultă, sumă ce a fost calculată în raport de valoarea imobilului, stabilită de expertul Hudek A., de 43.000 Euro. De asemenea, având în vedere și cotele deținute de reclamantele –pârâte B. C. Ș. și R. M., pârâtul –reclamant datorează fiecăreia dintre acestea câte 7.166,66 Euro, reprezentând sultă.
În temeiul art. 990 Cprciv instanța va stabili și termenul în care pârâtul reclamant este obligat să plătească sultele, respectiv: 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
Cu privire la cheltuielile de judecată, datorate conform art.453 c.proc.civ., instanța reține că acestea sunt reprezentate de onorariile de avocat, taxe de timbru și onorariul de expert.
În ceea ce privește cererea principală, se reține că taxa de timbru achitată de către reclamante a fost în cuantum de 8852 lei (pentru capătul de cerere având ca obiect stabilire calitate urmând a se lua în considerare doar suma de 150 lei, având în vedere numărul de moștenitori stabilit prin prezenta sentință), iar din această sumă pârâtul datorează reclamantelor, având în vedere cota pe care o deține din imobil, suma de 1475,33 lei, câte 491,78 lei fiecărei reclamante.
Totodată, instanța constată că suma stabilită cu titlu de onorariu de expert a fost de 1800 lei, reclamanta G. F. achitând din această sumă 900 lei, iar pârâtul tot 900 lei. Având în vedere cotele deținute de părți, reclamantei G. F. îi revenea obligația de a suporta suma de 900 lei, iar celorlalte reclamante și pârâtului câte 300 lei fiecare. Ținând cont de sumele deja suportate, instanța urmează a obliga reclamantele B. C. Ș. și R. M. la plata către pârât a câte 300 lei fiecare.
În privința onorariului de avocat, instanța reține că pârâtul a achitat, pentru a-și formula apărarea în raport de cererea principală, suma de 2900 lei cu acest titlu, astfel că, ținând seama de cotele deținute de reclamante, din onorariul menționat reclamanta G. F. trebuie să suporte suma de 1450 lei,iar celelalte reclamante câte 483,33 lei fiecare.
În ceea ce privește cererea reconvențională, față de soluția ce va fi pronunțată cererea pârâtului- reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru și onorariu de avocat în sumă de 100 lei (având în vedere că potrivit cererii depusă la 12.11.2015 s-a plătit în total suma de 300 lei pentru formularea cererii de repunere în termen, a întâmpinării și a cererii reconvenționale) va fi respinsă de către instanță, ca neîntemeiată.
Prin urmare, instanța reține că pârâtul datorează fiecărei reclamante suma de 491,78 lei (taxă timbru), reclamanta G. F. datorează pârâtului suma de 1450 lei (onorariu avocat),iar celelalte reclamante câte 783,33 lei .
Instanța va compensa sumele datorate cu titlu de cheltuieli de judecată de către părți, rămânând în final ca reclamanta G. F. să plătească pârâtului suma de 958,22 lei, iar celelalte reclamante câte 291,55 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantele-pârâte G. F., CNP_, B. C. Ș.,CNP_, R. M., CNP_, toate cu domiciliul ales în București, ., .,. la CA M. A. în BUCUREȘTI, ., ., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant G. M. –C., CNP_, domiciliat în București, Calea Crângași, nr.40, ., ., sector6, cu domiciliul ales la AV. M. C. M., ÎN .. 19, ., ., BUCUREȘTI, SECTOR 4.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant G. M.- C. în contradictoriu cu reclamantele-pârâte G. F., B. C. Ș. și R. M., ca neîntemeiată.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului G. I., decedat la data de 06.07.2014, cu ultimul domiciliu în București, Calea Crângași nr. 40, sector 6.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. I. se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 26 situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, sector 6, restul cotei de ½ aparținand reclamantei G. F., reprezentând contribuția acesteia la dobandirea bunurilor comune .
Constată că moștenitorii defunctului G. I. sunt:
- B. C. Ș., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
- R. M., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
- G. M.-C., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
Dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilul situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, . .
Atribuie pârâtului-reclamant G. M.-C. în deplină proprietate și posesie apartamentul nr. 26 situat în București, Calea Crângași nr. 40, . 1, etaj 7, sector 6.
Obligă pârâtul-reclamant G. M.-C. să plătească reclamantei-pârâte G. F. cu titlu de sultă, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, suma de 21.500 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății.
Obligă pârâtul-reclamant G. M. C. să plătească reclamantei-pârâte B. C. Ș. cu titlu de sultă, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, suma de 7.166,66 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății.
Obligă pârâtul-reclamant G. M.- C. să plătească reclamantei-pârâte R. M. cu titlu de sultă, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, suma de 7.166,66 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății.
Obligă reclamanta G. F. să plătească pârâtului suma de 958,22 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă reclamantele B. C. Ș. și R. M. să plătească pârâtului câte 291,55 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6București
Pronunțată în ședință publică, azi, 3.12.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red. AG/ Tehnored. PAS/4 ex/ 8.01.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI → |
|---|
