Plângere contravenţională. Sentința nr. 176/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 176/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 176/2015
Dosar nr._ //2014 plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 176
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE V. S.
GREFIER B. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T. COTAVIAN C. și pe intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar, prin servicul registratură al instantei, s-a depus adresa nr 432/30.01.2015 a DRDP C. si adresa nr_/04.02.2015 a I.P.J. Mehedinti.
În temeiul art. 244 C. pr. civ., instanța declară terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr Tr S. la data de 08.10.2014 sub nr. _, petentul T. COTAVIAN C. a formulat în contradictoriu cu intimatul I. M. plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat în data de 03.10.2014 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 810 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 de zile, proces verbal pe care îl consideră netemeinic și nelegal.
A solicitat să se dispună admiterea plângerii așa cum aceasta a fost formulată, anularea parțială a procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.10.2014 și restituirea permisului de conducere ce i-a fost reținut de organul constatator.
În fapt, în data de 03 Octombrie 2014 agentul constatator al I. M. - Biroul Rutier DEN l-a sancționat în temeiul art. 102 alin 3 lit. e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 cu reținerea permisului de conducere și amendă în cuantum de 810 lei. reținând că a condus autoturismul marca Toyota Avensis cu nr. de înmatriculare DJ-11-RK.Y cu viteza de 101 Km/h în localitate.
A menționat și pe procesul verbal de contravenție, nu a avut viteza de 101 km/h în localitate, în fapt viteza cu care se deplasa în localitate fiind cu mult mai mică, astfel procesul verbal fiind nelegal întocmit. faptele menționate în acesta nefiind reale.
În acest sens, arată că aparatele radar utilizate de Inspectoratele de Poliție Rutieră au o marjă de eroare de 4%. marja de eroare fiind stabilită expres prin Norma de metrologie legală NML 021-05. Față de aceste aspecte, consideră că viteza înregistrată de aparatul radar nu este cea cu care circula, sancțiunea de reținere a permisului de conducere fiind din acest punct de vedere una nelegal aplicată.
De asemenea la momentul la care a fost oprit de echipajul de poliție le-a învederat acestora că nu putea circula cu o asemenea viteză, spunându-le acestora că este imposibil să fi avut viteza indicată de aceștia și a solicitat să îi prezinte înregistrarea video sau măcar poza în care apare numărul de înmatriculare al mașinii sale și viteza indicată de aceștia, însă au refuzat.
Întrucât el nu este în posesia acestei înregistrări video și numai I.P.J M. o deține, având în vedere și faptul că potrivit art. 47 din O.G 2/2001 ^dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă » iar potrivit art. 172 c.pr. civ. « când partea învederează că partea potrivnică deține un înscris privitor la pricina, instanța poate ordona înfățișarea lui », solicită instanței să pună în vedere I.P.J M. să depună la dosarul ce se va forma în vederea soluționării prezentei plângeri, caseta pe care apare înregistrarea video a faptei reținute în sarcina sa, conform chiar mențiunilor făcute de agentul constatator în procesul verbal ce face obiectul prezentei acțiuni.
Potrivit paragrafului 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 una dintre cerințele tehnice specifice funcției de înregistrare este aceea că înregistrările video pentru a fi valabile și pentru a constitui temei de aplicare a sancțiunii contravenționale trebuie să cuprindă:
-data și ora la care a fost efectuată înregistrarea;
-valoarea vitezei măsurate;
-imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
El consideră că în realitate sancțiunea aplicată nu este corectă întrucât el nu a circulat cu viteza reținută de organele de polițe și are serioase rezerve în privința clarității și realității înregistrării video și consideră că viteza reținută de aparatul radar nu era viteza cu care circula pe acel segment de drum.
Totodată solicită instanței să pună în vedere I.P.J M. în temeiul art. 172 c.pr. civ.. coroborat cu art. 47 din O.G 2/2001 să depună la dosarul cauzei dovada verificării metrologice a aparatului radar menționat în procesul verbal și dovada că acest aparat a fost omologat iar amplasarea lui pe autospeciala MAI_ a fost legală.
Solicitările de mai sus a înțeles să le facă în temeiul dispozițiilor art. 5.2.1 din Norma de metrologie legala NML 021-05 privind» Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor » în care sunt stabilite în mod expres cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească aparatele radar (cinemometrele) utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere.
Astfel, potrivit paragrafului.5.2.1 din NML 021-05 « în buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar - sau atol în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare al autovehiculul de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice ».
În măsura în care se va dovedi ca aparatul radar a fost înregistrat pe o altă mașină de patrulă decât aceea pentru care a fost avizat în urma verificării metrologice, este evident că înregistrarea nu este legală, în condițiile paragrafului 5.2.1 din NML 021-05, fiind rezultatul unei erori de fapt care în condițiile art. 11 din OG 2/2001 înlătură caracterul contravențional al faptei și determină nulitatea procesului verbal de contravenție.
Arată că pe segmentul de drum pe care a fost depistat de aparatul radar, viteza maximă legală era de 70 km/h, în fapt neexistând nici un fel de indicator care să restricționeze viteza maximă la 50 km/h.
În acest sens. reținerile agentului constatator referitoare la faptul că a depășit limita legală cu 51 km/h sunt nelegale, în fapt chiar și în condițiile în care ar fi circulat cu viteza de 101 km/h nu ar fi depășit limita legală cu 51 km/h pentru a i se putea aplica sancțiunea suspendării dreptului de a conduce autoturisme și reținerea permisului de conducere.
Față de toate aceste aspecte, solicită instanței de judecată: admiterea plângerii contravenționale așa cum aceasta a fost formulată; anularea parțială a procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.10.2014 și restituirea permisului de conducere ce i-a fost reținut.
În temeiul art. 194 lit. e Cod procedură civilă, solicită încuviințarea probei video și cu înscrisuri constând în buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, dovada omologării aparatului și a faptului ca montarea acestuia pe autoturismul MAI_ a fost legală, acte pe care solicită instanței în temeiul art.172 c.pr. civ să le pună în vedere I.P.J M. să le depună la dosarul cauzei.
Petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 31 din O.G 2/2001 și a prevederilor normei de metrologie legală NML 021-05 precum și a prevederilor HG nr. 1391/2006.
În temeiul dispozițiilor art. 41 1 alin. 1 pct. 2 din Codul de Procedură Civilă, solicită instanței judecarea cauzei chiar și în lipsa părților.
La dosarul cauzei a depus copia CI, procesul verbal de contravenție în original, dovada . nr._/03.10.2014.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei potrivit disp.art. 19 din OUG nr. 80/2013 rep. (f.7)
Intimatul I. M., a formulat întâmpinare (f. 22) la plângerea numitului T. O. C., prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S. pentru următoarele motive:
Având în vedere că fapta a fost săvârșită pe DN6 în localitatea Tîmna, județul M., și în conformitate cu prev. art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia.
Pe fondul cauzei, consideră că plângerea contravențională este neîntemeiată pentru următoarele motive:
În fapt, la data de 03.10.2014, aflându-se în serviciu de supraveghere și control al traficului rutier, peD.N. 6, în 1 localitatea Tîmna, județul M., agentul șef principal de poliție Bogatoniu D. A. a acționat cu aparatul radar în vederea depistării încălcărilor prevederilor legale privind regimul de viteză, folosind aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, marca,„A;UTOVISION", montată pe autospeciala cu numărul MAI_.
La orele 16.58, a fost înregistrat cu aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare_, care rula cu viteza de 101 km/h, pe DN 6, în localitatea Tîmna, județul M., pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind, astfel, viteza legală cu 51 km/ h.
După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului T. O. C., iar agentul constatator i-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală și sancțiunea aplicată.
Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, respectiv pentru depășirea vitezei legale cu peste 50 km/h, stabilind sancțiunea amenzii în cuantum de 810 lei și i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, conform art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Precizează faptul că aparatul radar deține buletin de verificare metrologică valabil, iar acesta își face automat autotestarea la punerea sistemului în funcțiune, conform manualului de utilizare.
De asemenea, învederează instanței faptul că agentul șef principal de politie Bogatoniu D. A. deține atestatul nr._/ 26 din 21.05.2013 conform căruia este autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar „AUTOVISION", și că acest aparat a fost verificat metrologic conform buletinului de verificare metrologică numărul_ din data de 17.04.2014.
În concluzie, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
Față de aspectele prezentate, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
A atașat la dosarul cauzei raportul agentului constatator din 23.10.2014, atestat operator AUVIOSION, buletinul de verificare metrologică nr._/17.04.2014, înregistrarea video.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare la filele 30-31 dosar.
Prin sentinta civilă nr 4059/16.12.2014, Judecătoria Dr Tr S. a admis exceptia necompetentei teritoariale si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia sub acelasi număr de dosar, la data de 08.01.2015.
Analizând acțiunea, raportat la actele care au fost depuse pentru dovedirea contravenției, instanta urmează a o respinge ca neîntemeiată.
Prin procesul verbal de contravenție ..P. nr._ încheiat la data de 03.10.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 810 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile, reținându-se în sarcina sa că la data de 03.10.2014, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN 6– localitatea Tîmna, fiind înregistrat cu aparatul radar, cu viteza de 101 Km/h, în zona de restricție 50 km/h.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 118 din OUG 195/2002R și la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
Instanța, observând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției ..P. nr._/03.10.2014, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este întemeiat.
Fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat este prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 potrivit căruia „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.,,
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2001 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.
Conform art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Instanța mai retine ca cerințele metrologice si tehnice ale utilizării cinemometrelor folosite de politia româna la stabilirea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice sunt stabilite prin Norma de metrologie legala NML-021-05 din 23.11.2005 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 102 bis din 7.12.2005.
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul tip R. Autovision . 119, fabricație TSS Anglia este certificat și măsoară în regim staționar și în deplasare si este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._ din 17.04.2014.
Totodată, din atestatul de operator radar calificat înaintat de către intimat la dosarul cauzei, rezultă că agentul Bogatoniu D. este atestat să folosească si să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor.
Coroborând înregistrarea de pe CD cu mențiunile procesului-verbal ..P. nr._/03.10.2014 întocmit de I.P.J. M., instanța reține fără niciun dubiu că la data de 03.10.2014, orele 16,58, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN 6– localitatea Tîmna, fiind înregistrat cu aparatul radar, cu viteza de 101 Km/h, în zona de restricție 50Km/h.
Instanța nu poate reține apărarea petentului referitoare la eroarea tolerată de care ar fi trebuit să țină cont agentul constatator la aplicarea sancțiunii pentru următoarele motive:
Eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei la care face referire petentul este reglementată de Ordinul 301 din 23.11.2005 prin care s-a aprobat norma de metrologie legală LML 021-05 al cărei domeniu de aplicare stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere. Scopul acestei reglementări este acela ca aparatele de măsură să poată fi introduse pe piață și puse în funcțiune, eroarea de toleranță conform pragurilor legale având relevanță doar pentru ca aparatele să poată fi avizate/autorizate. Viteza ce se ia în calcul la stabilirea faptei contravenționale prevăzute de art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, este cea constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în speță fiind viteza de 101 km/h așa cum a fost înregistrată de aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurarea vitezei, aparat verificat metrologic și montat pe autospeciala MAI_, termenul de valabilitate fiind de un an, 17.04._15.
De asemenea, se au în vedere și dispozițiile art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr.195/2002 coroborat cu art. 181 alin. 1 din HG 1391/2006, în conformitate cu care agentul constatator va încheia procesul verbal de contravenție pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
De altfel, în acest sens este și punctul de vedere al Biroului Român de Metrologie Legală, potrivit căruia cerințele cuprinse în NML 021-05, printre care și erorile tolerate nu se aplică la funcționarea propriu zisă a cinemometrelor ci doar pentru verificarea metrologică în vederea emiterii buletinului de verificare.
În ceea ce privește sancționarea petentului, instanța retine ca petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 810 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sancțiunea aplicată petentului îndeplinește pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilită în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenții, sancțiune pe care instanța, având în vedere depășirea cu 51 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, o consideră proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, faptă care aduce o gravă atingere siguranței traficului rutier, fără a fi necesară producerea unui rezultat, motiv pentru care instanța apreciază că fapta sancționată în cauză nu poate fi socotită drept una cu o gravitate redusă în sensul art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Totodată, se are în vedere și atitudinea nesinceră a petentului, cât și împrejurarea că acesta circula cu viteză ridicată într-o curbă cu vizibilitate redusă.
F. de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța urmează a respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul T. COTAVIAN C., având CNP_, domiciliat în municipiul C., . nr. 1, ., ., în contradictoriu cu intimatul I. M. cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, .. 75, județul M., privind anularea procesului verbal de contraventie . nr_/03.10.2014.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Strehaia.
Pronunțată în ședința publică de la 17 februarie 2015.
P. GREFIER
V. S. B. C.
Red. V.S/Teh.B.C.
4 exp. – 25. 02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 166/2015.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 331/2015.... → |
|---|
