Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 465/2015. Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 465/2015 pronunțată de Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 465/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 465/2015
Ședința publică din data de 13 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: B. K. AGOTA
GREFIER: E. K.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de către creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea ., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 13 martie 2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.12.2014 sub nr._ /2015 creditoarea . a solicitat în contradictoriu cu debitoarea . obligarea acesteia la plata sumei de_ lei reprezentând debit principal neachitat, plata penalităților de întârziere de 0,75% calculate până la data plății efective conform cap. răspunderea contractuală alin. 2 din contractul nr. 260/26.11.2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că între părți s-au desfășurat raporturi comerciale încheindu-se contractul de vânzare – cumpărare nr. 260/26.11.2012 în baza căruia creditoarea a vândut diverse produse a căror contravaloare debitoarea s-a obligat să o achite, fiind emise facturile fiscale nr. 2494/05.11.2013, nr. 2504/14.01.2014, nr. 2507/17.01.2014, nr. 2531/17.01.2014, nr. 2546/20.05.2014, nr. 2561/06.06.2014.
Debitoarea a achitat doar parțial facturile, rămânând un debit restant în valoare de_ lei.
Așadar, se solicită să se constata cererea întemeiată, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1013 – 1022 Noul C. proc. civ.
În conformitate cu art. 223 alin. 3 Noul C. proc. civ. s-a solicitat judecarea în lipsă.
La data de 19.01.2015 creditoarea a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 200 lei.
Debitoarea a depus întâmpinare la data de 30.01.2015 solicitând respingerea cererii.
În motivare s-a arătat că din totalul facturilor emise de creditoare a rămas un rest de plată în valoare de_ lei, sumă care din motive justificate a fost achitată doar la data de 27.01.2015.
Referitor la petitul privind penalitățile, se solicită respingerea acestora, creditoarea neindicând în cererea contravaloarea lor, data de la care se solicită acordarea și suma asupra căreia acestea se calculează.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată se invocă incidența dispozițiilor art. 454 Noul C. proc. civ.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Noul C. proc. civ.
La data de 02.02.2015 creditoarea a depus precizare de acțiune prin care arată că partea înțelege să-și actualizeze pretențiile solicitându-se obligarea debitoarei doar la plata penalităților de întârziere în procent de 0,75% calculate până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
Prin răspunsul la întâmpinare depus de către creditoare la data de 13.02.2015 s-a solicitat obligare debitoarei la plata penalităților în procent de 0,75%, în cuantum total de_,_ lei precum și cheltuieli de judecată.
S-a învederat că la data introducerii cererii debitoarea avea o restanță în sumă de_ lei, fiind achitată doar în data de 27.01.2015, depășindu-se mult data scadenței.
La termenul din data de 11.03.2015 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri fiind atașate la dosar copii de pe contract de vânzare – cumpărare nr. 260/26.11.2012, anexa nr. 7, 2, 3, 5, 6 la contract, comenzi emise de debitoare, aviz însoțire marfă, facturile fiscale nr. 2494/05.11.2013, nr. 2504/14.01.2014, nr. 2507/17.01.2014, nr. 2531/22.04.2014, nr. 2546/20.05.2014, nr. 2561/06.06.2014, extras cont, somație, dovadă comunicare, calcul penalități.
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei, instanța reține că între părți au existat relații comerciale, la data de 26.11.2012 părțile încheind contractul nr. 260 prin care creditoarea s-a obligat să vândă către debitoare produsele evidențiate în anexele la contract, iar cea din urmă și-a luat angajamentul de a achita contravaloarea acestora.
Potrivit anexelor la contrat termenul de plată s-a stabilit pentru 30 de zile de la data livrării, iar conform prevederilor acelorași convenții, precum și clauzelor contractului nr. 260/26.11.2012 „cumpărătorul este de drept în întârziere pentru neexecutarea obligației de plată a prețului, după expirarea scadenței și datorează penalități de întârziere în cuantum de 0,75% pe zi, calculate la valoarea rămasă neachitată”.
În temeiul convenției încheiate au fost emise către debitoare facturile fiscale nr. 2494/05.11.2013, nr. 2504/14.01.2014, nr. 2507/17.01.2014, nr. 2531/17.01.2014, nr. 2546/20.05.2014, nr. 2561/06.06.2014 pentru suma totală de_,29 lei.
Din susținerile prezentate prin cerere, rezultă că prețul mărfurilor cumpărate a fost achitat parțial, existând un debit restant la data formulării cererii de chemare în judecată în sumă totală de_ lei.
Ulterior, astfel cum rezultă din notele de ședință depuse de părți precum și extrasele de cont atașate debitoarea s-a conformat obligațiilor asumate, achitând la data de 25.01.2015 contravaloarea debitului principal restant.
Astfel, creditoarea și-a precizat cererea solicitând obligarea debitoarei doar la plata penalităților de întârziere precum și a cheltuielilor de judecată.
Potrivit art. 1013 alin. 1 Noul C. proc. civ. „procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori prin alt mod admis de lege”.
Cu privire la condițiile reglementate de dispoziția legală arătată, instanța reține că în cauza de față, convenția pe care creditoarea își întemeiază pretențiile, respectiv contractul nr. 260/26.11.2012 precum și anexele acesteia au fost însușite atât de către creditoare cât și de către societatea debitoare, fiind aplicată semnătura reprezentantului și ștampila societății.
Tot astfel se reține că potrivit 1535 alin. 1 Noul C. civ. „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebuie să dovedească vreun prejudiciu”.
Or, în cauză, urmează a se observa că prin convenție părțile au stabilit suma penalităților în caz de neplată a prețului la scadență, în sumă de 0,75%, prevăzând că penalitățile pot depăși cuantumul creanței.
Așadar, din probele administrate rezultând că debitorul și-a executat obligația de plată cu întârziere, iar prin contract s-a stabilit acordarea daunelor moratorii creditorului în acest caz, instanța apreciază că solicitarea privind obligarea părții adverse la plata penalităților de întârziere este întemeiată.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea cererii, arătându-se că penalitățile nu au fost determinate, nefiind indicat cuantumul și data de la care se solicită.
Cu privire la aceste aspecte, însă, instanța reține, astfel cum s-a arătat, că părțile au stabilit că debitorul este obligat la plata penalităților după expirarea scadenței, iar suma acestora s-a stabilit pentru 0,75% pe zi de întârziere calculat asupra valorii rămase neachitate. Or, în acest condiții, fiind indicat criteriile și modalitatea exactă de determinare, instanța apreciază că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1013 alin. 1 Noul C. proc. civ., fiind în prezența unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Mai mult, prin răspunsul la întâmpinare s-a învederat că suma penalităților este de_,09 lei, fiind atașat și calculul de penalități din care rezultă că la stabilirea cuantumului a fost efectuat conform prevederilor contractuale și în raport de zilele de întârziere.
Tot astfel, se reține că în cauză nu sunt îndeplinite nici cerințele prevăzute de art. 1541 Noul C. civ. privind reducerea penalităților, având în vedere că suma acestora nu depășește cuantumul debitului principal, valoarea acestuia fiind în total de_,29 lei.
În consecință, pentru considerentele arătate, instanța va admite cererea precizată și va obliga debitoarea la plata către creditor în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri a sumei de_,09 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului stabilit prin facturile fiscale nr. 2494/05.11.2013, nr. 2504/14.01.2014, nr. 2507/17.01.2014, nr. 2531/17.01.2014, nr. 2546/20.05.2014, nr. 2561/06.06.2014
Potrivit art. 453 C. proc. civ. „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuieli de judecată”.
Față de aceste dispoziții și de solicitarea creditoarei de obligarea a debitoarei la suportarea cheltuielilor de judecată, având în vedere că acțiunea este întemeiată, urmând a se admite, instanța va admite cererea creditoarei și va obliga debitoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către creditoare, sumă reprezentând taxă judiciară de timbru.
Instanța nu poate reține ca întemeiate susținerile debitoarei cu privire la aplicabilitatea art. 454 Noul C. proc. civ., având în vedere că partea pârâtă va fi obligată la plata penalităților, în același timp aceasta fiind de drept întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea precizată formulată de către creditoarea . cu sediul ales în Oradea, ., ., jud. Bihor, CUI_, înmatriculat în Registrul Comerțului sub nr. J_ în contradictoriu cu debitoarea . cu sediul în Ghidfalău, ., jud. C., CUI R., înmatriculat în Registrul Comerțului sub nr. J_ .
Obligă debitoarea la plata către creditoare în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri a sumei de_,09 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului stabilit prin facturile fiscale nr. 2494/05.11.2013, nr. 2504/14.01.2014, nr. 2507/17.01.2014, nr. 2531/17.01.2014, nr. 2546/20.05.2014, nr. 2561/06.06.2014.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria S. G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. K. AGOTA E. K.
Red. BKA/02.06.2015
Tehnored. E.K/02.06.2015
4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 449/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 524/2015. Judecătoria... → |
|---|
