Plângere contravenţională. Sentința nr. 226/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 226/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 226/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 226
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. A.
Grefier: S. O. M.
La ordine, judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul B. D. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis la data de 06.02.2014 de intimatul I. Județean de Poliție Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin serviciul registratură a fost depus la dosar istoricul sancțiunilor la regimul circulației rutiere pentru petent (fila 54).
În baza art. 244 NCPC declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 18.02.2014 sub nr. de dosar_, petentul B. D. D. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.02.2014 de către intimatul I. Județean de Poliție Suceava, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 14 000 lei și înlocuirea amenzii contravenționale cu măsura avertismentului.
În motivare, petentul a arătat că sancțiunea aplicată pentru lipsa licenței de transport pentru materialul lemnos pe care îl transporta este netemeinică și nelegală, întrucât respectiva cherestea nu era transportată în scop comercial, ci personal, deținând asupra sa și avizul de însoțire nr._ emis de IF B. G..
Mai mult decât atât, petentul menționează că nu i se poate atribui calitatea de contravenient, deoarece, în opinia sa, licența de transport vizează societățile comerciale care efectuează transporturi contra cost sau pentru aprovizionarea societății, iar nu persoanele fizice care efectuează transporturi în interes personal.
De asemenea, în cererea formulată, petentul precizează că IPJ Suceava – Biroul Rutier nu este competent să aplice o astfel de amendă, ci I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Totodată, petentul invocă proporționalitatea sancțiunii contravenționale aplicate cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În drept, petentul invocă incidența art. 21 și art. 34 O.U.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a depus în copie înscrisuri (filele 6-11).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție și, implicit, a sancțiunii aplicate.
În motivare, intimatul a arătat că sancțiunea contravențională în cauză se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz.
Intimatul susține că transportul de cherestea nu s-a efectuat în interes personal, ci față de un terț („cuscra” petentului, așa cum însuși menționează petentul în plângere).
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri (filele 32-34).
În drept, intimatul invocă art. 3 pct.1, art. 6 și art. 57 lit. b) din H.G. nr. 69/2012, art. 3 pct. 19 și art. 18 din O.G. 27/2011 și art. 16 alin. (6) din O.U.G. nr. 2/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, la data de 06.02.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava, a încheiat, în urma constatărilor de fapt efectuate în data de 06.02.2014, procesul-verbal de contravenție . nr._. În descrierea situației de fapt din procesul-verbal, agentul constatator a reținut că petentul B. D. D. a efectuat transport rutier de mărfuri fără a deține licență de transport. Astfel, petentul a fost amendat cu suma de 14.000 lei pentru contravenția prevăzută de art.3 pct. 1 din HG nr. 69/2012 și sancționată de crt. 6 alin. 1 și 2, lit. a) din HG nr. 69/2012.
În drept, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește critica petentului în sensul că intimatul IPJ Suceava, prin agenții săi de poliție, nu poate avea calitatea de agent constatator, instanța constată că potrivit art. 57 lit. b) din HG nr. 69/2012, polițiștii rutieri pot aplica sancțiuni în cazul constatării contravențiilor prevăzute de art. 3 pct.1 din HG nr. 69/2012, incident în cauză. Ca urmare, instanța constată neîntemeiată această apărare.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul nu și-a îndeplinit obligațiile de a deține licență de transport pentru transportul de marfă pe care îl efectua. Din descrierea faptei în procesul verbal rezultă că s-a solicitat petentului, care se afla în autovehicul, să prezinte licența de transport, însă petentul a apreciat că pentru trasnportul pe care l-a efectuat nu este necesară licența de transport. Mai mult, petentul a recunoscut prin plângere că nici nu deține licență de transport.
Potrivit art. 3 pct. 1 din HG nr. 69/2012, constituie contravenție efectuarea transportului rutier sau a activităților conexe transportului rutier fără a deține licență de transport, licență comunitară, certificat de transport în cont propriu, licență pentru activități conexe transportului rutier, licență de traseu, autorizație de transport internațional și/sau documentul de transport specific tipului de transport efectuat ori transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate efectuat în alte zile și la alte ore decât cele înscrise în graficul de circulație, după caz.
Conform art. 6 alin.2 lit. a) din HG nr. 69/2012, sancțiunile contravenționale se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 3 pct. 1 - 9, 11, 14 și 18 - 32
În cauză, instanța constată că petentul, astfel cum a susținut chiar prin plângere, a efectuat un transport de mărfuri în interesul altei persoane („cuscra sa din mun. Iași”), iar nu în interes personal. Reține instanța că petentul putea efectua un transport în interes personal doar dacă marfa transportată era pentru el, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit transportată la domiciliul său, sau într-o altă locație pentru care putea justifica un drept de proprietate, sau cel puțin un drept de folosință, ori petentul nu a susținut și nici nu a dovedit o asemenea ipoteză.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru înlăturarea prezumției relative instituite de lege privind lipsa licenței de transport sau a certificatului de transport în cont propriu în momentul controlului (decizia de admisibilitate în cauza Joost Falk v. Olanda, 19 octombrie 2004, plângere respinsă ca vădit neîntemeiată).
Prezumția de nevinovăție de care beneficia contestatorul a fost înlăturată, astfel încât instanța reține că procesul-verbal contestat este legal și temeinic.
Fiind vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în sumă de 14.000 de lei pentru contravenția săvârșită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța apreciază că aplicarea unei amenzi de 14.000 de lei, pentru contravenția prevăzută de art. 3 pct. 1 din HG nr. 69/2012 și sancționată de crt. 6 alin. 1 și 2, lit. a) din HG nr. 69/2012 este de natură a realiza scopul punitiv al sancțiunii contravenționale.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea petentului, menținând prevederile procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. D. D., CNP_, domiciliat în . Suceava, împotriva procesului-verbal . nr._ din 06.02.2014, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava, cu sediul în Bulevardul 1 Mai, nr. 9, Suceava.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Suceava, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15.01.2015.
Președinte,Grefier,
A.A./S.O.M./4 ex./17.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 237/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 235/2015. Judecătoria SUCEAVA → |
|---|
