Plângere contravenţională. Sentința nr. 6516/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6516/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 6516/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6516/2015
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent B. M. –L. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, având ca obiect plângere contravențională . NR_ DIN 25.06.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul B. M. –L. personal, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care ;
Instanța, potrivit dispozițiilor art. 219 alin. (1) C. pr. civ., procedează la verificarea identității petentului B. M. –L. prezentă personal, identificat cu C.I. datele de identificare fiind consemnate în caietul grefierului.
Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Sibiu de soluționare a prezentei cauze.
Petenta personal arată că Judecătoria Sibiu este competentă în soluționarea cauzei.
Instanța în baza art. 131 C. verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza în baza art. 32 din OUG nr. 2/2001.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe propunerea de probe.
Petenta B. M. –L. solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu înregistrarea video. Arată că pentru a face dovada convorbirii cu dl L. șeful serviciu Ordine Publică IPJ are un extras de la RDS dar este originalul convorbirii și nu dorește să depună originalul pentru că îl păstrează.
La interpelarea instanței petenta arată că nu se opune la proba cu înscrisuri solicitată de către intimat.
Deliberând cu privire la probele solicitate de către părți, în baza art. 255 alin. 1 raportat la art. 258 alin. 1 NCPC, încuviințează pentru ambele părți proba cu actele depuse la dosar și pentru petentă încuviințează proba cu înregistrarea video, considerând că este legală, pertinentă, utilă și concludentă soluționării cauzei.
Petenta declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Petenta, având cuvântul pe fond solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție întrucât i se pare nedrept să fie sancționată chiar și cu avertisment scris pentru prima sesizare care ,, nu se confirmă’’, pentru că era liniște când a ajuns la fata locului echipajul de politie iar timp de 6 ani celor de la bar s-au dat doar avertismente verbale, chiar dacă muzica era dată foarte tare și chiar dacă erau scandaluri. Arată că este prima dată când nu s-a confirmat sesizarea si când i s-a aplicat un avertisment deoarece din anul 2008 și până în prezent politia și jandarmeria nu au aplicat nicio măsură de sancționare pentru gălăgie cu toate că sesizările se confirmaseră și avea și martori. Arată că totuși în data de 24.07.2015 a fost dată o singură sancțiune și care a fost întocmită de abia la a patra venire a echipajului de politie în acea noapte la ora 02:35. La fel a fost și în data de 07.05.2015 când a apelat la jandarmerie la ora 03:45 pentru gălăgia de la bar iar jandarmii cu greu și-au făcut cunoscută prezența din cauza muzicii date la volum foarte mare și presupune că nu s-a aplicat barului nicio amendă întrucât a venit un echipaj de politie rutieră care i-a scăpat de amendă pe cei din interior și după întocmirea procesului verbal a aflat numele polițistului și a aflat că administratorul barului este un fost coleg al polițiștilor și astăzi își explică de ce durează de atâția ani sesizările. Arată că a aflat că nu se confirmă a văzut ca unul dintre motive era ca nu s-a aplicat nicio amendă si deci nu s-au confirmat sesizările și tocmai de aceea a depus copiile de pe sentințe pentru a se vedea că avea martori. În urmă cu un an a murit la bar un om și nici nu s-a făcut nimic deoarece la nebunia care este în bar nici nu își dau seama care este mort. Consideră că a fost sancționată pe nedrept cu avertisment scris pentru prima sesizare la care polițiștii constata că este liniște la bar în momentul sosirii lor, deoarece din anul 2008 și până în prezent politia și jandarmeria nu au aplicat nicio măsură de sancționare pentru gălăgie cu toate că sesizările se confirmaseră și avea și martori prezenți. Pentru motivele expuse și arătate în scris solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Instanța retine cauza în deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 09.07.2015, sub nr. de dosar_ petenta B. M.-L. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Sibiu, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că a fost sancționată deoarece a sunat la 112 iar sesizarea nu s-a confirmat la venirea organelor de poliție. Petenta a arătat că în data de 24.06.2015, înainte de a efectua sesizarea a vorbit cu domnul L., șef serviciu Ordine Publică care i-a recomandat să sune la 112. Petenta a mai arătat că una dintre fetele de la bar tocmai pleca cu un taxi din direcția din care a venit mașina de poliție, așa că petenta presupune ca aceasta legea-a sunat pe administratorul barului iar muzica a fost dată încet. A mai arătat că unul dintre bărbații care se află veșnic acolo este un fost polițist. Petenta consideră a fost sancționată pe nedrept cu avertisment scris pentru prima sesizare la care polițiștii constata că este liniște la bar în momentul sosirii lor, deoarece din anul 2008 și până în prezent politia și jandarmeria nu au aplicat nicio măsură de sancționare pentru gălăgie cu toate că sesizările se confirmaseră și avea și martori prezenți.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și înregistrarea video.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat, copie hotărâri judecătorești.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din OUG 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică și menținerea procesului-verbal de contravenție.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și pentru petentă proba cu înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul – verbal . nr._/25.06.2015 încheiat de IPJ Sibiu, petenta a fost sancționată cu avertisment, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 11 din legea 61/1991 și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. a din legea 61/1991, întrucât la data de 24.06.2015, orele 23.45, petenta a informat organele de menținere a ordinii publice prin intermediul SNUAU 112, sesizând că în localul Mc’Sims este muzică la volum ridicat, fapt care, la venirea organelor de poliție nu s-a confirmat.
În drept, fapta contravențională pentru care petenta a fost sancționată este prevăzută de art. 2 pct. 11 din legea 61/1991, potrivit căruia constituie încălcare a normelor legale „alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat” și se sancționează, potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din legea 61/1991 cu amenda între 100 și 500 lei.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenienta.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța va avea în vedere acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.06.2015, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
De asemenea, instanța constată că petenta nu a invocat nicio cauză de nelegalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.06.2015.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este întemeiat.
Instanța constată că petentei i s-a oferit posibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, petenta propunând probe în dovedirea susținerilor sale și fiind administrate probele încuviințate acesteia, însă prin aceste probe nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat.
În acest sens, înregistrarea video depusă de petentă la dosarul cauzei nu conține data la care a fost efectuată și nu se poate stabili cu exactitate de unde provine muzica înregistrată, respectiv de la localul Mc’Sims sau din alt loc învecinat.
În ceea ce privește sancționarea petentei, instanța reține că aceasta a fost sancționată contravențional cu avertisment.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
De asemenea, art. 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alin. 5 ale aceluiași articol „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Totodată, potrivit art. 7 alin. 2 din ordonanță „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”, iar potrivit art. 7 alin. 3 din același act normativ „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede aceasta sancțiune”.
Având în vedere ansamblul circumstanțelor cauzei, instanța reține că sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei, avertismentul putând constitui o sancțiune suficientă pentru a realiza îndreptarea petentei de natură a o determina ca pe viitor să nu mai săvârșească o astfel de faptă, realizându-se astfel scopul punitiv și preventiv al sancțiunii.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, instanța urmează a respinge plângerea formulată și a menține procesul-verbal de contravenție . nr._/25.06.2015 încheiat de IPJ Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. M.-L., domiciliat în Sibiu, ., nr. 62, jud. Sibiu în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/25.06.2015 încheiat de IPJ Sibiu.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. D. C. D.
Red.D.I.A. - 22.12.2015
Teh. D.C. - 22.12.2015
4 ex., 2 .>
| ← Anulare act. Sentința nr. 6521/2015. Judecătoria SIBIU | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6519/2015. Judecătoria... → |
|---|
