Contestaţie la executare. Sentința nr. 212/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 212/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 212/2015
Dosar nr._ - contestație la executare –
R.
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 212
Ședința publică din data de 15.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. N.
Grefier: M. E. G.
La ordine, judecarea contestației la executare, formulată de contestatorii M. V. și M. D. L., în contradictoriu cu intimații V. Romania SA – Sucursala Vatra Dornei și R. C. Solutions Romania SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă av. O. G. ce substituie pe av. P. L. – T., pentru prim intimată, care a depus la dosar delegație de substituire, lipsă fiind contestatorii și intimata R. C. Solutions Romania SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, după care:
Instanța, în temeiul art. 650 alin. 1 teza finală și art. 819 și 713 C.pr.civ., invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, pe care o pune în discuția părților.
Av. O. G. pentru prim intimată, arată că lasă la aprecierea instanței.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 28.05.2014 sub nr._, contestatorii M. V. și M. D. L. au solicitat ca în contradictoriu cu intimata Volksbank Romania SA să se dispună anularea încheierilor de încuviințare a executării silite din 1.04.2014 dată în dosarul nr._ și din 31.03.2014 dată în dosarul nr._ ; anularea somațiilor imobiliare și mobiliare din data de 22.04.2014 emise în dosarul execuțional 120/2014 al B. H. S. O., a încheierii de stabilire cheltuieli din 22.04.2014 și a tuturor actelor de executare ce vor fi emise în cadrul acestui dosar, până la rămânerea definitivă a hotărârii; lămurirea înțelesului, întinderii și condițiilor de aplicare a dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu – contract de credit referitoare la scadența anticipată, respectiv la clauza 8.1.a și b din CG precum și a celor referitoare la plățile efectuate cu întârziere, așa cum sunt ele menționate în cuprinsul clauzei 5.3 din CG, cu obligarea intimatei la revocarea măsurii privind declararea scadenței anticipate și obligarea acesteia la repunerea creditului pe contul curent, fără penalități de întârziere de după declararea scadenței anticipate, conform graficului de rambursare.
În motivarea contestației, contestatorii au arătat în esență că, prin contractul de credit au obținut un împrumut bancar de nevoi personale, garantat cu ipotecă asupra imobilului ce se execută silit, Contractul de credit a fost modificat sub aspectul modalității de plată prin angajament de plată din 15.12.2011, angajament care modifica cuantumul ratei luare, iar contractele au fost modificate sub aspectul costurilor prin eliminarea de costuri, a comisionului de risc și de administrare credit, intimata fiind obligată prin hotărâre judecătorească la restituirea sumei aferente acestui cost.
Au mai arătat contestatorii că încheierea de încuviințare a executării silite din 1.04.2014 a Judecătoriei Vatra Dornei este nulă absolut în baza art. 129 alin. 3, art. 703, 711 alin. 3 coroborat cu art. 651 alin. 1 lit. a și 819 Cod procedură civilă, întrucât a fost dată de o instanță necompetentă.
Astfel, prin încheierea sus menționată s-a admis cererea de încuviințare a executării silite imobiliare a contractului de credit și a contractului de ipotecă pentru un imobil situat în . ce în prealabil s-a încuviințat executarea silită mobiliară a contractului de credit prin încheierea din 31.03.2014 a Judecătoriei Suceava.
În baza art. 819 Cod procedură civilă, Judecătoria Vatra Dornei, aparent ar fi cea care încuviințează executarea silită, însă conform art. 650 alin.2 Cod procedură civilă, instanța de executare încuviințează executarea silită, ori în speță instanța de executare este Judecătoria Suceava.
Încheierea a fost dată și cu încălcarea autorității de lucru judecat rezultând din Încheierea din 31.03.2014 a Judecătoriei Suceava prin care se încuviințase deja executarea silită a contractului de credit, în cauză fiind incidente prev. art. 665 alin. 5 pct. 2 și 4 Cod procedură civilă.
Contestatorii au mai arătat că lipsește documentul din care să rezulte exigibilitatea întregului credit conform art. 8 CG în baza căruia intimata trebuia să notifice în prealabil scadența anticipată, iar caracterul exigibil al creanței rezultă din decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată stabilit prin contractul de credit.
În ceea ce privește nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite din 31.03.2014 a Judecătoriei Suceava, contestatorii au arătat în esență că, această încheiere vizează contractul de credit cu privire la care creanța nu era certă, lichidă și exigibilă, conform art. 662 Cod procedură civilă, lipsește actul care să constate neexecutarea contractului modificat, actul din care să rezulte declararea scadenței anticipate notificată în prealabil debitorilor.
Conform art. 662 Cod procedură civilă, creanța este certă, când existența ei este neîndoielnică și rezultă din însuși titlul executoriu și lichidă când obiectul ei este determinat sau determinabil Caracterul exigibil rezultă din decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată stabilit prin contractul de credit.
În ceea ce privește nulitatea somației, a actelor de executare silită și a executării silite creanța necertă, nelichidă, neexigibilă – lipsa unei neexecutări contractuale, contestatorii au arătat în esență că urmare a nulității încheierii de încuviințare a executării silite, operează și nulitatea executării însăși și a tuturor actelor de executare (inclusiv ai p-v de cheltuieli), întrucât contractul de credit fost modificat prin angajamentul de plată din 2011, iar caracterul executoriu al ipotecii derivă din caracterul executoriu al contractului de credit (art. 120 din OUG 99/2006), iar din contractul de garanție imobiliară nu rezultă nici creanța, nici componența ei și nici neexecutarea contractului de credit.
De altfel, contestatorii au arătat că nu există în cauză o neexecutare contractuală întrucât s-au făcut plăți conform angajamentului de plată agreat cu intimata și intimata a scadențat anticipat creditul, nerespectând contractul și angajamentul din 15.12.2011.
Chiar dacă este numit „angajament de piață” acest angajament reprezintă un raport contractual bilateral în raport de conținut, din care rezultă fără echivoc că părțile au înțeles să modifice modalitatea de rambursare a împrumutului/contract cu executare succesivă, sub aspectul cuantumului și modalității de reeșalonare a restanțelor, stabilind tranșe lunare de 1000 RON/lună, modalitate de executare a convenției ce a fost stabilită în anul 2011 și a durat până la data scadențării anticipate (27.08.2013), și a fost respectată întocmai.
În ceea ce privește caracterul bilateral al angajamentului de plată, acesta rezultă chiar dacă s-ar aprecia că, contestatorii s-au angajat unilateral la obligațiile prevăzute în acesta, făcând o ofertă, care a fost acceptată de intimată în mod expres prin semnătură și ștampilă și înregistrată corespunzător.
Referitor la procesul verbal de cheltuieli contestatorii au arătat că înțeleg să invoce aceleași motive apreciind că intimata este în culpă cu privire la declanșarea abuzivă a executării silite, urmând să suporte integral cheltuielile de executare.
Contestatorii au arătat că în ceea ce privește lămurirea titlului executoriu art. 711 al. 2 Cod procedură civilă, conform Directivei 0543/12.2013 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene referitoare la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, art. 28 alin. 1 („Arierate și executare silită”) „statele membre adoptă măsuri de încurajare a creditorilor să exercite indulgență rezonabilă înainte de inițierea procedurii de executare silită”.
Intimata nu a manifestat și nu a exercitat indulgența rezonabilă mai sus menționată, mai ales dacă avem în vedere raportul dintre ratele restante și comisioanele de risc și administrare credit încasare nejustificat de intimata până la acea dată și faptul că în 2010 intimata a acceptat o plată parțială prin angajament de plată în 15.12.2011, iar acest comportament agresiv al băncii a fost favorizat și de împrejurarea că formularea dispozițiilor din contractul de credit care se referă la plățile restante care dau posibilitatea băncii de a declara scadența anticipată a creditului nu este suficient de clară în privința întinderii, înțelesului și condițiilor de aplicare.
Astfel, în privința disp. art. 5.3. din Condiții generale, formularea: „ca urmare a neîndeplinirii de către împrumutați/codebitori a obligației de plată a sumelor restante, a comisioanelor datorate …” este mult prea generală și dă posibilitatea băncii să facă o interpretare exhaustivă care să ducă la o aplicare excesivă, dezechilibrată în raport de situația de fapt concretă.
Contestatorii au mai arătat că, în privința disp. art. 8.1. din Condiții generale, cu referire la formularea: „în cazul în care se ivește vreuna dintre situațiile următoare, atunci, în orice moment, Banca va avea dreptul … să declare soldul creditului ca fiind scadent anticipat, rambursabil imediat împreună cu dobânda acumulată și cu toate celelalte costuri datorate Băncii conform convenției…” banca și-a rezervat libertatea de a interpreta după bunul plac posibilitatea declarării scadenței anticipate, fiind vorba de un act unilateral și fără a exista vreo clauză contractuală favorabilă contestatorilor în baza căreia să beneficieze de o restructurare sau reeșalonare.
În drept, contestatorii și-au întemeiat contestația la executare pe disp. art. 703, 711 al. 1,2 și 3, 712 al. 2, 713, 714 al. 3, 719 al. 1, 632, 650, 662, 663, 665, 624 al. 1 și 819 NCPC, art. 28 din Directiva 0541/2013 a PE, OUG 50/2010 modificată.
S-au depus la dosar copii după: dosar execuțional nr. 120/2014 al B. H. S. O..
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a invocat în principal excepția inadmisibilității celui de al treilea capăt de cerere cu motivarea că, în cadrul contestației la executare nu pot fi invocate motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că în ceea ce privește nulitatea necondiționată a încheierii de încuviințare a executării silite din 1.04.2014 a Judecătoriei Vatra Dornei, regulile generale de stabilire a competenței teritoriale a instanței de executare sunt stabilite de art. 650 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă și au un caracter general, prevederi care se completează cu art. 819 Cod procedură civilă care impun executorului judecătoresc să solicite de îndată instanței de executare din circumscripția căruia se află imobilul, încuviințarea urmăririi silite.
Referitor la susținerile contestatorilor privind autoritatea de lucru judecat, intimata a arătat că în cauză nu sunt date condițiile pentru reținerea acestei situații întrucât obiectul cererilor de încuviințare a executării silite este diferit, o cerere viza bunuri mobile iar o altă cerere viza bunuri imobile.
Intimata a mai arătat că în ceea ce privește neacordarea termenului rezonabil, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că s-a acordat contestatorilor și un termen suplimentar de 15 zile, motiv pentru care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Directiva 0541/12.2013, aceste dispoziții nu au cum să retroactiveze în privința unui contract încheiat anterior promulgării ei, contractul de credit rămânând supus legii civile aplicabile la momentul încheierii contractului, iar simpla încuviințare a unei plăți parțiale nu face dovada contrară a faptului că cei doi contestatori nu mai sunt solvabili pentru obligațiile financiare curente pe care și le-au asumat.
Prin sentința civilă nr. 785 din 07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dosar nr._, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, invocată de instanță din oficiu, fiind declinată cauza civilă având ca obiect „contestație la executare”, privind pe contestatorii M. V. și M. D. L. și intimații Volksbank R. SA – Sucursala Vatra Dornei și R. C. Solutions R. SRL, spre competentă soluționare Judecătoriei Suceava, jud. Suceava.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.10.2014, sub același nr. de dosar.
La termenul de judecată din data de 27.11.2014, contestatorii au depus la dosar precizări privind temeiul de drept al petitului 3 și cel aplicabil angajamentului de plată (filele 12-13).
La termenul de astăzi, instanța în temeiul art. 650 alin. 1 teza finală și art. 819 și 713 C.pr.civ., a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, pe care a reținut-o spre soluționare.
Examinând piesele dosarului prin prisma excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, instanța reține:
Prin cererea înregistrata la Judecătoria Vatra Dornei sub nr._, contestatorii M. V. și M. D. L., au solicitat anularea încheierilor de încuviințare a executării silite din 1.04.2014 dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei și din 31.03.2014 dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; anularea somațiilor imobiliare și mobiliare din data de 22.04.2014 emise în dosarul execuțional 120/2014 al B. H. S. O., a încheierii de stabilire cheltuieli din 22.04.2014 și a tuturor actelor de executare ce vor fi emise în cadrul acestui dosar, până la rămânerea definitivă a hotărârii; lămurirea înțelesului, întinderii și condițiilor de aplicare a dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu – contract de credit referitoare la scadența anticipată, respectiv la clauza 8.1.a și b din CG precum și a celor referitoare la plățile efectuate cu întârziere, așa cum sunt ele menționate în cuprinsul clauzei 5.3 din CG, cu obligarea intimatei la revocarea măsurii privind declararea scadenței anticipate și obligarea acesteia la repunerea creditului pe contul curent, fără penalități de întârziere de după declararea scadenței anticipate, conform graficului de rambursare.
La data de 26.02.2014, B. H. S. – O. a dispus înregistrarea cererii de executare silită formulata de creditoarea VOLKSBANK ROMANIA SA împotriva debitorilor și garanților ipotecari M. V. și M. D. L. si deschiderea procedurii de executare silită in dosar nr.120/2014(f.99).
Prin încheierea din 01.04.2014 dată în dosarul nr._, Judecătoria Vatra Dornei a încuviințat executarea silită prin urmărire silită imobiliară împotriva contestatorilor în baza titlurilor executorii: contract de credit nr._ din 21.08.2007 și contract de garanție reală imobiliară autentificat sub nr. 2505 din data de 21.08.2007 de către BNP N. V. asupra imobilelor situate în .. Suceava(f.97).
Prin încheierea pronunțată la data de 31.03.2014 dată în dosarul nr._ Judecătoria Suceava a încuviințat executarea silită împotriva acelorași debitori, in baza titlului executoriu reprezentat de convenția de credit contract de credit nr._ din 21.08.2007.
Din actele dosarului rezultă că se derulează executarea silită împotriva petenților, in modalitatea urmăririi silite mobiliare și a urmăririi silite imobiliare(f.81+85) asupra imobilelor situate în .. Suceava.
Prin sentința civilă nr. 785 din 07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dosar nr._ , în baza art. 713 și art. 650 C.P.C.
Conform art. 713 alin.1 C.P.C, contestația se introduce la instanța de executare.
Totodată, potrivit art.650 alin.1, varianta în vigoare la data sesizării instanței, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În privința stabilirii instanței competente, în cauza de față, instanța consideră că trebuie să fie avute în vedere cu prioritate normele de competență speciale aplicabile în domeniul executării silite imobiliare, având în vedere că raportat la actele de executare contestate suntem în prezența unei contestații la executare silite, atât mobiliară, cât și imobiliară privitoare la imobile situate în .. Suceava.
B.E.J. H. S. O. are sediul în circumscripția Judecătoriei Suceava.
În speță sunt aplicabile normele derogatorii de la competența generală a instanței de executare(cea în raza căreia se află sediul executorului judecătoresc ce face executarea), existând, ca ipoteză prevăzută de art. 650 al. 1 teza finală C.P.C. o dispoziție expresă a legii în acest sens, respectiv art. 819 C.P.C., normă specială în materia executării silite imobiliare.
Întrucât executarea silită privește și un imobil, competența instanței de executare nu mai este determinată de sediul executorului judecătoresc ce face executarea, ci de locul situării imobilului, așa cum prevede norma specială din cadrul urmăririi silite imobiliare – art. 819 C.P.C.: „După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita de îndată instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul încuviințarea urmăririi lui silite, dispozițiile art. 664 și 665 aplicându-se în mod corespunzător.”
Prin urmare, executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei Vatra Dornei încuviințarea executării silite, prin încheierea din 01.04.2014 dată în dosarul nr._ al acestei instanțe fiind admisă cererea și încuviințată executarea față de imobilele din circumscripția acesteia, astfel că, în privința actelor de executare privind imobilele din raza Judecătoriei Vatra Dornei, precum în speță, instanța de executare, în baza textului legal mai sus arătat este Judecătoria Vatra Dornei, și nu Judecătoria Suceava.
Dacă art. 818 C.P.C. permite creditorului alegerea dintre oricare din executorii curții de apel în a cărui rază teritorială se află imobilului, acel executor nu are posibilitatea opțiunii efectuării cererii de încuviințare a executării silite la oricare din judecătorii din raza curții, ci, în ipoteza în care executarea privește un imobil, competența este exclusivă și aparține instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul, conform art. 819 C.P.C., norma fiind imperativă și absolută, determinată de considerente ce țin de necesitatea îndeplinirii actelor de executare la locul situării imobilului, pentru o mai bună valorificare a acestuia și un mai bun control al legalității executării silite.
Astfel, chiar dacă prin încheierea din 31.03.2014 dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava s-a admis cererea de executare silită împotriva acelorași contestatori în baza titlului executoriu reprezentat de convenția de credit contract de credit nr._ din 21.08.2007 și contestatorii au solicitat, pe de o parte, anularea încheierii de încuviințare a executării silite și a somațiilor imobiliare și, pe de altă parte, au solicitat anularea actelor de executare prin apărări la titlu, aceasta nu înseamnă că Judecătoria Suceava a devenit, în speță, instanță de executare cu privire la contestația imobiliară, de vreme ce însăși legea (art. 819 C.P.C). exclude posibilitatea încuviințării silite imobiliare referitoare la imobile din raza de competență a altei judecătorii, de către judecătoria unde își are sediul executorul judecătoresc ce efectuează executarea.
Prin urmare, instanța reține că în cauză ne aflăm în prezența unor urmăriri silite concurente(una mobiliară și una imobiliară) în același dosar de executare silită. Cum disjungerea contestației la executare nu este în interesul bunei administrări a justiției și reținând existența unei norme speciale derogatorii care, în materia urmăririi silite imobiliare, stabilește că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul, instanța consideră că în acest caz operează o prorogare de competență în soluționarea contestației la executare privind urmărirea silită mobiliară în favoarea instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul urmărit silit, respectiv Judecătoria Vatra Dornei.
Mai mult, deși instanța își verifică competența prin raportare la data introducerii acțiunii pe rolul instanțelor, instanța reține că în spiritul Deciziei nr. 348/2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 529/16.07.2014 prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile art. 650 alin. 1 C.proc.civ, competentă să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Vatra Dornei.
În motivarea acestei decizii se arată că prevederile art. 650 alin. 1 C.proc.civ. nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de normele constituționale și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât nesocotește dreptul la un proces echitabil, caracterizat prin lipsa arbitrariului (Cauza R. c. României, hotărârea din 4.5.2000, par. 52; cauza Sissanis c. României, hotărârea din 25.01.2007, par. 66)
Potrivit deciziei CCR, dacă în ceea ce privește alegerea executorului judecătoresc marja de apreciere lăsată de legiuitor creditorului este mai mare, dându-i-se acestuia posibilitatea de alegere a executorului judecătoresc din circumscripția curții de apel în funcție de natura bunurilor care urmează a fi supuse executării, respectiv a obligațiilor care trebuie să fie executate, în ceea ce privește stabilirea instanței de executare sunt necesare soluții clare și deja consacrate legislativ, precum judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul, domiciliul sau sediul debitorului sau locul unde urmează să se facă executarea (pct. 20, Decizia CCR nr. 348/2014).
Pentru toate considerentele mai sus expuse instanța va admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Constatând ivit conflictul negativ de competență prevăzut de art. 133 pct. 2 C.P.C., în baza art. 134 C.P.C. instanța va suspenda din oficiu judecata cauzei și va înainta dosarul Tribunalului Suceava în vederea soluționării acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Suceava.
Declină competența de soluționare a cauzei civile având ca obiect contestația la executare, formulată de contestatorii M. V. CNP-_ și M. D. L. CNP-_, ambii domiciliați în com. Ș. Dornei, .. Suceava, în contradictoriu cu intimații V. Romania SA – Sucursala Vatra Dornei cu sediul în mun. Vatra Dornei, .. 30, jud. Suceava și R. C. Solutions Romania SRL cu sediul în Calea Ș. V. nr. 133, Central Business Park, Clădirea A, .,26, sector 4, București, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Constată ivit conflictul negativ de competentă teritorială între Judecătoria Suceava și Judecătoria Vatra Dornei, suspendă din oficiu judecata cauzei și înaintează dosarul către Tribunalul Suceava, în vederea soluționării conflictului de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.01.2015.
Președinte,Grefier,
Red: M.N./Tehnored: M.E.G./6 ex./23.01.2015
R.
JUDECĂTORIA SUCEAVA
DOSAR NR._ din 20.01.2015
Către
TRIBUNALUL SUCEAVA
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.212 din 15.01.2015 a Judecătoriei Suceava, prin care s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Suceava, invocată de instanță din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorii M. V. și M. D. L., ambii domiciliați în .. Suceava,în contradictoriu cu intimații V. Romania SA – Sucursala Vatra Dornei cu sediul în mun. Vatra Dornei, .. 30, jud. Suceava și R. C. Solutions Romania SRL cu sediul în Calea Ș. V. nr. 133, Central Business Park, Clădirea A, .,26, sector 4, București, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență teritorială între Judecătoria Suceava și Judecătoria Vatra Dornei, s-a suspendat din oficiu judecata cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului Tribunalului Suceava, în vederea soluționării conflictului de competență.
Dosarul conține un număr de . file.
Președinte, Grefier,
M. NechitaMihaela E. G.
Operator date cu caracter personal nr.2956
R., Suceava, . Nr. 62 ● Telefon: 0230 –_,_
Fax: 0230 -_
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 210/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 216/2015.... → |
|---|
