Plângere contravenţională. Sentința nr. 3808/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3808/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 3808/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3808
Ședința publică din 23 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. M. Z.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află pronunțarea în cauza privind petentul L. M. în contradictoriu cu cu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S. - S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ S. cu obiect plângere contravențională
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conf. art. 396 alin. 1 C. a amânat pronunțarea pentru data de 23 iunie 2015, când a hotărât în aceeași componență următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei S., sub nr._, la data de 28.11.2014, petentul L. M. a solicitat în contradictoriu cu intimații S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ S. și . în principal anularea procesului-verbal . nr._/ 11.11.2014 ca nelegal și neîntemeiat, anularea măsurii complementare și obligarea intimatei de rang doi restituirea sumei de 500 lei achitată cu titlu de taxă de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului; în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, anularea măsurii complementare și obligarea intimatei la restituirea sumei de 500 lei achitată cu titlu de taxă de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției i-a fost aplicata sancțiunea constând în AVERTISMENT, reținându-se că în data de 11.11.2014 ora 13.07, a staționat autovehiculul marca Hyundai cu număr de înmatriculare_ pe trotuarul din fața imobilului cu nr. 16 pe . S..
A considerat că se impune anularea procesului verbal de contravenție întrucât reglementările Codului rutier privind staționarea pe trotuar permit acest lucru, în locurile în care nu există semnale care să interzică fapta. A adăugat că prevederile OUG 195/2002 dispun în sensul că ridicarea mașinilor este ilegală cât timp nu sunt îndeplinite simultan cele două condiții prevăzute de lege: autoturismul este parcat neregulamentar și reprezintă un obstacol pentru circulație. Iar însăși măsura ridicării autovehiculelor este una excepțională, care trebuie a se lua în cazul autovehiculelor parcate într-o asemenea manieră încât constituie un obstacol pentru circulație. În plus, un Regulament adoptat în temeiul unei Hotărâri a Consiliului Local nu poate contrazice Codul rutier.
În drept a invocat OG nr.2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006, Lege 24/2000.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f.4).
Intimatul S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ S. a depus întâmpinare la data de 30.01.2015, prin care a solicitat respingerea plângerii întrucât, în esență, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor din OG nr. 2/2001.
S-a arătat că la momentul controlului, autovehiculul proprietatea petentului era staționat neregulamentar pe trotuar, pe . aceasta încălcându-se prevederile art. 7 lit e din HCL 210/2011.
Sub aspectul legalității, intimatul a susținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În opinia sa, fapta a fost descrisă corespunzător, cu indicarea tuturor împrejurărilor săvârșirii faptei.
Iar sub aspectul temeiniciei, s-a arătat că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea prezentată în procesul verbal.
A mai arătat că la momentul constatării faptei contravenționale, autovehiculul a fost fotografiat iar aplicarea sancțiunii complementare este reglementată, deci legală, este obligatorie, având caracter imperativ.
A precizat că sancțiunea aplicată, a avertismentului, corespunde gradului de pericol social al faptei.
A concluzionat în sensul că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea prezentată în procesul verbal, astfel încât acest act este legal întocmit și face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, iar sancțiunea stabilită a fost aplicată în limitele prevăzute de lege.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-206 C., OG nr. 2/2001, HCL nr. 103/2011, HCL nr. 210/2001, OUG nr. 195/2002.
La data de 29.05.2015 și intimata . a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii întrucât, în esență, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor din OG nr. 2/2001.
În ce privește fapta contravențională, a menționat că petentul se face vinovat de staționarea neregulamentară pe trotuar, pe . S. a autoturismului, încălcând prevederile art. 7 lit e din HCL nr. 210/2001 cu modificările ulterioare.
Sub aspectul legalității, intimata a susținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În opinia sa, fapta a fost descrisă corespunzător, cu indicarea tuturor împrejurărilor săvârșirii faptei.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, a arătat că starea de fapt reținută de agentul constatator este conformă realității, nefiind de altfel nici contestată de către petent. A mai arătat că la momentul constatării faptei contravenționale, autovehiculul a fost fotografiat iar aplicarea sancțiunii complementare este reglementată, deci legală, este obligatorie, având caracter imperativ.
A concluzionat în sensul că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea prezentată în procesul verbal, astfel încât acest act este legal întocmit și face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, iar sancțiunea stabilită a fost aplicată în limitele prevăzute de lege.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-206 C., OG nr. 2/2001, HCL nr. 103/2011.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, precum și proba cu înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.11.2014 de către intimatul S. P. de Poliție Locală S., petentul L. M. a fost sancționat cu avertisment pentru fapta de a fi parcat autovehiculul cu număr de înmatriculare_ marca Hyundai, pe . S., pe trotuar, la data de 11.11.2014, faptă prevăzută de art. 7 lit e din HCL 210/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
Din modul de formulare al plângerii instanța reține faptul că petentul contestă în principiu existența faptei contravenționale, susținând că fapta nu există, nefiind prevăzută în normele Codului rutier, respectiv OUG 195/2002 și HG 1391/2006 (Regulamentul de punere în aplicare).
Totuși, modul de constatare a contravenției privește verificarea temeiniciei procesului-verbal, din moment ce fapta a fost descrisă explicit, cu indicarea textelor incidente. Susținerea petentului în sensul că acuzația este nefondată va fi analizată în paragrafele următoare, în funcție de probele aflate la dosar.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că prin dispozițiile Hotărârii de Consiliu Local nr. 210/2001 reglementează regimul contravențiilor privind gospodărirea, păstrarea ordinii și liniștii publice, comerț și transport în municipiul S.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Instanța, din coroborarea susținerilor petentului, cu imaginile surprinse de înregistrarea video, reține că autoturismul cu număr de înmatriculare_ , proprietatea petentului (acest aspect nefiind contestat), a fost staționat/ parcat la data de 11.11.2014 pe . surprins ca fiind oprit pe zona aferentă trotuarului.
Referitor la susținerile petentului în sensul că ar fi staționat întrucât nu avea cunoștință că prin fapta sa ar încălca dispozițiile OUG 195/2002, instanța urmează a le respinge, câtă vreme dispozițiile HCL 210/2001 fac vorbire despre interdicția de a staționa pe trotuar; se subînțelege că aceasta este regula, în caz contrar existând marcaje corespunzătoare pe asfalt/ indicatoare rutiere care să permită parcarea.
Potrivit art. 7 lit e din HCL 210/2001 constituie contravenție e. accesul, staționarea și circulația autovehiculelor pe trotuare și zone verzi, cu excepția locurilor semnalizate ca atare, precum și spălarea lor pe străzi, în locurile de parcare publice, cu excepția spațiilor special amenajate.
În primul rând instanța reține că petentul a fost sancționat în temeiul acestei prevederi legale, iar nu în baza OUG 195/2002. Din acest text normativ, instanța reține că legiuitorul local a instituit o răspundere din punct de vedere contravențional pentru fapta care aparține persoanei care are staționează / parchează autovehiculul pe trotuar. În plus, petentul nu a făcut dovada atacării în fața unei instanțe de contencios administrativ a Hotărârii de Consiliu Local nr. 210/2001, iar o asemenea instanță să se fi pronunțat asupra nelegalității dispozițiilor actului normativ arătat mai sus.
Având în vedere faptul că petentul, prin probele administrate nu a reușit să facă proba contrară celor reținute prin procesul verbal, deși avea obligația în temeiul art. 249 C.pr.civ., în sensul că fapta reținută nu corespunde realității, instanța constată că procesul-verbal atacat îndeplinește și condiția temeiniciei.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat. Se reține că petentului i-a fost aplicată în mod legal sancțiunea avertismentului.
Față de situația de drept și de fapt expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât, va menține ca legal și temeinic procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.11.2014.
Referitor la măsură complementară dispusă, de ridicare, transport și depozitare a autoturismului, instanța apreciază că procedura ridicării mașinii a fost respectată, existând dispoziția agentului constatator nr. 2373/11.11.2014 în acest sens, (f. 33), conform dispozițiilor art. 3 alin. 3 din Regulament (Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011). Totodată, se constată că a fost achitată de către petent taxa în valoare de 500 pentru a reintra în posesia autoturismului sus menționat, fiind urmarea directă a reținerii în sarcina sa a faptei contravenționale, aceasta având drept scop acoperirea cheltuielilor ocazionate cu operațiunea de ridicare, transport și depozitare, potrivit art. 9 pt. 4 din HCL 103/2011- anexa 3.
Totuși, verificând legalitatea acestei măsuri complementare a ridicării autoturismului, instanța ținând cont de prevederile art 21 alin 3 OG 2/2001 reține că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, aici înțelegând și îndatorirea instanței de a analiza sancțiunea complementară, sub aspectul legalității.
În primul rând, potrivit art.5 alin.5 și alin.6 din O.G. nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite; sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei. Textele legale menționate impun respectarea principiului proporționalității și stabilesc că proporționalitatea se evaluează prin raportare la natura și gravitatea faptei contravenționale. Deoarece alin.5 nu face distincție după cum sancțiunea este principală sau complementară, urmează să conchidem în spiritul legii că această aplicare proporțională trebuie să vizeze ambele categorii de sancțiuni. Obligația aplicării proporționale a sancțiunii, în funcție de natura și gravitatea faptei contravenționale, incumbă atât organului constatator, cât și instanței de judecată sesizată cu o plângere contravențională, cu distincția că, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța de judecată are competența de a analiza legalitatea procesului verbal de contravenție contestat din toate punctele de vedere, inclusiv din perspectiva proporționalității sancțiunii.
Instanța va proceda la individualizarea sancțiunii complementare aplicate petentului prin procesul verbal de contravenție contestat. În acest sens, se constată că prin fapta sa contravențională petentul a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege, neproducându-se prejudicii grave. Totodată se consideră, că măsura ridicării autoturismelor reprezintă o măsură mult prea aspră, iar petenții pot înțelege consecințele faptelor lor și prin aplicarea unei amenzi contravenționale.
De asemenea, s-a mai avut în vedere și faptul că prin Decizia nr 9/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) și art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) și alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 21 lit. b) și art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 și art. 97 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale”.
Față de cele menționate mai sus, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată de petentul L. M., în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S. - S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ S., și intimata . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ / 11.11.2014. va menține în parte procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ / 11.11.2014, urmând a dispune înlăturarea sancțiunii complementare de ridicare, transport și depozitare a vehiculului.
Având în vedere că petentul a achitat suma de 500 de lei pentru a-și ridica autoturismul și raportat la soluția dispusă mai sus, instanța urmează să dispună restituirea către acesta a sumei de 500 de lei.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată din partea intimatelor.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Hotărăște
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul L. M., CNP_, cu domiciliul în S., .. 26, ., jud. S. în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S. - S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ S., cu sediul în S., str. .-3, jud. S. și intimata ., cu sediul în S., ., nr. 16A, jud. S., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ / 11.11.2014.
Menține în parte procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ / 11.11.2014.
Dispune înlăturarea sancțiunii complementare de ridicare, transport și depozitare a vehiculului.
Dispune restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de ridicare și transport în valoare de 500 lei.
Cu drept de apel în termen 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică, azi 23.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. M. Z. M. M.
Red. OMZ
5 ex./25.09.2015
3 .>Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
| ← Anulare act. Sentința nr. 3805/2015. Judecătoria SIBIU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3828/2015.... → |
|---|
