Plângere contravenţională. Sentința nr. 1349/2015. Judecătoria SUCEAVA

Sentința nr. 1349/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 1349/2015

Dosar nr._ - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1349

Ședința publică din data de 5 martie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: Timiță O. E.

Grefier: M. A.

La ordine se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 emis de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică.

La apelul nominal făcut în ședință publică, in ordine de pe listă (poziția 34), la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care potrivit prevederilor art.104 alin.13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, s-a procedat conform dispozițiilor procedurale, constatându-se lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care, în temeiul art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.

Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, estimează că prezenta cerere se va soluționa la acest termen.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, ca fiind necesare, utile și concludente în soluționarea prezentei cauze.

Constatând cercetarea judecătorească finalizată, potrivit art. 244 din Codul de procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, potrivit art. 392 și 394 din Codul de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.12.2014, sub numărul de dosar_, petenta . a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 emis de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, solicitând anularea procesului verval de constatare a contravențeii și restituirea sumei de 375 lei conform chitanței . nr._ din data de 25.11.2014, reprezentând jumătate din cuantumul amenzii.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că procesul verbal a fost emis respectând regimul actelor cu semnătură electronică, lucru care duce la nulitatea de drept a acestuia. A solicitat să se constată că, având în vedere dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001, în cazul de față lipsește cu desăvârșire semnătura olografă a agentului constatator, mai mult se face specificație că documentul este generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001, act normativ, care din punctul său de vedere nu cuprinde, în sfera sa de aplicare, și procesele verbale de contravenție.

Petentul a invocat obligativitatea respectării, în mod imperativ, a normelor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care condiționează semnarea procesului verbal de către agentul constatator și nu semnătura electronică, care se poate aplica doar pe un act în formă electronică, adică actul nu trebuie emis și transmis pe suport de hârtie, ci în formă electronică.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 6, 7, 31 și ale art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

În dovedire, petenta a depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014, dovada comunicării, chitanța . nr._ din data de 25.11.2014, certificat constatator emis de ONRC (filele 7-12).

Cererea a fost legal timbrată (fila 6).

Intimata, legal citată, nu s-a prezentat în instanță, dar și-a exprimat punctul de vedere cu privire la prezenta acțiune prin întâmpinare (16-18). Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea plângerii ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal contestat ca fiind temeinic și legal.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că la data de 29.08.2014, pe DN1C km 18+392 m, pe raza localității J., județul Cluj, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând ., a fost surprins circulând pe drumurile naționale, fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 17.11.2014, a fost întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romînia SA, prin subunitatea acesteia Centru de Studii Tehnice Rutier și Informatică - CESTRIN.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.

În dovedire, intimata a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal contestat (filele 21-24).

În baza dispozițiilor art. 411 din Codul de procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 20.01.2015, petenta a depus la dosar răspunsul formulat la întâmpinare (filele 30-31).

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, petenta . a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei, constatându-se că în data de 29.08.2014, ora 2130, pe DN1C km 18+392m, pe raza localității J., județul Cluj, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din același act normativ.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientei și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se invocă și din oficiu.

Astfel, instanța constată că lipsa semnăturii agentului constatator este menționată în dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fapt ce impune concluzia că nulitatea incidentă este una expresă, supusă condițiilor stabilite în art. 175 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Din analiza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014, instanța constată că acesta nu este semnat olograf de către agentul constatator, în cuprinsul actului contestat fiind făcută mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001.

Prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, legiuitorul a înțeles să stabilească domeniul de aplicare a acestei norme. Conform acestor prevederi „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”. Din interpretarea acestui text rezultă că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi aplicată pentru certificare o semnătură electronică.

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 3 din același act normativ, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. De asemenea, în același act normativ, legiuitorul a definit datele în formă electronică ca reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază că semnătura electronică este corelativă unui înscris în formă electronică, atât semnătura electronică, cât și înscrisul în formă electronică fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic. Or, instanța constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 aflat la dosarul cauzei, căruia i-a fost încorporat un „cod de bare” nu a fost primit nici de către petent și nici de către instanță prin intermediul unui program informatic pentru a se putea verifica semnătura agentului constatator și conținutul actului, ci a fost primit pe suport de hârtie.

În continuare, instanța amintește și dispozițiile H.G. nr. 1.259/2001 care în art. 22 stabilesc că „principiul de funcționare și procedurile de utilizare a semnăturii electronice sunt prevăzute în anexa nr. 7”, iar în respectiva anexa, este prezentat schematic modul de utilizare al semnăturii electronice.

În acest sens, la punctul 1 din Anexa 7 a H.G. nr. 1259/2001 sunt menționate entitățile definite de Legea nr. 455/2001, care participă la circuitul parcurs de un înscris în formă electronică autentificat prin semnătură electronică, precum și calitatea și rolul acestor entități.

Conform acestor norme de aplicare a legii, cei care au atribuții în procesul de autentificare cu semnătură electronică a unui înscris în formă electronică sunt: clientul - care este deținător al unui certificat; Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare - ținut de către Autoritatea de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică; Furnizorii de Servicii de Certificare - pot exista mai mulți astfel de furnizori pentru un singur client; destinatarul unui document semnat electronic; Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către.

De asemenea, instanța reține că în aceeași anexă sunt descrise fazele ce trebuiesc parcurse conform legii pentru ca o persoană să poată emite și utiliza înscrisuri în formă electronic autentificate prin semnătură electronică în activitatea curentă. Conform acestor proceduri, clientul va încheia un contract cu unul sau mai mulți Furnizori de Servicii de Certificare (dintre cei înscriși în Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare și aflați sub supravegherea Autorității de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică), contract pe baza căruia i se va elibera un certificat și dispozitivul (electronic/informatic) de creare a semnăturii electronice, iar certificatul respectiv va fi inclus în Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către furnizorul respectiv de certificate, în scopul publicității lui.

Instanța reține că odată parcursă această etapă, clientul poate utiliza în activitatea curentă înscrisuri în format electronic autentificate prin semnătură electronică, adică va putea expedia către diverse terțe persoane acest gen de înscrisuri cărora li s-a atașat în prealabil semnătura electronică a acestuia, semnătură realizată din punct de vedere tehnic pe baza datelor de identificare a clientului cuprinse în certificat de către dispozitivului de creare a semnăturii electronice.

De asemenea, instanța reține că la primirea înscrisului respectiv (în format electronic), terțul destinatar va avea garanția că documentul provine de la persoana pretinsă a fi expeditorul acestuia, datorită „descifrării” (realizată prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar) semnăturii în format electronic atașată sau logic asociată respectivului înscris și care va putea fi interpretată datorită unei „chei publice” (care reprezintă de asemenea informație în format electronic) pe care o conține și care este pusă la dispoziția terților destinatari ai acestui gen de înscrisuri de către Furnizorul de Servicii de Certificare cu care clientul are încheiat contractul de furnizare a certificatului respectiv.

Cu privire la modul în care intimata a înțeles să facă aplicarea acestor norme în vederea implementării propriului sistem, instanța constată că agentul constatator identificat prin numele său în conținutul procesului verbal contestat este titular al unui certificat, având astfel calitatea de client în sensul Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001, certificat emis de către CERTSIGN SA, în calitate de Furnizor de Servicii de Certificare în sensul acelorași norme legale.

De asemenea, din analiza planșei foto depusă la fila 23 din dosar, de la locul și data constatării contravenției, instanța reține că această constatare s-a făcut prin mijloace electronice, în urma constatării contravenției rezultând un înscris în formă electronică la care a fost atașată semnătura electronică a clientului, respectiv a agentului constatator. Acest document în formă electronică a fost transmis de la locul constatării contravenției, respectiv locul în care este amplasată camera video de supraveghere de pe DN1C km 18+392 m, la sediul intimatei, unde pe baza „descifrării” semnăturii electronice atașate, a fost recunoscut și imprimat pe suport de hârtie, rezultând astfel procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014.

Prin urmare, instanța apreciază că odată cu transpunerea documentului din forma electronică în forma tipărită, semnătura electronică atașată documentului inițial își încetează orice funcție, fapt care impune concluzia că această semnătură electronică ce apare în conținutul procesului verbal nu poate să suplinească semnătura agentului constatator prevăzută de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Mai mult, instanța reține că potrivit prevederilor art. 7 din același act normativ, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, și în situația în care instanța ar considera că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ar putea fi semnat prin atașarea unei semnături electronice, atâta timp cât intimata nu a făcut dovada că acea semnătură îndeplinește condițiile cerute de lege, instanța apreciază că în prezenta cauză este incident un caz de nulitate expresă, respectiv nesemnarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 de către agentul constatator, vătămarea fiind prezumată până la dovada contrarie.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014, întrucât s-a constatat incidența unui caz de nulitate ce afectează legalitatea actului contestat, instanța nu va mai analiza temeinicia faptei reținute în sarcina petentei ..

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014. Pe cale de consecință, instanța va dispune restituirea sumei de 375 lei achitată de către petentă, conform chitanței . nr._ din data de 25.11.2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de către petenta ., J_, CUI RO14783697, cu sediul în loc. Șcheia, ., jud. Suceava în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, CUI_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014 emis de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică.

Dispune restituirea sumei de 375 lei achitată de către petentă, conform chitanței . nr._ din data de 25.11.2014.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Suceava.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2015.

Președinte, Grefier,

Timiță O. - E. M. A.

Red. T.O.E./Tehn. M.A.

5ex/ 06.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1349/2015. Judecătoria SUCEAVA