Contestaţie la executare. Sentința nr. 1377/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1377/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 1377/2015
Dosar nr._ - contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1377
Ședința publică din 6 martie 2015
Instanța constituită din :
Președinte: M. C.
Grefier: P. C.
La ordine, judecarea contestației la executare formulată de contestatorul I. M.-B. – C. de A. – C. Individual de Insolvență, cu sediul în mun.Fălticeni, . 22, ., jud.Suceava, reprezentat legal de I. M..B., în calitate de titular, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, . nr.8, sector 3, București, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, cu sediul în Iași, ..19, jud.Iași.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 20 februarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen instanța, a amânat pronunțarea pentru data de 27 februarie 2015, și apoi pentru data de astăzi, 6 martie 2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.09.2014, sub numărul de dosar_, contestatorul I. M.-B. – C. de A. – C. Individual de Insolvență, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în temeiul art.710 și urm.din Legea nr.134/2010 privind codul de procedură civilă a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare silită emise în dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. și Asociații", respectiv împotriva somației nr. 402/02.09.2014, a încheierii nr. 402 din data de 02.09.2014 emisă de executorul judecătoresc D. A. prin care s-au stabilit cheltuieli de executare și a încheierii pronunțată de Judecătoria Suceava în data de 20.08.2014 în dosarul nr._ prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, precum și împotriva tuturor actelor subsecvente, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să admită prezenta contestație la executare și să dispună anularea executării silite înseși precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. și Asociații".
În fapt, contestatorul a arătat că la data 22.09.2014. „I. M. - B." - C. de A. - C. Individual de Insolvență (denumit în continuare pentru ușurința exprimării „Cabinetul") a primit prin poștă somația nr. 402 din data de 02.09.2014 emisă de Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. și Asociații" (Anexa 1), prin care s-a comunicat faptul că s-a declanșat procedura de executare silită în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . număr_/06.07.2011 (Anexa 2).
Anexat somației mai sus menționate, s-a comunicat și încheierea nr. 402/02.09.2014 (Anexa 3), prin care s-au stabilit cheltuieli de executare, precum și încheierea pronunțată în data de 20.08.2014 de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ (Anexa 4), prin care s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva Cabinetului în baza titlului executoriu mai sus menționat.
Executarea silită însăși precum și actele de executare emise în dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. și Asociații" sunt efectuate cu încălcarea prevederilor legale incidente în materia executării silite și urmează a fi anulate de instanță de judecată în considerarea următoarelor argumente:
Înscrisul în baza căruia s-a declanșat procedura de executare silită, respectiv procesul - verbal de constatare a contravenției . număr_/06.07.2011, nu este titlu executoriu în privința sumelor reprezentând „tarif de despăgubire";
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 638 Cod procedură civilă, în afară de hotărâri judecătorești, mai sunt titluri executorii „încheierile și procesele verbale încheiate de executorii judecătorești, înscrisurile autentice, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie".
În categoria altor înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie, potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, se regăsește și procesul verbal de constatare (și sancționare) a contravențiilor.
În schimb, acest proces verbal de constatare a contravențiilor este titlu executoriu, după cum dispun expres dispozițiile art. 110 alin. 3 lit. f din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, numai în privința obligațiilor privind plata amenzii contravenționale.
per a contrario, în privința altor sume (cum sunt cele datorate cu titlu de tarif de despăgubire) procesul verbal de constatare a contravențiilor nu mai constituie titlu executoriu.
Soluția la care s-a oprit Legiuitorul este firească dacă se are în vedere natura juridică a tarifului de despăgubire, care nu reprezintă altceva decât o evaluare (legală) a prejudiciului suferit de administratorul rețelei de drumuri naționale ca urmare a utilizării acestora fără plata contravalorii rovinietei.
Având în vedere această natură juridică, pentru a obține plata persoanei care se face vinovată de acest fapt ilicit (contravenție), administratorul infrastructurii rutiere, în speță CNADNR S.A., ar fi trebuit să obțină condamnarea debitorului în cadrul unei acțiuni în răspundere civilă delictuală, hotărârea judecătorească pronunțată în cauză urmând a constitui titlu executoriu pentru recuperarea respectivelor sume de bani.
Discutabilă este și posibilitatea administratorului rețelei de infrastructură CNADNR S.A. să încaseze sume de bani cu titlul de tarif de despăgubire în anul 2014 având în vedere că prin Legea nr. 144/2012, publicată în M. Of. nr. 509 din 24 iulie 2012, tariful de despăgubire a fost abrogat.
Cheltuielile de executare sunt excesive în raportul cu debitul care se recuperează pe cale executării silite.
A solicitat instanței să observe că, pentru recuperarea unui debit de 118,42 lei (echivalentul în lei a 28 Euro), s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 275,28 lei, ceea ce în mod evident este excesiv și implicit nelegal.
Pentru motivele expuse, a solicitat să se admită prezenta contestație la executare și a se dispune anularea executării silite însăși precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.402/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „D. și Asociații”, respectiv somația nr.402/02.09.2014 emisă în dosarul de executare mai sus menționat, încheierea nr.402 din data de 02.09.2014 emisă de executorul judecătoresc în același dosar de executare, prin care s-au stabilit cheltuieli de executare și încheierea pronunțată în data de 20.08.2014 de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, precum și a tuturor actelor subsecvente.
În drept, a invocat prevederile art.710 și urm.Cod Procedură civilă, precum și actele normative la care a făcut trimitere în cuprinsul contestației.
În temeiul art.223 alin.3 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedire, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri (f.7-12).
La data de 04.12.2014, intimata C,N.A.D.N.R SA prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
A arătat că obiectul dosarului de executare 402/2014, al
SCPEJ „D. SI ASOCIAȚII", îl reprezintă executarea silita a obligațiilor înscrise in titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr.
_/06.07.2011, respectiv tariful de despăgubire în suma de 28 euro.
Astfel, prin procesul verbal de contravenție . nr._/06.07.2011 întocmit de către CNADNR SA - CESTRIN, contestatoarei s-a aplicat o amenda contravenționala in cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, in forma sa de la momentul sancționării. De asemenea, prin același proces verbal, aceasta a fost obligata sa achite si contravaloarea tarifului de despăgubire, in conformitate cu art. 8 alin. (3) din actul normativ menționat.
În ceea ce privește caracterul de titlu executoriu al tarifului de despăgubire, chiar în
cuprinsul procesului verbal se menționează expres următoarele „PVCC neatacat in termen de 15 zile de la data comunicării, devine potrivit legii, titlu executoriu fara investire sau alta formalitate si cu privire la obligația de plata a contravalorii tarifului de despăgubire""".
Conform dispozițiilor Legii nr.144/2012, legiuitorul a statuat în mod evident faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr.15/2002 (…) aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Prin urmare, reiese în mod evident faptul că textul de lege a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 si care au contestat in instanța tarifele de despăgubire.
Norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012 având natura contravenționala, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat in instanța.
În baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă", solicitam instanței sa constatate ca in speța de fata dispozițiile Legii nr. 144/2012 nu isi au aplicabilitate.
Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege in vigoare la data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției, prevedea in sarcina contravenientului obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumita suma de bani, in funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinieta valabila.
Aceste considerente sunt susținute si de dispozițiile generale si obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Având în vedere considerentele expuse precum si dispozițiile legale menționate, a învederat instanței faptul ca susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate, motiv pentru care solicită respingerea contestației la executare ca nefondată.
În drept, a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România si dispozițiile Codului de procedură civilă.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare, acestea au fost calculate in mod legal, in temeiul art. 37 din Legea nr. 188/2000 cu modificările si completările ulterioare, precum si in conformitate cu dispozițiile Ordinelor Ministrului Justiției nr. 2550/2006 si 2561/2012.
A precizat faptul că suma reprezintă onorariul executorului judecătoresc si cheltuielile de executare aferente dosarului nr. 402/2014.
În temeiul art. 411 alin. (1) punctul 2 Cod proc. Civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La data de 27.02.2015, contestatorul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin încheierea din 20.08.2014 pronunțată în dosar nr._ de Judecătoria Suceava, a fost încuviințată executarea silită prin poprire și executare silită mobiliarăa procesului - verbal de contravenție . nr._ din data de 06.07.2011 împotriva debitorului I. M. M.-B. – C. DE A. – C. INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ pentru debitul de 28 euro (echivalent în lei la curs BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării), sumă la care se vor adăuga cheltuielile de executare.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 06.07.2011 încheiat de intimata C.N.A.D.N.R-CESTRIN, contestatorul a fost obligat să achite tariful de despăgubire în cuantum de 28 de euro, potrivit art. 8 alin. 3 O.G. nr. 15/2002, în vigoare la acel moment, care stabilea obligația contravenientului de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
Instanța respinge ca neîntemeiată apărarea contestatorului cu privire la faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 06.07.2011 nu este titlu executoriu în privința sumelor reprezentând „tarif de despăgubire”. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 37 din OG 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravențiilor neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. De asemenea, potrivit art. 23 alin.1 din OG 2/2001, în cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancțiunea stabilește și despăgubirea, făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal. Prin urmare, atâta timp cât dispozițiile OG 2/2001 permit aplicarea unor tarife de despăgubire, fără ca dispozițiile art. 37 din OG 2/2001 să facă vreo distincție cu privire la natura obligațiilor aplicate prin procesul-verbal și care constituie titlu executoriu, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 06.07.2011 este titlul executoriu, inclusiv în ceea ce privește tariful de despăgubire.
În continuare, instanța reține că prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 au fost abrogate dispozițiile art. 8 alin. 3 și 31 O.G. nr. 15/2002, care au constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de 28 de euro, creanță cuprinsă în titlul ce a fost pus în executare
În același timp, art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 prevede că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Cum în prezent, dispozițiile legale în materie nu mai prevăd posibilitatea obligării contravenienților la plata tarifului de despăgubire rezultă că prevederile art. 8 O.G. nr. 15/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.144/2012, sunt mai favorabile față de redactarea actului normativ la data săvârșirii faptei sancționate prin procesul-verbal.
Cum, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, instanța constată că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 O.G. nr. 15/2002 este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului-debitor, aplicându-se retroactiv și contravenției săvârșite de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.
De asemenea, dat fiind că nicio dispoziție legală nu limitează aplicarea legii mai favorabile doar în etapa constatării săvârșirii faptei, rezultă că acest principiu se aplică inclusiv în faza de executare, când, în situația în care se constată intervenția unei legi mai favorabile, în sensul că sancțiunea aplicată nu mai este prevăzută de lege, nu se va mai executa sancțiunea.
Faptul că obligația de a achita tariful de despăgubire reprezintă o normă contravențională pentru care se poate aplica legea mai favorabilă este evidențiat și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în Decizia nr. 112/2014, Curtea a reținut că, referindu-se la tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 și dispunând anularea lor, prevederile de lege ce formează obiect al excepției au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. De asemenea, Curtea a statuat că, în urma abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta - textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale mai favorabile, instanța apreciază că nu se mai poate angaja răspunderea contravențională a contravenientului sau o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acestuia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.
În consecință, instanța constată intervenția unei legi mai favorabile în faza executării sancțiunii, motiv pentru care în temeiul art 719 alin 1 C.pr.civ., urmează a anula executarea silită începută împotriva contestatorului precum și toate actele de executare din dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății civile profesionale de executori judecătorești „D. și Asociații”.
Prin raportare la soluția expusă mai sus potrivit căreia s-a dispus anularea executării silite și toate actele de executare din dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății civile profesionale de executori judecătorești „D. și Asociații, inclusiv încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța constată că deși nu se mai impune analizarea criticilor formulate de acesta privind încheierea de stabilire a cheltuielile de executare, instanța reține totuși că acestea au fost calculate în mod legal, onorariul executorului judecătoresc în cuantum de 15,28 lei respectând dispozițiile legale prevăzute de art. 39 alin.1 din Legea 188/2000, restul cheltuielilor constituind cheltuieli de executare.
În ceea ce privește solicitarea societății civile profesionale de executori judecătorești „D. și Asociații” de obligare la plata sumei de 54,56 lei reprezentând contravaloare copie certificată a dosarului de executare cu nr. 402/2014, instanța, în temeiul art. 716 alin.2 CPCiv și având în vedere soluția expusă mai sus, urmează a dispune obligarea intimatei la plata către Societatea civilă profesională de executori judecătorești „D. și Asociații”a sumei de 54,56 lei reprezentând contravaloarea copiei certificată a dosarului de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul I. M.-B. – C. de A. – C. Individual de Insolvență, cu sediul în mun.Fălticeni, . 22, ., jud.Suceava, reprezentat legal de I. M..B., în calitate de titular, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, . nr.8, sector 3, București, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, cu sediul în Iași, ..19, jud.Iași.
Anulează executarea silită începută împotriva contestatorului precum și toate actele de executare din dosarul de executare nr. 402/2014 al Societății civile profesionale de executori judecătorești „D. și Asociații”.
Obligă intimata la plata către Societatea civilă profesională de executori judecătorești „D. și Asociații”a sumei de 54,56 lei reprezentând contravaloarea copiei certificată a dosarului de executare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.03.2015
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. C. P. C.
Red. M.C./Tehnored.P.C./Ex. 4/19.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1355/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1345/2015.... → |
|---|
