Plângere contravenţională. Sentința nr. 1043/2015. Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1043/2015 pronunțată de Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 1043/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1043/2015
Ședința publică din data de 05 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. T. M.
GREFIER: M. K.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de către petenta . împotriva procesului-verbal de constarea a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014 de către intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 mai 2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05 iunie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2014 sub nr._, petenta . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, a solicitat în principal anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014, și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Petenta a arătat că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8000 lei, pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007, constând în aceea că, la data de 09.09.2014, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținându-i, a circulat pe raza județului C., pe DN11, utilizând un dispozitiv tahograf care avea termenul de valabilitate depășit.
Petenta a învederat că sancțiunea aplicată ei este vădit disproporționată față de gradul de pericol social al faptei săvârșite, conform art. 7 din OG nr. 2/2001. Astfel, ultima verificare a dispozitivului tahograf a avut loc la data de 14.08.2012, fiind valabilă pentru 2 ani, până la data de 14.08.2014, potrivit art. 7 din HG nr. 899/2003, termenul de valabilitate a tahografului fiind expirat de circa 3 săptămâni, lucru explicabil deoarece parcul auto al petentei cuprinde peste 50 autovehicule pentru care o singură persoană care se ocupă cu verificarea documentelor. De asemenea, fapta a fost săvârșită fără rea-credință.
În drept, a invocat OG nr. 2/2001, art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
În probațiune a depus înscrisuri.
A achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității procesului-verbal de contravenție.
În motivare, intimatul a arătat că fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007 reprezintă o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului CE nr. 561/2006, Regulamentului CEE nr. 3821/85 și, după caz, a dispozițiilor Acordului AETR.
A mai învederat că, de la data la care a expirat perioada de valabilitate a verificării aparatului tahograf . nr._, 13.08.2014, și până la data constatării faptei contravenționale, 09.09.2014, au trecut 27 zile, perioadă în care petenta, în calitate de operator de transport, a circulat pe drumurile publice. Aceasta, în condițiile in care tahograful contribuie la creșterea siguranței rutiere, devenind totodată un martor sigur în caz de accident. Astfel, agentul constatator a individualizat în mod corect sancțiunea aplicată, ținând cont de toate criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aplicând petentei amenda minimă prevăzută de lege pentru fapta săvârșită.
În drept a invocat OG nr. 37/2007, C.proc.civ., Regulamantul CE 561/2006, Regulamentul CEE nr. 3821/85
În probațiune, intimatul a depus înscrisuri.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat argumente cuprinse în plângerea contravențională, motivând și că fapta nu a produs nici un fel de consecințe deoarece tahograful funcționa în parametri optimi, precum și că verificările tahografului efectuate de ARR sau de agenții economici autorizați de această instituție reprezintă o simplă formalitate în condițiile în care tahograful nu este defect.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
1. Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014, s-a reținut că în data de 09.09.2014, ora 17.38, pr DN12, km 26, loc. B., jud. C., a fost oprit și verificat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, utilizat de I. TRANSILVAN SRL în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto dl. Csata L. având CNP_ în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:
a) utilizarea unor tahografe care au termenul de valabilitate al verificării/calibrării depășit, astfel: În urma verificării efectuate se constată că termenul de valabilitate al verificării/calibrării periodice a tahografului era depășit în data de 13.08.2014, ultima verificare fiind făcută în data de 14.08.2012 conform dovezii de verificare . nr._. S-a efectuat documentație electronică la fața locului,
S-a mai menționat faptul că a fost întocmit Formular de control în trafic . nr._ semnat de către conducătorul auto.(…)
3.Fapta descrisă la pct.1 constituie contravenție potrivit art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007 și se sancționează conform art. 9 alin. 1 lit. a cu amendă în sumă de 8000 lei.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost comunicat petentei la data de 16.09.2014 (fila 9), iar plângerea contravențională a fost depusă la data de 01.10.2014 (fila 12), în termenul de 15 zile.
Referitor la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută, conform dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, semnătura sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție atacat:
Procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritate pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de legalitate, precum și de autenticitate și veridicitate, care însă sunt relative și pot fi răsturnată de probe de către contravenient.
În acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, printre altele în cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei, cauza Janosevic contra Suediei, etc, faptul că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție nu este una absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de fapt sau de drept pe care Convenția nu le interzice în principiu, cât timp statele respectă un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției și mijloacele folosite pentru atingerea lui, și nu încalcă drepturile apărării. Instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
În cauza Gaucher contra Franței, CEDO a arătat faptul că simpla negare de către contravenient a săvârșirii contravenției reținute în sarcina sa nu este suficientă pentru a-l exonera de răspundere, câtă vreme nu a adus nici măcar un indiciu pertinent care să dea veridicitate acestor informații. De asemenea, în cauza H. și alții c. României CEDO a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Petenta nu a invocat motive de fapt în sprijinul capătului de cerere prin care a cerut anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014.
Cu privire la înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, instanța constată că sancțiunea amenzii de 8000 lei a fost aplicată în limitele prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 37/2007 pentru fapta contravențională incriminată de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007, fiind stabilită la minimul special. Aceasta, în condițiile în care art. 8 alin 1 din OF nr. 37/2007 prevede „Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale”, iar termenul de valabilitate al verificării/calibrării tahografului era expirat de 27 de zile, din 13.08.2014 până în 09.09.2014.
De asemenea, nu se vor reține motivele invocate de pârâtă conform cărora fapta a fost săvârșită din culpă și nu a produs nici un fel de consecințe deoarece tahograful funcționa în parametri optimi, având în vedere prevederile art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007 care incriminează nerespectarea unei obligații legale impuse petentei.
În consecință, instanța constată că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, potrivit art. 7 coroborat cu art. 21 alin. 3, art. 34 și art. 38 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta ., cu sediul în G., ., jud. Harghita, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, cu sediul în București, b-d D. G., nr. 38, sector 1, referitoare la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.09.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sf. G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. T. M. M. K.
Aflat în concediu de odihnă semnează grefier șef
Red: BTM/31.07.2015
Tehnored: NAM/31.07.2015/4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 882/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 790/2015.... → |
|---|
