Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5276/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5276/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 5276/2015
Dosar nr._ cerere de valoare redusă
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.5276
Ședința camerei de consiliu din data de 11 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: F. M.
Grefier: L. C.
Pe rol, judecarea cauzei civile constând în cererea de valoare redusă având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta S.C. E.ON E. R. S.A și pe pârâtul C. V..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu in ordine de pe listă (poziția 2 cc), la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care potrivit prevederilor art.104 alin.13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată se constată lipsa părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată.
În temeiul art. 131 alin. 1 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile art. 1027 din Codul de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, estimează durata cercetării procesului, apreciind că la prezentul termen cauza poate fi soluționată.
În temeiul art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Constatând cercetarea judecătorească finalizată, potrivit art. 392 și 394 din Codul de procedură civilă, precum și în temeiul art. 1031 alin. 1 și alin. 2 din Codul de procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 11.06.2015, reclamanta S.C. E.ON E. R. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul C. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să o oblige pe acesta la plata sumei de 2878,67 lei, reprezentând contravaloare facturilor fiscale de energie electrică și gaz neachitate, la plata sumei de 332,69 lei reprezentând penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în calitate de furnizor, a avut obligația contractuală de a-i livra pârâtului, la imobilul acestuia, energie electrică și gaze naturale, iar aceasta avea obligația de a plăti la scadență prețul acestora. Neachitarea consumului facturat de energie electrică a condus la înregistrarea unui debit restant în contabilitatea furnizorului în cuantum de 3211,36 lei, defalcat astfel: suma de 2878,67 lei reprezintă contravaloare facturi neachitate energie electrică și gaz, iar suma de 332, 69 lei reprezintă majorări de întârziere.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe contractul de furnizare încheiat cu pârâtul, art. 1025- 1032 Cod procedură civilă.
Reclamanta a precizat că nu dorește să aibă loc o dezbatere orală.
În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie certificată, înscrisuri.
Deși i-a fost comunicată anexa nr.3 din Ordinul MJ nr.359/C/2013-formularul de răspuns împreună cu cererea reclamantei și înscrisurile doveditoare, astfel cum rezultă din comunicarea emisă la data de 19 iunie 2015 și din dovada aflată la dosar, pârâtul nu a înțeles să completeze formularul de răspuns și nici nu a răspuns prin altă modalitate la pretențiile reclamantului.
Procedura s-a desfășurat fără înfățișarea părților, în acord cu prevederile art. 1029 alin. 1 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamata S.C. EON E. R. S.A., în calitate de furnizor de gaze naturale și pârâtul C. V., în calitate de consumator, s-a încheiat, la data de 25 martie 2013, contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici, pe o perioadă nedeterminată (fila 28 dosar), precum și contractul de furnizare a energiei electrice, pe o perioadă nedeterminată (fila 57 dosar). Potrivit clauzelor contractuale, furnizorul s-a obligat să furnizeze consumatorului gaze naturale și energie electrică în mod continuu (art. 4), iar consumatorul s-a obligat să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice și a gazelor naturale furnizate (art. 7).
În îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte, reclamanta a furnizat gaze naturale pârâtului, costul acestora, în cuantum de 1362,13 lei, fiind cuprins în facturile fiscale depuse la dosar (f.37-52), precum și energie electrică, costul acestora în cuantum de 1516,54 lei, fiind cuprins în facturile fiscale depuse la filele 69-80 dosar.
În drept, din punctul de vedere al aplicării legii civile în timp, art. 6 alin. 1 și 2 din Codul civil care a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, stipulează că legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, acesta nu are putere retroactivă, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Având în vedere aceste dispoziții legale și constatând că obiectul litigiului se referă la un contract de prestări servicii încheiat după data de 01.10.2011, instanța reține că acesta este supus legii în vigoare la data încheierii sale, respectiv prevederilor Codului civil din 2011.
Față de situația de fapt reținută din cererea de chemare în judecată, instanța constată incidența în cauză a principiului forței obligatorii a contractului astfel cum aceasta este reglementat de art. 1270 alin. 1 din Codul civil din 2011, potrivit căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Consecința imediată a principiului forței obligatorii a contractului rezidă în aceea că părțile contractante sunt ținute să execute întocmai, una față de cealaltă, obligațiile la care s-au îndatorat. Executarea întocmai a obligațiilor contractuale este consacrată, în mod direct, de prevederile art. 1516 din cod civil din 2011 potrivit cărora creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
În temeiul dispoziției art. 1350 din Codul civil din 2011, instanța reține că reclamantului îi revine obligația de a dovedi existența unui raport juridic între părți, pentru a putea interveni răspunderea contractuală a pârâtului. Astfel, în materia contractelor sinalagmatice, debitorul va putea fi obligat de către instanță la executarea obligațiilor contractuale asumate, ori de câte ori creditorul va face dovada îndeplinirii obligației sale, iar debitorul nu va face proba executării obligațiilor asumate prin contract.
Din probele administrate în prezenta cauză, respectiv contractele de furnizare a gazelor naturale și energie electrică la consumatorii casnici (f.28-30, respectiv 57-62 dosar), facturile de fiscale și situația centralizată a datoriei, reiese că pârâtul are un debit restant în cuantum de 2878,67 lei.
Astfel, reclamanta a făcut dovada existenței obligației pârâtului de a plăti suma pretinsă, în schimb acesta nu a făcut dovada plății acestei sume, deși îi incumba sarcina probei.
Așadar, având în vedere poziția procesuală a pârâtului, instanța apreciază ca întemeiate pretențiile reclamantei și va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 2878,67 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale de energie electrică și gaz neachitate.
Așa cum rezultă din facturile fiscale aflate la dosarul cauzei, acestea trebuiau achitate în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii fiecărei facturi, iar neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
În temeiul clauzelor contractuale amintite, reclamanta a calculat penalități de întârziere în baza facturilor fiscale neachitate, în cuantum de 332,69 lei.
Instanța apreciază că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere în fișa depusă la dosar, aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor.
Pentru motivele expuse, având în vedere și modul de soluționare a capătului principal de cerere, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a obliga pe pârâtă să plătească reclamantei dobânda în cuantum de 0,05 % pe zi de întârziere, calculată în continuare, până la data plății, față de suma principală.
De asemenea, îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 332,69 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă, având în vedere că pârâtul urmează să cadă în pretenții, văzând dispozițiile art. 453 alin.1 și următoarele Cod procedură civilă instanța urmează să oblige pe pârât la plata sumei 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. EON E. R. S.A., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, ., jud.Iași în contradictoriu cu pârâtul C. V., domiciliat în Suceava, ., ., ., jud.Suceava.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 2878,67 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale de energie electrică și gaz neachitate și suma de 332,69 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Suceava, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Dată în ședința camerei de consiliu.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11 noiembrie 2015.
Președinte, Grefier,
F. M. L. C.
Red:FM
Tehn. LC
4 ex
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5282/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1349/2015.... → |
|---|
