Pretenţii. Sentința nr. 181/2015. Judecătoria SEGARCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 181/2015 pronunțată de Judecătoria SEGARCEA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 181/2015
DOSAR NR._ /2013 - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 181
Ședința publică de la 04.02.2015
Președinte – R. M. F.
Grefier – C. D. D.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta . contradictoriu cu pârâta . Local V. Stanciului - prin primar, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta prin apărător ales D. Talpașanu cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care
Instanța, în baza art. 131 NCPC față de dispozițiile art. 94 și art. 107 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtă prin întâmpinare și având în vedere obiectul cererii, precum și înscrisurile depuse la dosar invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și acordă cuvântul cu privire la aceste excepții.
Apărătorul pârâtei arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de instanță din oficiu, iar cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune solicită admiterea acesteia astfel cum a fost motivată prin întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepțiile invocate.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei S., sub nr._, din data de 14.07.2014 reclamanta . chemat în judecată pe pârâta . Local V. Stanciului - prin primar, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, acesta să fie obligată la repararea prejudiciului cauzat societății reclamante, exclusiv prin fapta sa, respectiv la plata debitului în cuantum de_,61 lei, sumă compusă din contravaloarea facturilor atașate, reprezentând recuperare energie electrică agenți economici/casnici, obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculată până la data achitării integrale a debitului, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în urma verificării instalației electrice de alimentare și măsurare la locul de consum aparținând pârâtei, inspectorii din cadrul societății au întocmit un proces-verbal de constatare/notă de constatare privind neregulile observate la fața locului, respectivul act fiind întocmit în prezența numitului V. V., în calitate de viceprimar al comunei V. Stanciului și a fost adus la cunoștința acestuia.
Reclamanta a precizat că s-au constatat următoarele: contorul monofazat de inducție care deservește iluminatul puiblic aparținând Consiliului Local V. Stanciului nu se afla în baza de date a grupului C., lipseau elementele de siguranță aplicate aparatului de măsurare, respectiv lipsa capacului și a sigiliului, s-a măsurat intensitatea curentuli electric fapt evidențiat în procesul-verbal de constatare anterior menționat și că, în aceste condiții, s-a procedat la inventarierea aparatelor de consum energie electrică, urmând a se stabili consumul în conformitate cu prevederile art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din data de 25.06.2004, aprobat prin HG nr. 1007/2004, potrivit căruia, în cazul consumului fraudulos, perioada de recalculare va fi de 6 luni pentru ceilalți consumatori și 1 an pentru consumatorii casnici .
De asemenea, reclamanta a arătat că, în ceea ce privește facturile emise, acestea au fost acceptate la plată de pârât, având în vedere că acestea nu au fost contestate, conform prevederilor art. 156 din actul normativ sus-arătat care stabilește că debitorul (pârâtul din cauza de față) avea obligația ca în cazul în care contestă valoarea facturii să comunice acest fapt furnizorului în termen de 15 zile de la primirea facturii, precizând și faptul că, potrivit Ordinului nr. 1077/2001 emis de Ministerul de finanțe, societatea are autorizarea să emită doar un singur exemplar, pe suport de hârtie, facturile fiscale fiind înscrisuri cu regim special de tipărire.
Totodată, a precizat faptul că valoarea prejudiciului cauzat reclamantei, exclusiv din culpa pârâtului, este în sumă de_,61 lei pentru care s-au emis facturile cuprinse în fișa de client, iar în conformitate cu prevederile art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, dispozițiile Legii nr. 13/2007 și art. 1357 și urm. Cod civil, pârâtul este obligat să suporte acest prejudiciu, reprezentând contravaloarea energiei electrice calculate potrivit legii la tarifele legale în vigoare.
Reclamanta a arătat faptul că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unui prejudiciu, existența faptei ilicite, existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu și există vinovăția pârâtului, menționând și faptul că pârâtul a fost pus în întârziere cu privire la plata debitului restant conform notificării.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 și urm. NCPC, art. 1357 și urm. Cod civil, art. 1516 și art. 1521 C.civ., precum și ale art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din 25.06.2004, aprobat prin HG nr. 1007/2004 și ale Legii nr. 13/2007.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin rezoluția din data de 19.09.2014, în baza art. 201 alin. 1 NCPC, constatând că sunt întrunite cerințele prevăzute de lege, s-a dispus comunicarea cererii și înscrisurile către pârâta . mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165 NCPC,
Pârâta a formulat întâmpinare la data de 27.10.2014, a invocat excepția dreptului la acțiune al reclamantei și solicitând admiterea excepției invocate, în conformitate cu dispoz art 3 din Decretul 167/10.04.1958, având în vedere faptul că, reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată la data de 14.07.2014, iar factura reprezentând debitul datorat de ea-. fost emisă la data de 09.04.2010, scadentă la data de 19.04.2010, motiv pentru care termenul de 3 ani prevăzut de lege privitor la prescripția dreptului la acțiune a fost împlinit.
Pentru dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: interogatoriu, NTL_/04.02.2010, bon de mișcare/resigilare – contor/firidă, încheiat la data de 04.02.2010, fișa de evaluare a energiei electrice consumată și neînregistrată, rezultate de citire contor la data de 22.05.2013, facturi fiscale și situația contului la data de 13.09.2011.
La termenul de judecată din data de 04.02.2015, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale active.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., instanța apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 C.p.civ., condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru promovarea unei acțiuni în justiție sunt următoarele: să aibă capacitate procesuală, în condițiile legii; să aibă calitate procesuală; să formuleze o pretenție și să justifice un interes.
Potrivit art. 36 C.p.civ. calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Între părțile din prezentul dosar nu s-a făcut dovada existenței unui raport juridic contractual deoarece între părți nu există încheiat un contract generator de drepturi și obligații, de altfel reclamanta invocând că nu s-a regăsit în baza de date contorul care deservea iluminatul public și nici dovada unui raport juridic delictual deoarece nu s-a făcut dovada că pârâta a săvârșit o faptă ilicită prin care să fi produs un prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
Potrivit art.128 alin.1 din Regulamentul pentru furnizarea energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr.1007/2004, se dă dreptul doar furnizorului . de a factura energia consumată fraudulos. Prin urmare, tot furnizorul este cel îndreptățit să ceară instanței obligarea pârâtei la plata contravalorii energiei nefacturate.
Deși constatarea faptului ilicit este realizată de către ., prejudiciul este produs în patrimoniul furnizorului, în speță ., iar titularul unei acțiuni în răspundere civilă delictuală nu poate fi decât persoana vătămată, cea în patrimoniul căreia s-a produs prejudiciul.
Legea nr. 13/2007 stabilește faptul că energia electrică se transportă către punctul de consum și se măsoară de operatorul de distribuție - C. DISTRIBUTIE SA iar . facturează si comercializează energia electrică pe baza măsurătorilor efectuate de operatorul de distribuție.
Se reține că obiectul prezentei cauze îl reprezintă recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a consumului fraudulos de energie electrică, reclamnata ivocand în susținerea cererii sale întrunirea condițiilor raspunderii civile delictuale.
D. urmare, îi revine obligația de a face dovada faptului că în patrimoniul său a fost produs un prejudiciu ceea ce impune demonstrarea dreptului său de proprietate asupra energiei electrice consumate fraudulos, în lipsa unui contract între părți.
Prin art. 2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004 sunt stabilite subiectele de drept implicate în furnizarea energiei electrice și anume: furnizorul, consumatorul/subconsumatorul și operatorul de rețea.
În continuare, prin art. 4 pct. 20 și 30-31, se face distincție între activitatea de furnizare de energie electrică prin care se înțelege activitatea de comercializare a energiei electrice la consumator, reprezentând un pachet de servicii care include și facturarea energiei electrice – lit. d) și operatorul de rețea, acesta fiind operatorul de transport și de sistem sau operatorul de distribuție, acesta din urmă fiind definit drept persoana juridică, titulară a unei licențe de distribuție, care deține, exploatează, întreține, modernizează și dezvoltă o rețea electrică de distribuție (similar, distribuitor) – pct. 30.
Facturarea consumului de energie electrică, inclusiv pentru situația consumului fraudulos, se face exclusiv de către furnizorul de energie electrică.
În acest sens, art. 128 alin. (1) din Regulament prevede că furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepție, pentru situațiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor și aprobate de autoritatea competentă.
De asemenea, și Legea nr. 13/2007 a energiei electrice face distincția între furnizorul de energie electrică – pct. 23, 24 art. 3 și operatorul de distribuție / operatorul de transport și de sistem – pct. 34, 35 art. 3, introducând și noțiunea de furnizor implicit care deține și licență de distribuție, precum și contract de concesiune pentru prestarea exclusivă a serviciului de distribuție într-o zonă determinată sau succesorul entității juridice care desfășoară atât activitatea de distribuție, cât și cea de furnizare la data intrării în vigoare a prezentei legi – pct. 26 art. 3.
Prin același act normativ la art. 56, se stabilește obligația consumatorului de a răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condițiile stabilite prin contractul de furnizare, în cazul consumului fraudulos acesta urmând a fi deconectat de la rețeaua electrică, fiind obligat totodată la plata contravalorii energiei electrice consumate și a costurilor aferente deconectării, evaluate conform normelor tehnice în vigoare.
Art. 142 alin. (4) din Regulament, invocat de reclamanta S.C. C. DISTRIBUȚIE S.A. ca temei al cererii stabilește doar modul de recalculare în cazul consumului fraudulos. Această dispoziție trebuie corelată cu art. 128 alin. (1) expus mai sus, în sensul că facturarea consumului fraudulos se face de către furnizorul de energie electrică.
Obligația consumatorului de a plăti despăgubiri furnizorului sau operatorului de rețea subzistă, în baza art. 191 alin. (1) din Regulament, pentru pagubele dovedite, produse operatorului de rețea sau altor consumatori. Pe de-o parte, consumul fraudulos de energie electrică nu reprezintă o pagubă în patrimoniul operatorului de rețea, iar, pe de altă parte, pentru situația particulară a consumului fraudulos sunt aplicabile dispozițiile art. 128 alin. (1) din Regulament.
În cauză, reclamanta S.C. C. DISTRIBUȚIE S.A. are calitatea de operator de distribuție în baza licenței acordată prin Decizia A.N.R.E.
Prevederile art. 127-142 din HGR 1007/2004 raportat la prevederile art.48-49 din Legea nr. 13/2007 reglementează expres raportul juridic dintre consumatorul de energie electrică și furnizor, nefiind inclus în acest raport și operatorul de distribuție.
In conformitate cu prevederile art. 126, alin. 1, art. 128, alin. 1 și art. 141 din HG nr.1007/2004 în situația în care se constată defectarea echipamentului de măsurare sau că s-a consumat fraudulos energie electrică recalcularea energiei electrice trebuie aplicată doar de furnizorul de energie electrică în baza unei proceduri de recalculare care obligatoriu trebuie supusă aprobării ANRE.
Din probele administrate instanța reține că între părțile din prezenta cauză nu există un contract și nici nu a intervenit un fapt juridic sau vreo dispoziție legală care să dea naștere unui raport juridic obligațional.
Prin urmare, reclamanta S.C. C. DISTRIBUȚIE S.A. nu justifică, în baza dispozițiilor legale enunțate, calitatea sa de proprietar al energiei electrice nefiind persoana în patrimoniul căreia s-a realizat prejudiciul ca urmare a consumului fraudulos de energie electrică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta ..A - C.,, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 39, . în contradictoriu cu pârâta . Local V. Stanciului - prin primar, cu sediul în . D..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. F. C. D. D.
Red.RMF./tehn.HT 4 ex./06.03.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 791/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 185/2015. Judecătoria... → |
|---|
