Contestaţie la executare. Sentința nr. 4614/2015. Judecătoria SUCEAVA

Sentința nr. 4614/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 4614/2015

Dosar nr._ - contestație la executare -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR.4614

Ședința publică din data de 07 octombrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: F. M.

Grefier: L. C.

Pe rol, se află pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea M. P. în contradictoriu cu intimații S. E. D., S. M. și V. G..

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când instanța, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 07 octombrie 2015.

După deliberare,

JUDECĂTORIA,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 22.12.2014 și înregistrată sub nr._ din aceeași dată, contestatoarea M. P. în contradictoriu cu intimații S. E. D. și S. M. a contestat actele de executare întocmite în dosarul execuțional nr.410/2013 al B. S. R., începute în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3010 din 14 iunie 2012 a Judecătoriei Suceava și decizia civilă nr.2600/2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._ și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

În motivare, contestatoarea a arătat că a luat cunoștință despre executarea silită efectuată la cererea creditorilor S. E. D. și S. M. în dosarul nr.410/2013 al B. S. R., la data de 10 decembrie 2014, de la vecinii imobilului situat în Suceava, ., care au informat-o că pe poarta imobilului s-a afișat o comunicare referitoare la numirea de administratori sechestru pentru terenul în suprafață de 125 m.p. situată pe . în aceeași zi o publicație de vânzare silită a acestui imobil.

A susținut contestatoarea că locuiește în G. înainte de anul 1989, unde are cetățenie, este căsătorită și are copii. În România nu a venit de mulți ani din cauza problemelor de familie și a stării grave de sănătate a soțului său.

De asemenea, a arătat că între ea și creditori au existat mai multe litigii, iar în prezent, pentru suprafața de 125 m.p., creditorul S. M. a promovat dosarul nr.1969/_ ce are termen de judecată la data de 27.01.2015 la Tribunalul Suceava. În acest dosar, a indicat domiciliul procesual ales în G., ., nr.79, la Cabinet de avocat I. S., adresă de care creditorii aveau cunoștință, fiind și domiciliul procesual din cauza ce formează obiectul dosarului nr._ în care s-au emis titlurile executorii în baza cărora s-a format dosarul execuțional.

Consideră contestatoarea că executarea silită se face cu rea credință întrucât nu s-au respectat cerințele legale cu privire la obligația comunicării încheierii de încuviințare a executării silite și a somației, comunicarea invitației prev. de art.627 Cod procedură civilă, au fost încălcate disp. art.834 Cod procedură civilă, disp. art.835 Cod procedură civilă și s-a procedat la vânzarea unui bun imobil al cărui amplasament este litigios și contestat chiar de către creditorul urmăritor. Mai mult decât atât, se execută un bun imobil pentru o creanță sub 10.000 lei, fără ca debitorului să-i fie aplicabile prev. art.668 Cod procedură civilă.

În drept, contestatoarea a invocat disp. art.711 și urm. Cod procedură civilă.

În dovedire, a depus la dosar înscrisuri.

La data de 28 ianuarie 2014, contestatoarea și-a completat cererea de chemare în judecată, solicitând, anularea actelor de executare reprezentate de procesul verbal de licitație din 30 decembrie 2014 și actul de adjudecare din 05.01.2015emise de B. S. R. în dosarul de executare nr.410/2013 ; anularea oricărui act de executare subsecvent, efectuate de B. S. R. întemeiat pe actul de adjudecare din 05.01.2015, precum și suspendarea punerii în posesie a adjudecatarului; notarea în cartea funciară a prezentei contestații și suspendarea distribuirii prețului adjudecării până la soluționarea prezentei contestații.

A depus la dosar înscrisuri (f.28-40 dosar).

Intimații S. M. și S. E.-D. au formulat întâmpinare (f.77 dosar), prin care au solicitat respingerea contestației ca tardivă, inadmisibilă, netemeinică și nelegală.

În motivare, intimații au arătat că în mod greșit contestatoarea M. P. solicită lămurirea titlului executoriu în sensul ca acesta îndreptățește doar pe S. M. la sumele stabilite prin acesta. Cele două titluri executorii, în speță, sentința civilă nr. 3010 din 14 iunie 2012 a Judecătoriei Suceava și decizia nr. 2600 din 19 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava, pronunțate în dosarul nr.3251, nu se impun a fi lămurite, întrucât în dispozitivele acestora, instanța de judecată arată în mod clar care sunt părțile îndreptățite la primirea cheltuielilor de judecată cât și cuantumul acestora.

De asemenea a arătat că, comunicarea actelor de procedură, din dosarul de executare nr. 410/2013 B.E.J. Stărica R. a fost făcută cu respectarea tuturor dispozițiilor legale privind citarea și comunicarea actelor de procedură, respectiv a dispozițiilor art.155 alin.l pct.6 si art.163 alin.9 din Codul de procedura civila. Astfel, au susținut că la data de 18 decembrie 2013, au procedat, prin executorul judecătoresc T. I., la notificarea scrisă a contestatoarei. Notificarea i-a fost comunicată la cabinet de avocat "I. S.", în G., ., nr. 79, acesta fiind domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură, de către contestatoare, în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava. Ulterior, la data de 30 decembrie 2013, au făcut o altă notificare scrisă, pe care, au pus-o în cutia poștală, în prezența numitului, Pelepco V., la domiciliul contestatoarei, din ., unde locuiește și fratele acesteia, D. I.. Prin această notificare au solicitat contestatoarei să-i contacteze telefonic, în termen de 10 zile, pentru a clarifica situația legată de suma de bani datorată.

La data de 17 decembrie 2013, intimații au demarat împotriva debitoarei M. P. procedura executării silite, ce formează obiectul dosarului de executare nr. 410/2013 al B.E.J Stărica R..

Au susținut intimații că, comunicarea tuturor actelor de procedură care vizează dosarul mai susmenționat a fost făcută, în mod corect, cu respectarea dispozițiilor din Codul de procedura civilă, ( art. 155 alin.l pct. 6) la domiciliul debitoarei, din cartea de identitate situat în Suceava, ..

Susținerile contestatoarei, precum că a luat cunoștință despre executarea silită efectuată în dosarul 410/2013 la data de 10 decembrie 2014, de la vecinii imobilului din ., Suceava, sunt neadevărate. Astfel, în imobilul situat în Suceava, ., are domiciliul și locuiește efectiv fratele acesteia, D. I., care cu siguranță a anunțat-o pe aceasta despre actele care i-au fost comunicate și care vizează dosarul de executare.

Reaua credință a contestatoarei reiese și din faptul că, deși a arătat în cererea sa că a luat cunoștință despre existența dosarului de executare abia la data de 10 decembrie 2014, ulterior acestei date nu a indicat executorului judecătoresc o adresă la care să-i fie comunicate actele efectuate în dosarul de executare după aceasta dată.

Referitor la comunicarea încheierii de încuviințare a executării silite, a somației, a titlului executoriu, a încheierii onorariu și cheltuieli, adresa înființare poprire, intimații au arătat că toate aceste acte au fost comunicate la domiciliul debitoarei, in conformitate cu dispozițiile legale, dovada existând la dosarul de executare.

Totodată a fost emisă citația la numirea administratorului sechestru și comunicată contestatoarei, dovada aflându-se la dosarul de executare.

Au mai arătat intimații că în mod greșit contestatoarea a arătat faptul că nu s-au respectat, dispozițiile art. 820 din codul de procedură civilă și dispozițiile art. 627 din același cod. Bunul imobil vândut la licitație, respectiv suprafața de 125 mp. teren situată în Suceava, .. 8 nu este bun comun, așa cum precizează contestatoarea în cererea sa ci a fost dobândită de către contestatoare prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, conform Titlului de proprietate 2212/1997.

De asemenea, au arătat că neîntemeiată este și susținerea contestatoarei în sensul că executarea silită s-ar fi făcut cu nesocotirea dispozițiilor art. 834 întrucât termenul imperativ prevăzut nu a curs. Termenul imperativ de 15 zile a fost respectat, întrucât de la data de comunicării încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv 2 aprilie 2014 și până la data de 17 septembrie 2014 când creditorii au depus cererea de urmărire imobiliară asupra suprafeței de 125 mp. teren, acesta s-a împlinit.

Totodată au arătat că executarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 835 din Codul de procedură civilă, contestatoarea fiind citată la prețuirea bunului supus vânzării, comunicându-i-se încheierea executorie prin care a fost numit expertul, potrivit art. 835 alin. 6 din Codul de procedură civilă și totodată a fost citată la domiciliu și de către expert, așa cum rezultă din notificarea din data de 8 decembrie 2014, cu ocazia efectuării expertizei de evaluare.

Intimații au susținut că lipsită de temei este și afirmația pârâtei potrivit căreia contravine dispozițiilor legale vânzarea silită imobiliară a unui teren al cărui amplasament este obiect al unui litigiu. Astfel, au arătat că adjudecatarul, V. G., înainte de adjudecarea bunului imobil la licitație, a cunoscut despre existența litigiului existent între intimați și contestatoare și a acceptat să cumpere chiar dată fiind aceasta situație.

Față de cererea completatoare formulată de către contestatoare, în ceea ce privește primul capăt de cerere prin care acesta solicită anularea actelor de executare reprezentate de procesul verbal de licitație din 30 decembrie 2014 și de Actul de adjudecare din 5 ianuarie 2015, intimații au invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive.

În motivarea excepției, au arătat că, deși contestatoarea a avut cunoștință despre faptul ca prin Actul de adjudecare din 5 ianuarie 2015 emis de B.E.J. S. R., în dosarul de executare nr. 410/2013, s-a vândut la licitație publică imobilul reprezentat de suprafața de 125 mp. teren, proprietatea acesteia, adjudecatarului V. G., nu a înțeles să se judece în prezenta contestație și în contradictoriu cu acesta.

Au apreciat că este dată și excepția inadmisibilității desființării vânzării prevăzută de art. 776 din Codul de procedură civilă.

Cu privire la cererea privind suspendarea distribuirii prețului adjudecatarii, intimații au invocat excepția lipsei de obiect motivat de faptul că executorul judecătoresc a procedat la distribuirea acestor sume, așa cum rezultă din actele de executare.

În dovedire, intimații au depus la dosar înscrisuri și au solicitat atașarea dosarului execuțional nr.410/2013 al B. S. R..

Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare ( fila 120 dosar), prin care a solicitat respingerea tuturor apărărilor formulate de intimați, ca nefondate, cu consecința admiterii contestației la executare, așa cum a fost formulată.

La solicitarea instanței a fost atașat în copie certificată dosarul de executare nr.410/2013 al B.E.J. S. R. ( f.130-289).

La termenul de judecată din data de 20 mai 2015, contestatoarea și-a modificat cadrul procesual subiectiv, în sensul că a solicitat introducerea în cauză a numitului V. G., în calitate de intimat, față de capătul de cerere privind anularea procesului-verbal de licitație a bunului imobil din 30.12.2014 și a Actului de adjudecare din 05.01.2015, ambele din dosar de executare nr. 410/2013.

În ceea ce privește excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, față de solicitarea de modificare a cadrului procesual și introducere în cauză a numitului V. G., în calitate de intimat, a arătat că aceasta urmează a fi respinsă, ca rămasă fără obiect.

Referitor la excepția tardivității formulării contestației la executare în ceea ce privește actele de executare efectuate anterior datei de 03.12.2014, a solicitat respingerea excepției.

În motivare a susținut că a luat cunoștință despre executarea silită efectuată la cererea creditorilor S. E. D. și S. M. de către B. S. R. în dosarul execuțional 410/2013 la data de 10.12.2014 de la vecinii imobilului din ., municipiul Suceava, care au informat-o despre faptul că pe poarta imobilului s-a afișat o comunicare referitoare la numirea de administratori sechestru pentru terenul de 125 mp din . și o publicație de vânzare silită a aceluiași teren.

Apreciază că potrivit art. 155 al. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, vor fi citați: (...) 6. persoanele fizice, la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de ele; în lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curentă.

De asemenea, a arătat că potrivit art. 163 al. 9 Cod procedură civilă, în cazurile prevăzute la alin. (3), privind ipoteza în care destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală sau, în lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare și alin. (8), atunci când destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența, agentul are obligația ca, în termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afișarea înștiințării, să depună citația, precum și procesul-verbal prevăzut la alin. (5), la sediul instanței de judecată care a emis citația ori, după caz, la cel al primăriei în raza căreia destinatarul locuiește sau își are sediul, urmând ca acestea să comunice citația.

Articolul 166 Cod procedură civilă reglementează imposibilitatea de a comunica actul de procedură, respectiv când comunicarea actelor de procedură nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neîntrebuințat ori destinatarul actului nu mai locuiește în imobilul respectiv sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, caz în care agentul va raporta cazul grefei instanței spre a înștiința din timp partea care a cerut comunicarea despre această împrejurare și a-i pune în vedere să facă demersuri pentru a obține noua adresă unde urmează a se face comunicarea.

Din interpretarea prevederilor enunțate, față de împrejurarea că nu mai locuiește efectiv la adresa de domiciliu din anul 1989, față de împrejurarea că între părți au existat în ultimii 18 ani mai multe judecăți, iar intimații au luat cunoștință de faptul că locuiește în G., indicând de fiecare dată un domiciliu procesual în România, altul decât municipiul Suceava, ., jud. Suceava, consideră că aceștia aveau obligația de a-i comunica actele de executare silită la reședința cunoscută din G. sau la locul ales, respectiv la sediul apărătorului ales în toate litigiile pe care le-am avut cu creditorii, în mun. G., . nr. 79.

De asemenea, a arătat că în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava în care creditorii figurează în calitate de pârâți, a indicat același domiciliu procesual, încât creditorii aveau cunoștință despre faptul că nu mai locuiește la domiciliul din România, având stabilită reședința în G..

Susținerile sale sunt confirmate de faptul că pe data de 18.12.2013 creditorii au înțeles să-i transmită o notificare la domiciliul ales pentru comunicare actelor de procedură la Cabinet de avocat „I. S." în G., . nr. 79. Notificarea nefiind act de executare, contestatoarea nu a dat curs acestei notificări având în vedere faptul că la momentul comunicării era în derulare o altă cauză între părți, având speranța legitimă că obligația stabilită prin titlurile executorii va fi compensată cu sumele la care fusese obligată a le achita cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ulterior, creditorii au dat dovadă de rea - credință, respectiv deși cunoșteau faptul că nu mai locuiește efectiv la adresa de domiciliu, că în toate litigiile în care aceștia au figurat părți și-a ales domiciliul procesual la sediul apărătorului ales, totuși, executarea silită a fost demarată împotriva sa, actele de executare fiind comunicate la domiciliul contestatoarei din cartea de identitate și nu la adresa de comunicare din titlurile executorii.

Susținerile intimaților în sensul că în imobilul situat în mun. Suceava, ., jud. Suceava ar locui efectiv fratele contestatoarei, D. I., care cu siguranță ar fi anunțat-o despre actele comunicate sunt simple afirmații lipsite de suport probator, iar, pe de altă parte, nu disculpă executorul judecătoresc de obligația de a comunica actele de procedură conform art. 155 al. 1 pct. 6 Cod procedură civilă.

Referitor la excepția inadmisibilității desființării vânzării prev. de art. 776 Cod procedură civilă, a arătat că aceasta nu este dată întrucât dispozițiile art. 776 Cod procedură civilă prevăd că în cazul vânzărilor la licitație publică făcute în condițiile prezentei secțiuni nu este admisibilă nici o cerere de desființare a vânzării împotriva terțului adjudecatar care a plătit prețul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia, context în care cererea poate fi făcută doar pe cale de acțiune principală.

De altfel, a arătat că este dată și condiția fraudei din partea terțului adjudecatar, având în vedere că acesta este ginerele creditorilor si cunoștea situația conflictuală dintre părți, intimații chiar arătând în cuprinsul întâmpinării că adjudecatarul V. G. a cunoscut despre existența litigiului dintre părți și a acceptat să cumpere chiar dată fiind această situație.

A susținut contestatoarea că procedura de vânzare a terenului din cadrul executării silite s-a declanșat cu nesocotirea disp. art. 834 Cod procedură civilă, motivat de faptul că nu s-a împlinit termenul de 15 zile în care ar fi putut achita debitul urmărit. De vreme ce încheierea de încuviințare executare silită nu s-a comunicat cu respectarea disp. art. 155 al. 1 pct. 6 teza a II a Cod procedură civilă, nu se poate aprecia că s-ar fi împlinit termenul de 15 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare silită, ceea ce ar fi deschis calea executorului judecătoresc de a declanșa procedura vânzării terenului în ipoteza în care debitorul nu ar fi achitat debitul.

Executarea silită s-a derulat cu încălcarea disp. art. 835 Cod procedură civilă, rap. la art. 757 al 8 Cod procedură civilă, respectiv expertul nu a citat-o conf. art. 155 al. 1 pct. 6 și art. 166 Cod procedură civilă și i s-a încălcat dreptul de a fi citată la expertiză, sub sancțiunea nulității, și de a desemna un expert consilier pentru a participa la expertiză din partea sa.

Totodată a susținut și nerespectarea disp. art.817 Cod procedură civilă. Bunul imobil vândut silit și adjudecat formează obiectul dreptului de proprietate în devălmășie cu soțul său M. Iannis și nu a făcut obiectul unui partaj. Bunul imobil constând în suprafața de 125 mp situat în Burdujeni, .. 8, jud. Suceava a fost dobândit în timpul căsătoriei prin cumpărare de la tatăl său, D. C., preluat de Stat la momentul în care s-a mutat în G. anterior anului 1989 și reconstituit în proprietate prin T.P. nr. 2212/1997.

La termenul de judecată din data de 20 mai 2015, la solicitarea contestatoarei instanța a introdus în cauză, în calitate de intimat pe numitul V. G..

Contestatoarea a formulat precizări la acțiune (f.352 dosar), prin care a arătat că prezenta contestație la executare constituie o contestație împotriva executării propriu-zise pentru motivele arătate prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din data de 20 mai 2015.

Intimații S. M. și S. E. D. au depus note de ședință (f.353 dosar), prin care au arătat că înscrisul constând în decizia civilă nr.284/2015 depus la dosar de contestatoare nu face obiectul prezentei cauze, decizia fiind pronunțată într-un litigiu anterior pe care l-a avut cu contestatoarea. Referitor la apărările contestatoarei, că nu s-ar fi dat curs notificării trimise de intimați la Cabinet de avocat I. S., intimații au arătat că nu pot fi primite aceste apărări, întrucât la data trimiterii notificării la cabinetul de avocat din G., apelul care a fost pronunțată decizia mai sus arătată nu era soluționat, deci contestatoarea nu avea cum să anticipeze o soluție favorabilă ei și să spere în compensarea sumelor de bani cu titlu de cheltuieli de judecată.

Mai mult decât atât, a arătat că, contestatoarea este de rea credință atâta timp cât prin apărările făcute a arătat că a luat cunoștință despre existența dosarului de executare silită la 10.12.2014, iar ulterior nu a indicat executorului judecătoresc o altă adresă la care să-i fie comunicate actele de executare și nici nu s-a prezentat personal sau prin mandatar să achite datoria.

Legal citat, intimatul V. G. a formulat întâmpinare (fila 365 dosar), prin care a arătat că nu cunoaște motivul introducerii sale în prezenta cauză, el cumpărând legal, la licitație publică, terenul în suprafață de 125 m.p. curți-construcții. Totodată a solicitat respingerea contestației la executare.

Prin încheierea de ședință din data de 15 iulie 2015, instanța a luat act că intimații au renunțat la excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii a adjudecatarului V. G., iar în conformitate cu prevederile art.248 alin.4 Cod procedură civilă, a unit cu fondul cauzei, soluționarea excepțiilor de tardivitate a formulării contestației la executare, de inadmisibilitate a desființării vânzării la licitație a imobilului și de lipsă de obiect a cererii completatoare privind suspendarea distribuirii prețului adjudecării, invocate de intimații S. M. și S. E.-D., prin întâmpinare.

Analizând cu prioritate excepțiile care au fost invocate prin întâmpinare de intimații S. M. și S. E.-D. în conformitate cu dispozițiile art.248 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:

Privitor la excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva actelor de executare efectuate de B.E.J. S. R., în dosarul execuțional nr.410/2013, anterior datei de 03.12.2014, instanța reține că, deși intimații au susținut în permanență că, debitoarea - contestatoare M. P. ar fi avut cunoștință despre executarea silită imobiliară demarată în dosarul de executare menționat, comunicarea actelor de procedură emise de executorul judecătoresc nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.155 alin. 1 punct 6 și ale art.163 alin.9 Cod procedură civilă.

Astfel, potrivit art.155 alin.1 punct 6 Cod procedură civilă, vor fi citați: “persoanele fizice, la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de ele; în lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curentă”.

Potrivit art. 163 al. 9 Cod procedură civilă, în cazurile prevăzute la alin. (3), privind ipoteza în care destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală sau, în lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare și alin. (8), atunci când destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența, agentul are obligația ca, în termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afișarea înștiințării, să depună citația, precum și procesul-verbal prevăzut la alin. (5), la sediul instanței de judecată care a emis citația ori, după caz, la cel al primăriei în raza căreia destinatarul locuiește sau își are sediul, urmând ca acestea să comunice citația.

De altfel, imposibilitatea de a comunica actul de procedură este reglementată la art.166 Cod procedură civilă care prevede că „atunci când comunicarea actelor de procedură nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neîntrebuințat ori destinatarul actului nu mai locuiește în imobilul respectiv sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, caz în care agentul va raporta cazul grefei instanței spre a înștiința din timp partea care a cerut comunicarea despre această împrejurare și a-i pune în vedere să facă demersuri pentru a obține noua adresă unde urmează a se face comunicarea”.

Coroborând dispozițiile legale sus-menționate cu actele dosarului execuțional aflat în copie la filele 131-289 dosar, instanța constată că, deși contestatoarea nu mai locuiește de mulți ani în România și că deși între aceasta și creditorii-intimați S. M. și S. E.-D. s-au derulat mai multe procese, aceștia din urmă cunoscând faptul că ea locuiește în G., iar în cadrul acelor procese și-a ales domiciliul procesual la sediul unui apărător ales, respectiv la Cabinetul avocatului I. S. din G., . nr.79, cu toate acestea intimații, prin B.E.J. S. R. au înțeles să comunice actele de executare silită la un alt domiciliu, respectiv în municipiul Suceava, ., jud.Suceava. Această adresă, deși figurează ca adresa de domiciliu a contestatoarei în România conform cărții de identitate (f.151 dosar) ea reprezintă de fapt domiciliul actual al fratelui acesteia, numitul D. I., nefiind indicată de ea ca adresă de domiciliu în niciunul din litigiile pe care părțile le-au avut pe rolul instanțelor, fiind evident că intimații-creditori au indicat cu rea-credință . din municipiul Suceava, ca fiind adresa de domiciliu a debitoarei așa cum rezultă și din cererea de executare silită înregistrată pe rolul B.E.J. S. R. la data de 12.12.2013 (f.132 dosar).

Prin urmare, întreaga executare silită și toate actele de executare efectuate de B. S. R. în dosarul execuțional nr.410/2013 au fost comunicate pe adresa care figura în cartea de identitate a contestatoarei M. P. și nu la adresa cunoscută de intimații- creditori cea indicată și în toate litigiile anterioare, respectiv cea de la Cabinetul avocatului I. S. din G., . nr.79.

Prin întâmpinarea formulată intimații au susținut fără temei că debitoarea-contestatoare ar fi avut obligația ca potrivit art.172 Cod procedură civilă să le aducă la cunoștință despre schimbarea domiciliului său, însă acest text legal nu este aplicabil în prezenta situație atâta timp cât nu este vorba despre un proces în curs, ci despre o executare silită în urma unei hotărâri rămase definitivă iar schimbări în privința domiciliului debitoarei nu au intervenit atâta timp cât debitoarea nu a avut ca adresă de domiciliu, ., jud.Suceava nici în procesele pe care părțile le-au mai avut.

Așadar, cum adresa indicată de creditorii-intimați S. M. și S. E.-D. ca adresă de domiciliu a contestatoarei M. P. a fost greșit folosită de executorul judecătoresc S. R. în vederea comunicării actelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr.410/2013, acestea nu pot fi considerate legal comunicate, motiv pentru care excepția tardivității nu poate fi primită.

Cât privește excepția lipsei de obiect a capătului de cerere care vizează suspendarea distribuirii prețului adjudecării instanța constată că nici aceasta nu este întemeiată din următorul motiv:

Așa cum a arătat contestatoarea în precizările la contestație, aceasta a solicitat suspendarea distribuirii prețului adjudecării ca efect al admiterii capătului de cerere referitor la suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

Ori în speță, acest capăt de cerere vizând suspendarea executării silite nu a mai fost pus în discuție așa încât implicit nu s-a pus problema suspendării distribuirii prețului adjudecării.

Referitor la excepția inadmisibilității desființării vânzării instanța constată că această excepție este întemeiată pentru considerentele ce urmează:

Articolul 776 alin.1 din Codul de procedură civilă (în prima formă) stipulează că „în cazul vânzărilor la licitație publică făcute în condițiile prezentei secțiuni, (cea privind vânzarea la licitație publică) nu este admisibilă nicio cerere de desființare a vânzării împotriva terțului adjudecatar care a plătit prețul în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia. Asemenea cerere nu poate fi făcută decât pe cale de acțiune principală”.

Deși contestatoarea a invocat frauda din partea intimatului- adjudecatar V. G., pentru că este ginerele creditorilor S. M. și S. E.-D. și avea cunoștință despre starea conflictuală dintre părți, instanța constată că această împrejurare nu este suficientă pentru a dovedi că a existat fraudă din partea terțului adjudecatar, această cerere de desființare a vânzării urmând să fie formulată și prin urmare soluționată pe calea unei acțiuni principale.

Pe fondul contestației la executare instanța reține că:

Prin sentința civilă nr.3010 pronunțată de Judecătoria Suceava la data de 14 iunie 2012 în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.2600/19.12.2012 a Tribunalului Suceava, a fost respinsă acțiunea în revendicare formulată de reclamanta-contestatoare M. P. în contradictoriu cu pârâții-intimați S. M. și S. E.-D. și pe cale de consecință aceasta a fost obligată să le plătească intimaților suma totală de 2000 lei (de la fond și din recurs).

Întrucât debitoarea contestatoare nu și-a îndeplinit de bunăvoie obligația de plată a cheltuielilor de judecată stabilite prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, creditorii S. M. și S. E.-D. au formulat, la data de 12.12.2013, cerere de executare silită împotriva debitoarei M. P., cerere care a fost înregistrată pe rolul B.E.J. S. R. sub nr.410/2013, însă au indicat pentru debitoare cu rea-credință o altă adresă decât cea folosită de contestatoare în cursul judecății.

Așa cum s-a reținut mai sus, toate actele de executare emise de B.E.J. S. R. în dosarul execuțional nr.410/2013 sunt lovite de nulitate, în raport de prevederile art.703 Cod procedură civilă, coroborate cu art.174 Cod procedură civilă, întrucât nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la efectuarea actelor de executare, respectiv cele privind comunicarea actelor de executare așa cum sa reținut mai sus.

Totodată, contestatoarea a mai invocat ca motiv de nelegalitate a executării silite imobiliare începută împotriva sa în dosarul de executare menționat și încălcarea dispozițiilor imperative din art.834 alin.1 Cod procedură civilă potrivit cărora, executorul judecătoresc era obligat să comunice debitoarei încheierea de încuviințare a executării silite pentru ca aceasta, în termen de 15 zile de la comunicare, să aibă posibilitatea să achite datoria.

Or, în contextul în care, așa cum s-a arătat mai sus, toate actele de executare au fost greșit comunicate la adresa din municipiul Suceava, ., cu nerespectarea prevederilor art.155 alin.1 punct 6 Cod procedură civilă, coroborate cu art.166 Cod procedură civilă, este evident că acel termen de 15 zile nu poate fi socotit ca fiind împlinit.

De altfel, cu încălcarea acelorași dispoziții legale referitoare la comunicarea actelor de procedură s-a făcut și citarea debitoarei-contestatoare de către expert, care contrar prevederilor art.835 coroborate cu art.757 Cod procedură civilă nu a citat-o pe contestatoare la reședința din G. sau la domiciliul ales din municipiul G., . nr.79, la sediul Cabinetul avocatului I. S., motiv pentru care și evaluarea imobilului urmărit este lovită de nulitate, debitoarei fiindu-i încălcat dreptul de a desemna un expert consilier care să participe la întocmirea raportului de expertiză din partea sa.

Pentru aceste motive și văzând dispozițiile art.719 alin.1 Cod procedură civilă instanța va admite, în parte, contestația la executare și va anula formele de executare silită emise de B.E.J. S. R. în cadrul dosarului de executare nr.410/2013, fără ca prin prezenta hotărâre să se dispună și desființarea vânzării la licitație publică a imobilului pentru motivul arătat mai sus.

Având în vedere soluția pronunțată cu privire la contestația la executare instanța, va respinge ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite.

Potrivit art.45 lit. „f” din OUG 80/2013, instanța va admite cererea contestatoarei și în raport de soluția pronunțată va dispune restituirea integrală către contestatoare a taxei judiciare de timbru aferentă contestației la executare în sumă de 233 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Întrucât intimații S. M. și S. E.-D. au căzut în pretenții instanța în conformitate cu prevederile art.453 alin.1 Cod procedură civilă îi va obliga să plătească contestatoarei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorariu de avocat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității contestației la executare împotriva actelor efectuate anterior datei de 03.12.2014.

Respinge excepția lipsei de obiect a capătului de cerere privind suspendarea distribuirii prețului adjudecării, ca neîntemeiată.

Admite excepția inadmisibilității desființării vânzării la licitație publică invocată de intimați și pe cale de consecință:

Admite, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea M. P. cu reședința în G. și cu domiciliul ales la Cabinet de avocat S. S. în municipiul Suceava, ..10, . în contradictoriu cu intimații S. M. CNP-_ domiciliat în Suceava, ..218 și S. E. D. CNP-_1cu domiciliul în Suceava, ..2, jud.Suceava și V. G. CNP-_ domiciliat în Suceava, ..57, jud.Suceava, așa cum a fost ea completată.

Anulează formele de executare silită emise de B.E.J. S. R. în cadrul dosarului de executare nr.410/2013.

Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite.

Conform art.45 lit. „f” din OUG 80/2013 dispune restituirea integrală către contestatoare a taxei judiciare de timbru aferentă contestației la executare în sumă de 233 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Obligă pe intimații S. M. și S. E. D. să plătească contestatoarei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Suceava, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 07 octombrie 2015.

Președinte, Grefier,

F. M. L. C.

Red.FM

Tehnored.LC

5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 4614/2015. Judecătoria SUCEAVA