Plângere contravenţională. Sentința nr. 1157/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1157/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 1157/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.1157
Ședința publică din data de 26 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Timiță O. E.
Grefier: M. A.
La ordine se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. I. împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și CP nr._ emis la data de 28.10.2013 de intimatul I. Județean de Poliție Suceava, intervenient fiind T. D. și cu participarea societăților de asigurări Societatea de A. – Reasigurare Astra SA și . Group SA.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 19.02.2015 și, mai apoi, pentru astăzi, 26.02.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 04.11.2013 sub numărul de dosar_, petentul G. I. a formulat plângere contravențională împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și CP nr._ din data de 28.10.2013 de intimatul I. Județean de Poliție Suceava, solicitând anularea acestora.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că în baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.213 a fost sancționat contravențional cu avertisment și totodată s-a dispus reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se de către agentul constatator că la data de 22.10.2013, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe . municipiul Suceava, ar fi intrat în coliziune cu autoturismul având numărul de înmatriculare_ și nu s-a prezentat în 24 de ore la organele de poliție pentru soluționare; în baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.213 a fost sancționat contravențional cu avertisment și s-a dispus reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 101 alin. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 22.10.2013, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe Calea Unirii din municipiul Suceava pe direcția Burdujeni – Centru ar fi efectuat o depășire neregulamentară, trecând peste axul dublu continuu, fapt ce a dus la coliziunea cu autoturismul având numărul de înmatriculare_, condus de T. D..
A precizat petentul că, la data de 22.10.2013, în jurul orei 1230, se deplasa cu autoturismul VW Golf cu numărul de înmatriculare_ pe Calea Unirii, direcția Burdujeni – Centru; ajuns în dreptul restaurantului Scorpion și circulând pe banda a doua (cea de lângă axul drumului), a auzit un zgomot în partea din spate a autoturismului; a oprit la aproximativ 20-30m, pe banda întâi, crezând că are o defecțiune tehnică; a verificat vizual autoturismul, însă nu a constatat nicio neregulă; la scurtă vreme din zona stației de combustibili, au venit la acesta un bărbat și o femeie, spunându-i că i-ar fi acroșat.
A precizat petentul că la autoturismul pe care l-a condus nu a constatat nici un fel de avarie, fapt pentru care le-a explicat celor două persoane că neavând nicio urmă de coliziune/impact pe autoturism nu are logică și implicit legătură de cauzalitate afirmațiile pe care aceștia le făceau. A mai arătat că, în discuțiile purtate cu cele două persoane, a înțeles că aceștia încercau să efectueze o manevră de întoarcere pentru a merge către cartierul Burdujeni după ce în prealabil ieșiseră dintr-o proprietate aflată pe partea dreaptă în sensul de deplasare Burdujeni – Centru, au efectuat viraj dreapta după care în dreptul unității service/spălătorie auto de lângă restaurantul Scorpion, unde marcajul longitudinal care desparte sensurile de deplasare este discontinuu, pe o distanță de aproximativ 5 m, doreau să efectueze întoarcerea.
De asemenea, a arătat că, în baza aspectelor anterior prezentate și pe considerentul că neavând avarii la autoturism, a apreciat că nu a intrat în coliziune cu autoturismul în care se aflau cele două persoane (pe care de altfel nici nu l-a văzut), și-a continuat deplasarea; la data de 23.10.2013, în jurul orei 1800, a primit la domiciliu o invitație din partea Biroului Rutier Suceava unde i se cerea să se prezinte la sediul acestei unități de poliție în vederea lămuririi aspectelor privind evenimentul rutier din data de 22.10.2013; având în vedere aceste aspecte, în cursul zilei de 24.10.2013, a mers la o spălătorie auto și după ce a curățat autoturismul VW Golf cu numărul de înmatriculare_ a constatat că pe colțul dreapta al barei de protecție spate are o urmă fină de zgâriere a vopselei; în baza invitației, la data de 25.10.2013, ora 0900 petentul s-a deplasat la Biroul Rutier Suceava unde i-a fost adus la cunoștință faptul că T. D. a depus o reclamație prin care a sesizat faptul că ar fi părăsit locul evenimentului rutier la data de 22.10.2013, ora 1230, după ce ar fi acroșat autoturismul Hyundai cu numărul de înmatriculare_ .
Petentul a arătat că a dat o declarație în care a prezentat în detaliu aspectele prezentate anterior, iar după aceasta agentul constatator a procedat la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013,, prin care a fost sancționat pentru neprezentarea în 24 ore la unitatea de poliție competentă pe raza căreia a avut loc evenimentul rutier în vederea solicitării documentației de constatare. A mai arătat că a explicat faptul că avaria (zgârietura) de pe autoturism a constatat-o în data de 24.10.2013, iar dacă aceasta este din evenimentul din data de 22.10.2013 se afla în imposibilitatea de a o percepe întrucât autoturismul era relativ murdar, iar petentul nu a constatat eventualele avarii în prezența numitei T. D. și a bărbatului care o însoțea.
A mai arătat că la data de 28.10.2013, ora 1300, a fost din nou invitat la sediul Biroului Rutier Suceava, unde agentul constatator a constatat vinovăția sa în producerea evenimentului rutier pe baza declarației numitei T. D. care a arătat, inclusiv pe schița întocmită, faptul că după ce a efectuat virajului la dreapta și a ieșit de pe proprietatea alăturată străzii Calea Unirii, s-a încadrat direct pe banda a doua și aflându-se paralel cu axul drumului, care desparte cele două sensuri de deplasare, intenționând să efectueze manevra de întoarcere, petentul ar fi efectuat la rândul său manevra de depășire prin încălcarea marcajului dublu continuu și în momentul în care ar fi revenit pe sensul său de deplasare ar fi acroșat autoturismul Hyundai.
A precizat petentul că aspectele relatate de numita T. D. nu sunt reale, cu atât mai mult cu cât aceasta a afirmat că nu efectuase manevra de întoarcere întrucât aștepta să treacă coloana de autovehicule care se deplasa pe direcția Centru – Burdujeni; pe cale de consecință o manevră de depășire efectuată în aceste condiții este imposibilă sau era necesară o coliziune cu unul din autoturismele care circulau din față.
A mai arătat că, luând în considerare semnalizarea rutieră din zona evenimentului rutier în care marcajul longitudinal care desparte sensurile de circulație este dublu continuu iar porțiunea din marcaj discontinuu nu anulează restricția din zona respectivă, ci permite doar efectuarea virajului la stânga din unitatea de service din zona respectivă, rezultă pe cale de consecință că manevra de întoarcere în acea zonă era interzisă, conform prevederilor legale anterior menționate.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 și O.U.G. nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a depus la dosar, în copie, proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și . nr._ din data de 28.10.2013, autorizația de reparații . nr._ și actul său de identitate (filele 9-12).
Cererea a fost timbrată (fila 8)
La data de 07.01.2014, intimatul I. Județean de Poliție Suceava a depus întâmpinare (filele 25-27), însoțită de documentația ce a stat la baza emiterii celor două procese verbale contestate (filele 28-34). Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție și implicit sancțiunea aplicată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, la data de 25.10.2013, în jurul orei 1230, numitul G. I. a fost sancționat contravențional cu măsura avertismentului în baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 pentru încălcarea prevederilor art. 79 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, aplicându-i-se totodată și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, în baza art. 100 alin. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că, în ziua de 22.10.2013, ora 1230, în municipiul Suceava, în timp ce conducea autoturismul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare_ pe . fost implicat într-o tamponare cu autoturismul marca Hyundai cu numărul de înmatriculare_ condus de numita T. D., fără a se prezenta la organele de poliție conform art. 79 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. De asemenea, a mai arătat că, urmare a faptului că petentul G. I. s-a prezentat la organele de poliție în data de 25.10.2013, după ce a fost citat procedural și nu în termen de 24 de ore cum prevede legislația în vigoare, acestuia i s-a întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 pentru încălcarea prevederilor art. 79 alin. 2, art. 100 alin. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 195/2002, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru 30 de zile.
La data de 20.01.2014, petentul a depus la dosar răspunsul formulat la întâmpinare (filele 46-47).
Instanța a dispus citarea în cauză a celeilalte persoane implicate în accident, respectiv D. (T.) D. (fila 49).
La data de 05.02.2014, D. (T.) D. a depus la dosar o adresă, însoțită de copii ale poliței de asigurare de răspundere civilă RCA ./22/P2/HI nr._, a chitanței . nr._/19.03.2013 și a certificatului de căsătorie . nr._ (filele 51-55).
La data de 17.02.2015, petentul a depus la dosar, în copie, polița de răspundere civilă auto RCA ./02/X1/SP nr._ (fila 64).
La termenul de judecată din data de 20.02.2014, instanța a dispus introducerea în cauză a societăților de asigurare . Group SA și Societatea de A. – Reasigurare ASTRA SA (fila 65).
D. D. a depus, la data de 20.03.2014, o cerere și o . înscrisuri (filele 72-76).
La data de 24.04.2014, Municipiul Suceava a depus la dosar o adresă însoțită de relațiile solicitate de instanță (filele 80-81).
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri (fila 77) și, din oficiu, proba cu expertiza tehnică specialitatea auto (fila 84).
La data de 03.06.2014, intimatul a depus la dosar lista cu obiective și înscrisuri, în copie (filele 91-99).
La data de 10.09.2014, a fost depus la dosar de către expert L. D., raportul de expertiză specialitatea auto înregistrat la BLE sub nr. 786/10.09.2014 (filele 112-121). Expert L. D. a depus, la data de 27.11.2015, precizări suplimentare la raportul de expertiză (filele 148-149).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 întocmit de către intimatul I. Județean de Poliție Suceava, petentul G. I. a fost sancționat cu avertisment și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, constatându-se că în data de 22.10.2013, ora 1230, nu s-a prezentat în termen de 24 de ore în vederea întocmirii documentației de constatare, faptă prevăzută de dispozițiile art. 79 alin. 1 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. g) din același act normativ.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013 întocmit de către intimatul I. Județean de Poliție Suceava, petentul G. I. a fost sancționat cu avertisment și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 zile, constatându-se că în data de 22.10.2013, ora 1230, pe . municipiul Suceava, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe direcția Burdujeni – Centru, a efectuat o depășire neregulamentară, trecând peste axul dublu continuu, fapt ce a condus la coliziunea cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ condus de T. D., faptă prevăzută și sancționată potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002.
Procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și . nr._ din data de 28.10.2013 au fost semnate de către petent.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013, instanța reține că acestea au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentului G. I. au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea principală a avertismentului și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce aplicate unei persoane fizice pentru două contravenții la regimul circulației pe drumurile publice, sunt suficient de grave pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petent a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul se impune cu forță superioară.
În raport de probele administrate în cauză, instanța constată că petentul G. I. nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției, prin actele contestate reținându-se că în data de 22.10.2013, ora 1230, constatându-se că în data de 22.10.2013, ora 1230, pe . municipiul Suceava, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe direcția Burdujeni – Centru, a efectuat o depășire neregulamentară, trecând peste axul dublu continuu, fapt ce a condus la coliziunea cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ condus de T. D.; de asemenea, nu s-a prezentat în termen de 24 de ore în vederea întocmirii documentației de constatare.
Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013 este susținută de raportul agentului constatator aflat la fila 28 din dosar, agentul arătând că, la data de 22.10.2013, ora 1500, la sediul Poliției, s-a prezentat numita T. D. care a declarat că a fost implicată într-un accident soldat cu pagube materiale. Din același raport, instanța reține că, după verificarea autoturismului și eliberarea autorizației de reparație, agentul constatator a identificat conducătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare_ și i-a solicitat să se prezinte cu autoturismul pentru verificări; cu ocazia verificărilor efectuate în data de 25.10.2013, s-a constatat că autoturismul cu numărul de înmatriculare prezintă o avarie la bara de protecție spate, petentul G. I. recunoscând că provine de la coliziunea cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .
Din concluziile raportului de expertiză depus la filele 112-121 din dosar, instanța reține următoarea dinamică a producerii accidentului: în data de 22.10.2013, în jurul orei 1230, conducătoarea T. D. se deplasa la volanul autoturismului marca Hunday cu numărul de înmatriculare_, pe . municipiul Suceava, din direcția Burdujeni către Suceava; autoturismul marca Hunday cu numărul de înmatriculare_ a ieșit din parcarea Restaurantului Scorpion, a virat dreapta și s-a încadrat pe banda întâi, după care a trecut pe banda a doua și s-a oprit în momentul în care a ajuns în dreptul marcajului cu linie dublă discontinuă, intenționând să întoarcă autoturismul spre direcția Burdujeni . timp și conducătorul G. I. se deplasa la volanul autoturismului marca VW Golf cu numărul de înmatriculare_, tot pe . municipiul Suceava, în același sens, însă în spatele autoturismului condus de intervenienta T. D.; petentul a ajuns din spate autoturismul marca Hunday, s-a angajat în depășirea acestuia prin partea stângă, călcând marcajul cu linie dublă continuă și intrând pe sensul opus de circulație; la revenirea pe sensul său de mers, autoturismul marca VW Golf a atins cu colțul dreapta al barei de protecție spate, colțul stânga față al autoturismului marca Hunday.
Susținerea petentului în sensul că dinamica producerii accidentului nu este cea prezentată de către expert întrucât declarațiile celeilalte persoane implicate în accident date în fața agentului constatator și în fața expertului au fost contradictorii, urmează a fi înlăturată de către instanță, ca neîntemeiată.
Astfel, instanța constată că expertul a menționat că varianta prezentată de petentul G. I. nu se coroborează cu urmele de contact (fila 115); dacă accidentul s-ar fi produs în varianta prezentată de petent ar fi însemnat că în momentul impactului ambele autoturisme se aflau în mișcare, iar în aceste condiții ar fi trebuit ca urmele de contact de pe autoturismul marca VW să fie liniare și să se întindă până la capătul din spate al acestuia, respectiv până la cotul barei de protecție (în realitate nu există aceste avarii) – (fila 117). De asemenea, expertul a precizat că, din analiza avariilor celor două autoturisme rezultă că acestea au fost în contact într-o poziție oblică sub un unghi de aproximativ 15-20 grade, autoturismul marca Hunday fiind situat pe banda a doua a sensului de mers Burdujeni – Suceava, paralel cu axul drumului, iar autoturismul marca VW fiind situat parțial pe contrasens, oblic față de axul drumului sub un unghi de aproximativ 15-20 grade (filele 117-118).
Totodată, instanța reține și precizările formulate de către expert, în sensul că la întocmirea raportului de expertiză a reținut declarația celeilalte persoane implicate în accident D. (fostă T.) D. care se coroborează cu forma, mărimea și cu dispunerea și întinderea avariilor celor două autoturisme (filele 148-149).
Susținerea petentului în sensul că manevra de întoarcere pe care a vrut să o efectueze cealaltă persoană implicată în accident D. (fostă T.) D. nu era permisă în locul respectiv, urmează a fi înlăturată de către instanță, ca neîntemeiată. Astfel, din conținutul adresei nr. 9690 din data de 24.04.2014 emisă de către Municipiul Suceava – Serviciul contencios administrativ juridic, instanța reține că marcajul rutier longitudinal pe direcția accesului în parcarea Restaurantului Scorpion este dublu discontinuu pe o lungime de aproximativ 8 m (fila 80). De asemenea, instanța reține și concluziile raportului de expertiză, potrivit cărora marcajul cu linie discontinuă are rol de orientare și se poate trece peste acesta cu respectarea normelor legale din locul respectiv și după o prealabilă asigurare; în cauză, marcazul cu linie discontinuă dublă permite efectuarea manevrei de schimbare a direcției de mers și implicit a celei de întoarcere (fila 119).
În ceea ce privește contravenția reținută în sarcina petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013, instanța reține că prin plângerea contravențională formulată petentul a recunoscut faptul că nu s-a prezentat la poliție în termen de 24 de ore pentru întocmirea documentelor de constatare, motivându-și atitudinea prin aceea că mașina era murdară și nu a văzut avariile. Or, față de dispozițiile art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța reține că legiuitorul nu a lăsat la latitudinea persoanelor implicate într-un accident prezentarea la sediul poliției în funcție de cum aceștia observă sau nu avariile autoturismului condus. Instanța amintește și dispozițiile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 care stabilește condițiile necesare pentru a exista un accident de circulație, respectiv evenimentul să se fi produs pe un drum deschis circulației publice, evenimentul să fi avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale, și în eveniment să fi fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare.
Față de aceste aspecte, instanța consideră că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a proceselor-verbale contestate, deși petentului îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța consideră că petentul G. I. se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptelor săvârșite de petent este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației. Instanța constată că pentru ambele fapte contravenționale petentul a fost sancționat cu avertisment.
Cu privire la sancțiunea complementară, pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic, instanța apreciază că această sancțiune se impune.
Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul G. I. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013 în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție Suceava, cu participarea celeilalte persoane implicate în accident D. (fostă T.) D. și a societăților de asigurare . Group SA și Societatea de A. – Reasigurare ASTRA SA.
În ceea ce privește cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulate de către părți, instanța reține că, potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, ca o sancțiune a culpei procesuale a acesteia.
Având în vedere că în cauza de față, acțiunea petentului a fost respinsă, ca neîntemeiată, instanța nu poate reține nicio culpă procesuală în sarcina intimatului, astfel încât să îl poată obliga pe acesta din urmă la plata cheltuielilor de judecată, motiv pentru care acest capăt de cerere urmează a fi respins, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește cererea celeilalte persoane implicate în accident de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține dispozițiile art. 119 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora în cazul în care fapta unui conducător de autovehicul a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei va cita unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, părțile implicate în eveniment și societatea de asigurare. Prin urmare, instanța reține că participarea celeilalte persoane implicate în accident la soluționarea cauzei nu a fost lăsată la latitudinea petentului, legiuitorul impunând citarea în cauză a părților implicate în eveniment.
Pe cale de consecință, instanța consideră că, deși acțiunea formulată de către petent a fost respinsă, în aprecierea culpei procesuale nu poate fi neglijat faptul că acesta nu avea posibilitatea de a contesta procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013 fără participarea celeilalte persoane implicate în accident. Astfel, instanța reține că petentului nu i se poate imputa vreo culpă procesuală în ceea ce privește cheltuielile efectuate de către cealaltă persoană implicată în accident D. (fostă T.) D..
Totodată, instanța constată că cealaltă persoană implicată în accident a depus la dosarul cauzei un decont de cheltuieli, fără însă a depune și dovada efectuării vreunei cheltuieli pentru soluționarea prezentului dosar. Instanța constată că cele două bonuri depuse filele 73-74 se referă la alte zile decât cele în care s-au desfășurat ședințele de judecată pentru soluționarea plângerii contravenționale formulată de către petent.
În ceea ce privește contravaloarea zilelor de muncă, instanța constată că intervenienta nu a făcut dovada că are un loc de muncă stabil și că nu a primit salariul pentru cele două zile menționate. De asemenea, instanța reține că în ziua de 28.10.2013 nu a fost acordat vreun termen de judecată, astfel că nu se poate considera că suma solicitată reprezintă o cheltuială de judecată.
Prin urmare, instanța va respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de către părți, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul G. I., cu domiciliul ales la C.. Av. G. M., cu sediul în sat Lisaura, .. 107, ., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.10.2013 și a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.10.2013 în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, .. 9, jud. Suceava, cu participarea celeilalte persoane implicate în accident D. (fostă T.) D., domiciliată în Câmpulung Moldovenesc, .. 1C, jud. Suceava, și a societăților de asigurare . Group SA, cu sediul în București, .. 3, ., sector 3, și Societatea de A. – Reasigurare ASTRA SA, cu sediul în București, .. 23, sector 1.
Respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de către părți, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2015.
Președinte, Grefier,
Timiță O. - E. M. A.
Red. T.O.E./Tehn. M.A.
8ex./ 15.06.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1152/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 262/2015. Judecătoria SUCEAVA → |
|---|
