Plângere contravenţională. Sentința nr. 2767/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2767/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 2767/2015
Dosar nr._ - pl. contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2767
Ședința publică din 21.05.2015
Președinte: L. C. Ș.
Grefier: B. C.
La ordine judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul N. G. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 23.10.2014 de I.P.J. Suceava.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ /_ din data de 28.11.2014, petentul N. G. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, anularea procesului verbal de contravenție contestat, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 1000 lei, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul. De asemenea, a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că la data de 23.10.2014, în timp ce conducea autoturismul proprietate personală, la intrare în orașul Salcea, a fost oprit de un echipaj de poliție, care i-a solicitat actele mașinii, iar ulterior a aflat că i-a fost încheiat procesul verbal de contravenție contestat.
Petentul a susținut că nu i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție contestat.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, a arătat că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 14 din O.U.G. nr. 2/2001 care reglementează un caz special de prescripție a executării amenzii, necomunicarea în 30 de zile a procesului verbal de contravenție ducând la prescripția executării amenzii.
Având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a arătat că, contravenienții nu sunt obligați să-și dovedească nevinovăția, organul constatator fiind cel care trebuie să prezinte toate probele în baza cărora s-a stabilit și sancționat o contravenție, urmând ca aceste probe să fie verificate de către instanța de judecată.
A susținut, de asemenea, că în materia contravențiilor se aplică aceleași reguli ca și în materie penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunțând chiar condamnări împotriva României pentru faptul că instanțele de judecată nu au verificat în nici un fel probele administrate de către agenții constatatori, mergând pe o prezumție totală de veridicitate a acestora.
A considerat că au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, din conținutul procesului verbal de contravenție nerezultând descrierea exactă a faptei, locul unde a fost săvârșită presupusa contravenție.
A menționat că sancțiunile contravenționale reținute în sarcina petentului trebuiau apreciate și în funcție de circumstanțele de fapt ale săvârșirii presupusei fapte precum și în considerarea conduitei generale a petentului înainte de săvârșirea faptei, a urmărilor produse, a scopului urmărit, ceea ce face necesară aplicarea în cauză a motivelor de circumstanțiere atenuantă prev. de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii în avertisment.
A arătat că polița de asigurare a expirat la data de 16.10.2014, însă în cel mai scurt timp petentul a întocmit o nouă poliță de asigurare.
Cu privire la cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul, a menționat că petentul este absolvent al Facultății de Științe Economice Iași, are vârsta de 71 ani, a lucrat în industria cărnii ca revizor contabil până la revoluție și apoi la Direcția Silvică Suceava ca revizor contabil principal și contabil șef la Ocolul Silvic Stulpicani și Broșteni și nu are abateri contravenționale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 14, art. 16, art. 17, art. 21, art. 32 din O.G. nr. 2/2001.
În dovedirea acțiunii, petentul a depus la dosar înscrisuri (f.13-14).
Acțiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 lei (f.15).
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție și implicit a sancțiunii aplicate (f.21).
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1000 lei în baza art. 10 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare, constând în aceea că, în ziua de 23.10.2014, orele 14,43 a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare_ pe DN 29 pe raza localității Salcea, jud. Suceava din direcția B.- Suceava, având poliția de asigurare de răspundere civilă auto expirată din data de 16.10.2014, faptă prevăzută de art. 64 din legea nr. 136/1995.
Intimatul a arătat de asemenea, că susținerile petentului sunt simple afirmații, acesta nefăcând până în prezent proba contrarie a celor constatate și consemnate în procesul verbal de contravenție.
A susținut că procesul verbal de contravenție contestat întrunește toate condițiile de fond și de formă impuse de art. 16 alin. 6 din O.U.G. nr. 2/2001 cu modificările ulterioare, iar agentul constatator a aplicat sancțiunile contravenționale cu respectarea prevederilor legale.
La solicitarea instanței, intimatul a depus la dosar întreaga documentație ce stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție (f.24-38).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/23.10.2014 încheiat de către intimata I. Județean de Poliție Suceava, petentul N. G. a fost sancționat cu 1.000 lei amenda contravențională pentru încălcarea prevederilor art. 10 al. 1 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice („Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, precum și a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților prin accidente de circulație) sancționată de art. 64 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România.
S-a aplicat și sancțiunea complementară a reținerii certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu nr. de înmatriculare.
În cuprinsul proces verbal s-a reținut că în data de 23.10.2014, ora 14:43, pe DN 29 Salcea petentul a condus autoturismul_, fără a avea asigurarea de răspundere civilă.
Petentul a refuzat semnarea procesului verbal de contravenție, fapt atestat de martorul D. E. I..
Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța investită cu soluționarea unei plângeri contravenționale procedează la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile pe care art. 17 din OG 2/2001 le prevede sub sancțiunea nulității absolute, iar petentul nu dovedește vreo vătămare care să-i fie produsă din încălcarea altor dispoziții legale privind condițiile de formă ale procesului - verbal de contravenție.
Contrar susținerii petentului instanța constată că fapta a fost corespunzător descrisă și încadrat în norma de sancționare, cu respectarea prevederilor art. 16 din O.G. 2/2001, fiind menționate toate aspectele relevante impuse de lege pentru caracterizarea faptei ca și contravenție, în privința locului in care a fost săvârșită contravenția consemnând-se în mod suficient DN 29 Salcea, față de prevederile art. 10 al. 1 din O.U.G. 195/2002 ce menționează interdicția de a circula fără asigurare valabilă pe drumurile publice.
În ceea ce privește susținerea intervenției prescripției executării sancțiunii contravenționale, urmare a necomunicării procesului verbal de contravenție în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, aceasta este nefondată.
Instanța reține comunicarea procesului verbal de contravenție la data de 12.11.2014, prin afișare, conform dovezii de îndeplinire a acestei proceduri depuse la fila 38 dosar, după ce anterior s-a încercat comunicarea actului cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, plicul fiind returnat cu mențiunea „ Avizat.Destinatar lipsă domiciliu”, așa cum rezultă fin înscrisul depus la filele 36-37 dosar.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal de contravenție, instanța reține că fapta menționată în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de agentul constatator, iar susținerile referitoare la inexistența contravenției nu au fost dovedite.
În măsura în care procesul verbal de contravenție nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea sa probatorie nu trebuie exclusa. In raport de principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ar fi lipsit de logică sa le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a investi organe administrative cu competenta de sancționare a unor fapte minore (cauza Lauko împ. Slovacia, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare si executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat in fata unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevante probatorii acestuia să contravină Convenției.
Prin urmare, se apreciază în sensul că, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul verbal de contravenție, privit ca și act autentic are forța probanta prin el însuși si constituie o dovada suficienta a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urma nu este în măsura sa prezinte o proba contrara. A conferi forța probanta unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăției, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legala a vinovăției, în sensul art. 6 alin 2 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
Ori, deși susține că nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa (lipsa asigurării RCA) petentul nu a depus la dosar, pe tot parcursul derulării procesului dovada încheierii vreunei polițe de asigurare valabile la data controlului (23.10.2014), depunând în schimb o poliță expirată la data de 16.10.2014.
Pentru cele ce preced, instanța apreciază că procesul verbal contestat a fost legal și temeinic încheiat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 stabilește criteriile de individualizare a sancțiunilor, și anume: limitele prevăzute în actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În cauză, instanța apreciază că sancțiunea aplicată, la minimul legal se circumscrie criteriilor mai sus arătate, fiind în concordanță cu norma de sancționare, cu mențiunea că, deși petentul a susținut că la scurt timp a încheiat o nouă poliță de asigurare, nu s-a făcut o atare dovadă.
Față de cele mai sus arătate, instanța va respinge ca nefondată plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul N. G., CNP:_, domiciliat în mun. Suceava, ., jud. Suceava, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 23.10.2014 de I.P.J. Suceava.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședința publică azi, 21.05.2015.
PreședinteGrefier
Red.L.C.Ș.
Tehn.B.C.
5ex./
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2773/2015. Judecătoria SUCEAVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2756/2015.... → |
|---|
