Plângere contravenţională. Sentința nr. 479/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 479/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 479/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 479
Ședința publică din data de 20.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. C.
GREFIER: R. M. T.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petentul P. I. A. (CNP_), cu domiciliul procesual ales la cabinet avocet S. A. din Slatina, ., jud. O. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O., cu sediul în Slatina, .. 19, jud. O..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ședința din 13.01.2016, susținerile părților fiind consemnate in încheierea de ședința de la acel termen, ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională inregistrată pe rolul Judecatoriei Slatina la nr._ petentul P. I. A., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Politie Judetean O., a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta, să dispună anularea procesului-verbal de contraventie . nr._/14.06.2015, exonerarea de plata amenzii aplicate și înlaturarea sancțiunii de reținere a permisului de conducere.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 14.06.2015 se deplasa cu autoturismul având numărul de înmatriculare_ dinspre Rm. V. spre Ganeasa, pana in intersecția spre C. a fost oprit de către agentul care a incheiat procesul verbal care a invocat faptul ca a circulat cu viteza de 119 km/h. Cele reținute de agentul constatator nu corespund adevărului, intrucat nu a circulat cu viteza reținuta in cuprinsul procesului verbal de contravenție, agentul constatator fiind . fapt, deoarece se deplasa cu autoturismul pe raza localității Ganeasa, in spatele său fiind un autobuz care a fost depășit atât autobuzul cat si autoturismul condus de el de alte doua autoturisme. După ce s-a efectuat depășirea de cele doua autoturisme a fost oprit de către agentul constatator care i-a precizat ca a circulat cu viteza de 119 km/h. deși i-a explicat ca nu a fost cel care a făcut manevra de depășire acesta fara sa tina cont de situația de fapt a procedat la intocmirea procesului verbal de contravenție.
La momentul opririi de către agentul constatator acesta a anunțat prin stație ca a fost oprit autoturismul cu numărul_ solicitandu-i probabil altui agent sa precizeze care este viteza cu care a circulat" anunțând prin stație ca am circulat cu viteza de 119 km/h.
In aceste condiții agentul care a incheiat procesul verbal si a aplicat sancțiunea nu este același care l-a inregistrat cu aparatul radar.
Ori, articolul 21 al Legii nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, prevede ca: „In cazul în care prin actul normativ de stabilire si sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sancțiunea".
Din interpretarea acestui text de lege, reiese obligația pentru agentul constatator (operatorul radar) de a fi același care aplica si sancțiunea, prin proces-verbal. în practica, agentul care te trage pe dreapta si completează procesul-verbal, nu a constatat nimic, ci doar i s-a comunicat prin statia-radio o presupusa viteza de către un coleg care opera un radar undeva în urma. Procedura e profund ilegala. Norma de Metrologie Legala nr. 021-05 stipulează la articolul 4.2. ca "Măsurările si înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificați", precum si la articolul 4.4: "Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere, daca nu sunt respectate cerințele art.4.1...4.3".
Substituirea agenților reprezintă prin urmare un caz de nulitate absoluta a procesului-verbal. O data pentru ca cel care a constatat contravenția ia de bun ce zice un coleg, si a doua oara pentru ca nu are calitatea de "operator radar".
Petentul menționează ca, in zona se desfășura un trafic destul de aglomerat iar la momentul constatării contravenției agentul aflandu-se in autoturism langa alte mașini care se aflau in trafic a apreciat in mod eronat ca a circulat cu viteza peste limita legala.
Acest fapt aduce atingere forței probante a constatărilor făcute deoarece, potrivit dispozițiilor pct 4.3 din Normele de metrologie legala 021-05 din 23.11.2005 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor, se prevede ca „ măsurătorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere (..) in următoarele cazuri :...daca, in momentul măsurării, in raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar in evidenta".
Consideră ca nu a existat o constatare cu mijloace tehnice a vitezei de deplasare a autoturismului condus de el in condițiile art. 109 alin 2 din OUG 195/2002 potrivit cărora constatarea contravențiilor se poate face cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta in procesul verbal de contravenție.
Deși a menționat ca nu recunoaste faptele menținute in sarcina sa, după cum se observa primirea procesului cu obiectiuni, starea de fapt reținuta nu reprezintă decât constatatori personale ale agentului care trebuiau confirmate prin orice mijloace de proba, mijloace tehnice sau, in lipsa acestora prin proba testimoniala.
Coroborând dispozițiile art. 19 alin 1 din OG 2/2001 si art. 109 alin 2 si 3 din OUG 195/2002 rezulta ca, in situația in care contravenientul nu recunoaste fapta reținuta in sarcina sa, cele reținute de agent trebuie confirmate de cel puțin un martor. Numai in mod excepțional conform dispozițiilor art. 19 alin 3 din OG2/2001 in lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal in acest mod.
Deoarece nu i s-a prezentat nicio dovada referitoare la conformitatea si verificarea metrologica a aparatului radar, precum si folosirea acestuia, constatările personale ale agentului trebuiau confirmate prin alte mijloace de proba.
Sarcina probei aparține celui care pretinde ca s-a săvârșit o fapta contraventionala si nu prezumtivului făptuitor, care nu are sarcina dovedirii situației contrare celor reținute de agentul constatator.
Aceasta cerința se impune in vederea respectării prezumției de nevinovăție, aplicabila in materie contravenționala cu scopul de a proteja persoanele in fata posibilelor abuzuri ale autorităților si de a restabili echilibrul intre prezumtivul autor al faptei si autoritățile insarcinate cu urmărirea si sancționarea acesteia.
De aceea sarcina probei incumba agentului constatator si nu prezumtivului făptuitor astfel incat sub acest aspect, procesul verbal este nelegal incheiat, fapt confirmat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra României.
Conform pe 4.3 din Normele la care a făcut referire, daca in cazul de fata exista o inregistrare a vitezei, utilizatorii radarului de măsurat trebuie sa facă dovada verificării metrologice a acestuia prin prezentarea unui buletin in acest sens din care sa rezulte si daca respectivul aparat funcționează coreț atunci când se afla in mișcare.
Asa cum a precizat nu știe daca aparatul radar a fost sau nu in mișcare la momentul constatării contravenției si nici de cine a fost constatata contravenția, intrucat a fost oprit in trafic de către un agent substituient al celui care era pe aparatul radar.
Mai mult, nu i s-a dat voie de a menționa obiectiunile sale in concret in procesul verbal, acestea fiind consemnate de agentul care a intocmit procesul verbal, o asemenea omisiune atrăgând nulitatea acestuia conform art. 16 alin 7 din OUG 2/2001. In acest sens s-a pronuntat si instanța suprema in soluționarea unui recurs in interesul legii decizia XXII din 19.03.2007.
A fost incalcata cerința imperativa prevăzuta de art. 181 din Regulamentul de aplicare a ordonanței de urgenta nr. 195/2002, articol care impune polițistului rutier care,, constata cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau a unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic săvârșirea unei fapte ce constituie contraventie sa incheie proces verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut in anexa 1D.
In loc sa intocmeasca procesul verbal tipizat 1D, cum prevede legea, agentul constatator a intocmit un alt tip decât cel prevăzut de lege, pentru a nu menționa . tipul aparatului radar si datele referitoare la verificarea sa metrologica asa cum prevede OUG 195/2002.
Diferența dintre cele doua tipuri de procese verbale este esențiala, intrucat exemplarul 1D are in plus o rubrica privind identificarea tipului de aparat radar privind . numărul de identificare pentru ca, in ipoteza in care se invoca neconformitatea acestuia din punct de vedere metrologic aceasta sa poată fi verificata. Lipsa mențiunii tipului de aparat, a seriei si numărului de identificare atrage nulitatea procesului verbal de contravenție intrucat face imposibila verificarea omologării si avizelor metrologice ale aparatului radar.
Agentul constatator nu este operator calificat asa cum prevede art. 4.2 din normele de metrologie citate. La data întocmirii procesului verbal, agentul constatator era neinsotit de un alt operator calificat cum cere legea.
Daca ar fi fost insotit de un operator calificat, acest aspect trebuia menționat obligatoriu in procesul verbal, formularul 1D.
Încălcarea obligațiilor privind manipularea aparatului radar doar de operatorii calificați ca si a obligației ca fiecare aparat sa fie insotit de buletin de verificare metrologica au drept consecința, potrivit art. 4.4. din NML 021-05 inlaturarea inregistrarii ca si mijloc de proba pentru aplicarea legislației rutiere.
Aceste incalcari ale legii, in cazul de fata conduc la nulitatea procesului verbal.
Dovada plângerii intelege sa o facă prin inscrisuri, adresa la politie pentru a se comunica inregistrarea video, planșele fotografice, buletinul de verificare metrologica si atestatul de operator calificat al agentului instrumentator, daca la momentul constatarii contravenției aparatul radar era in regim staționar sau in mișcare, fisa postului, precum si sa comunice daca la ora constatării abaterii contravenției agentul care a incheiat procesul verbal acționa pe traseul conform graficului de patrulare zilnic întocmit la nivelul Serviciului Rutier.
Petentul solicită sa i se comunice toate înscrisurile depuse ca probe în dosar de către Inspectoratul de Politie.
De asemenea solicită ca judecata sa se facă in lipsa.
În susținerea plângerii sale petentul a depus la dosar procesul-verbal de contraventie.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii urmând să se constate că actul de sanctionare este temeinic și legal întocmit iar acest act face dovada deplină a situatiei de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.
Procesul verbal de contraventie respectă întocmai conditiile de fond și formă impuse de O.G.2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sanctiunea aplicată este proportională cu gravitatea faptei săvârșite, având în vedere că petentul a circulat cu o viteza excesivă (102 km/h) în localitate, fiind binecunoscut faptul că viteza excesivă este una din principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere.
Potrivit art.269 alin. 1 codul de procedură civilă conform cărora, " înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției constituie un înscris autentic.
In conformitate cu prevederile art.270 alin 1 Cod de procedură civilă „înscrisul autentic face deplina dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii".
Prin urmare, procesul verbal de constatare și sanctionare a contraventiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 249 Codul de procedură Civilă „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".
La solicitarea instantei, I.P.J.O. a înaintat la dosar înscrisurile care au stat la baza emiterii procesului verbal. ( f. 16-20)
In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 14.06.2015 de către agenți constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului O., petentul P. I. A. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 877,50 lei si cu retinerea permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.121 pct.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată și sancționată potrivit dispozițiilor art.102 alin.2 lit.e din OUG 195/2002, republicată.
Pentru a se aplica aceste sancțiuni, s-a constatat că, la data de 14.06.2015, pe DN 64 Găneasa km 37, în timp ce conducea autoturismul marca VW GOLF cu numărul de înmatricularea_, a fost filmat cu aparatul radar tip PHYTON TT seria_ montat pe autoturismul cu nr._, cu viteza de 119 km/h, viteză comunicată de operatorul radar N. A..
Procesul-verbal de contraventie a fost semnat de petent cu mentiunea ”nu am obiectiuni”.
Conform art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea CEDO (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A n 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, n_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, n_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Instanța nu va avea în vedere susținerea petentului care a arătat că procesul-verbal atacat nu este legal întocmit deoarece acesta nu a fost semnat de nici un martor. Prevederile art. 19 din OG 2/2001 arată că procesul verbal urmează a fi semnat de un martor asistent în măsura în care acesta se întocmește în lipsa contravenientului sau în cazul în care acesta refuză să semneze. Oricum, legiuitorul a arătat în cuprinsul articolului mai sus arătat că și în cazul în care procesul-verbal este întocmit în lipsă, sau petentul refuză să semneze și nu a fost identificat un martor, acest fapt nu încalcă nici o prevedere legală, dacă se menționează motivul pentru care procesul-verbal nu poartă semnătura martorului asistent.
Astfel, se reține că martorul asistent urmează să confirme doar faptul că petentul nu este de față sau refuză să semneze procesul-verbal, iar nu neapărat condițiile în care a fost săvârșită fapta contravențională.
Prin urmare, procesul-verbal de contraventie fiind semnat de petent nu mai era necesară prezenta unui martor asistent.
Potrivit dispozitiilor art.16 alin.7 din OG 2/2001: în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
În cuprinsul deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 cu privire la consecintele nerespectarii cerintelor inscrise in art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, pronuntată de I.C.CJ, într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit: nerespectarea cerintelor inscrise in art. 16 alin. (7) din actul normativ mentionat atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei.
Prin urmare, nerespectarea dispozitiilor art. 16 alin.7 din OG 2/2001, poate duce la anularea procesului verbal atacat, decât în măsura în care petentului i s-ar fi creat un prejudiciu care să poată fi înlăturat doar anulând procesul-verbal.
Analizând procesul-verbal de contraventie, se constată că petentul nu a formulat obiectiuni la procesul-verbal de contraventie.
De asemenea, petentul nu a indicat care este prejudiciul creat care să poată fi înlăturat doar anulând procesul-verbal.
Petentul a invocat faptul că, procesul-verbal de contraventie este nelegal întocmit deoarece a fost întocmit de un agent constatator diferit, de cel care a înregistrat viteza cu care circula.
Procesul-verbal de contraventie a fost întocmit de agentul constatator Orzată M., iar viteza cu care circula petentul a fost înregistrată de agentul N. A., operator radar conform atestatului nr._/2015.
Instanța nu va retine această obiectiune, întrucât:
Potrivit art.15, alin. 1 din Ordonanța 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor privind regimul juridic al contravențiilor, contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevazute în actul normativ care stabilește și sancționează fapta, denumite în mod generic "agenti constatatori"
Din această dispoziție reiese clar că agentul constatator nu este persoana care percepe fapta contravențională prin propriile simțuri, ci persoana care constată contravenția prin încheierea procesului-verbal – verbul "a constata" având înțelesul de stabilire și descriere a faptei contravenționale în cuprinsul procesului-verbal.
Potrivit art.21 alin. 1 din OG 2/2001 agentul constatator decide și asupra sancțiunii, însa, nu condiționează calitatea de agent constatator de perceperea faptei prin propriile simțuri.
O interpretare contrară, ce ar impune identitate între persoana care percepe în mod nemijlocit fapta și persoana care încheie procesul-verbal, ar avea drept consecință imposibilitatea agentului constatator de a proceda la încheierea procesului-verbal în toate acele situații în care nu a fost de față la savârșirea faptei contravenționale.
Potrivit art.180, alin.1 din Reg. aplic. OUG 195/2002R, în cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției. Când însa fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozitiilor art. 181, alin. 1 din același act normativ, polițistul rutier este cel care încheie un proces-verbal de constatare a contravenției.
Din cele două texte legislative reiese foarte clar că, în situația în care fapta contravențională a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, legiuitorul nu a mai prevăzut expres că procesul-verbal va fi încheiat de "agentul constatator", ci de polițistul rutier, deci o persoană care are competența de a proceda potrivit art. 177 din Reg. aplic. OUG 195/2002R, ce precizează că:"Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația de drumurile publice și luarea măsurilor legale în cazul în care constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române. Polițiștii rutieri sunt ofițerii și agenții de poliție specializați și anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române."
Într-o astfel de situație, când polițistul care a efectuat înregistrarea radar este atestat să desfășoare activități cu sistemul de supraveghere a traficului și măsurare a vitezei (atestat ca operator radar), iar procesul-verbal este întocmit de un alt polițist folosit la oprirea autovehicolului, care la rândul său are calitatea de polițist rutier, dupa ce i se comunică prin stație viteza înregistrată, sunt respectate dispozițiile legale amintite mai sus la art. 177 din Reg. aplic. OUG 195/2002R
Având în vedere aceste considerații, nu prezintă absolut nicio relevanță faptul că polițistul care încheie procesul-verbal nu este aceeași persoană cu operatorul radar ori că oprirea s-a realizat la o oarecare distanță de amplasamentul aparatului radar, chiar și în afara localitații.
De asemenea, petentul a invocat nulitatea procesului-verbal de contraventie, întrucât acesta nu a fost încheiat potrivit modelului prevăzut în anexa 1D.
Potrivit dispozitiilor art. 181 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002: în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Din analiza acestui text de lege nu rezultă faptul că, dacă nu se întocmeste procesul-verbal de contraventie conform modelului prevăzut în anexa nr. 1D ar interveni sanctiunea nulitătii absolute.
Cel mult, am putea vorbi de o sanctiune a nulitătii relative, în cazul în care petentului i s-ar fi creat un prejudiciu care să poată fi înlăturat doar anulând procesul-verbal.
Petentul nu a indicat care este prejudiciul creat care să poată fi înlăturat doar anulând procesul-verbal.
Cu privire la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, instanța reține că aceasta nu a fost răsturnată prin probele administrate.
Instanta retine, în privinta temeiniciei procesului verbal contestat, ca fapta imputata petentului a fost constatată prin intermediul unui cinemometru de control rutier tip PHYTON TT seria_ montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare_, care masoara în regim stationar si în regim de deplasare, si care nu prezinta nicio marja de eroare conform buletinului de verificare metrologica nr._ emis de Institutul N. de Metrologie .
Potrivit prevederilor art.109 alin.2 din O.G. nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contraventiei, iar potrivit prevederilor art. 121 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza, stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Potrivit prevederilor art.181 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, în situatia în care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic, certificat, sau a unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contraventiei, dupa prelucrarea înregistrarilor si stabilirea identitatii conducatorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea sa poata fi folosita ca proba, potrivit prevederilor pct.3.5.1. din Norma de Metrologie Legala 021-05 NML, înregistrarile efectuate trebuie sa cuprinda data si ora la care a fost efectuata masurarea, valoarea vitezei masurate, imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus în evidenta numarul de înmatriculare al acestuia.
De asemenea, potrivit prevederilor pct.4.2. din norme, cinemometrele vor putea fi utilizate legal daca au fost verificate metrologic au fost marcate si sigilate în conformitate cu prevederile normei si sunt însotite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate.
În cauza, se constata din examinarea dovezilor depuse de intimata ca au fost respectate cerintele normei susmentionate la întocmirea procesului verbal.
Dovada de înregistrare video-radar indica faptul ca viteza maxima avuta la momentul înregistrarii de petent a fost de 119 Km/h. De asemenea, în filmare se observă că petentul circula în localitate.
Astfel, instanta apreciaza ca nu exista vicii care sa afecteze valabilitatea înregistrarii vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent.
În cuprinsul procesului-verbal de contraventie au fost mentionate datele de identificare ale aparatului radar.
Deci, evaluând materialul probator administrat în cauza instanta apreciaza ca nu exista dubii în ceea ce priveste existenta faptei ori neîndeplinirea altei conditii care sa atraga înlăturarea răspunderii contraventionale, înregistrarea video-radar si celelalte probe administrate în cauza confirmând situatia de fapt stabilita în procesul verbal de contraventie.
F. de considerentele mai sus expuse, plângerea va fi respinsă ca neîntemeiata si se va mentine procesul-verbal de contraventie contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge plângerea contraventională formulată de petentul P. I. A. (CNP_), cu domiciliul procesual ales la cabinet avocet S. A. din Slatina, ., jud. O. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului O., cu sediul în Slatina, ..19, jud. O. împotriva procesului-verbal de contraventie . nr._/14.06.2015, întocmit de intimat.
Mentine procesul-verbal de contraventie contestat.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședinta publică de la 20 ianuarie 2016
PREȘEDINTE GREFIER
M. E. C. R. M. T.
Red. jud.M.E.C
Data red.26.01.2016
Tehnored.P.C.
ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 564/2016.... | Pretenţii. Sentința nr. 632/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
