Plângere contravenţională. Sentința nr. 5326/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5326/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 5326/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5326
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Timiță O. E.
Grefier: M. A.
La ordine se află judecarea plângerii contravenționale formulată petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică.
La apelul nominal făcut în ședință publică, in ordine de pe listă (poziția 33), la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care potrivit prevederilor art.104 alin.13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, s-a procedat conform dispozițiilor procedurale, constatându-se lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care în temeiul art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, apreciază că prezenta cerere se va soluționa la acest termen.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, în temeiul art. 258 din Codul de procedură civilă, ca fiind necesare, utile și concludente în soluționarea prezentei cauze.
Constatând cercetarea judecătorească finalizată, potrivit art. 244 din Codul de procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, potrivit art. 392 și 394 din Codul de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.08.2015, sub numărul de dosar_, petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, invocând excepția nulității absolute a procesului verbal întrucât nu are semnătura olografă a agentului constatator.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că întrucât procesul verbal nu are semnătura olografă a agentului constatator, fiind un act administrativ sancționator pe suport material și nu generat electronic, nu poate fi obligată să creadă agentul constatator, ci trebuie să aibă semnătura olografă a acestuia. De asemenea, a mai arătat că suportul material pe care i s-a comunicat procesul verbal nici nu este măcar certificat printr-o ștampilă originală a instituției emitente, astfel încât orice persoană care are un calculator și un copiator poate emite o asemenea hârtie cu indicația prețioasă transmisă prin înștiințarea de a-i vira bani într-un cont.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 15/2002, art. 17 și art. 31 și următoarele din O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petenta a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 (fila 7).
Intimata, legal citată, nu s-a prezentat în instanță dar și-a exprimat punctul de vedere cu privire la prezenta acțiune prin întâmpinare (filele 11-12) solicitând respingerea contestației ca nefondată și netemeinică și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, la data de 17.04.2015, pe DN 2, la km 456+245 m, pe raza localității Iacobești, județul Suceava, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentei a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 10.08.2015 a fost întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică. A mai arătat că procesul verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborate cu O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, intimata a depus înscrisuri (filele 13-15).
Intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu prevederile art. 411 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, constatându-se că în data de 17.04.2015, ora 1751, pe DN2, la km 456+245 m, în localitatea Iacobești, județul Suceava, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientei și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Susținerea petentei în sensul că se impune anularea procesului verbal contestat întrucât acesta nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, urmează a fi înlăturată de către instanță, ca neîntemeiată. Astfel, din analiza conținutului procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015, instanța constată că la rubrica „agent constatator” este menționat numele și prenumele acestuia – respectiv M. Hriscu, iar la rubrica „semnătură” este aplicată semnătura olografă a agentului constatator, alături de ștampila instituției emitente (fila 7).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei nu este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ca act administrativ, se impune cu forță superioară.
De asemenea, instanța constată că petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . R15 nr._ din data de 10.08.2015 reținându-se că în data de 17.04.2015, ora 1751, pe DN2, la km 456+245 m, în localitatea Iacobești, județul Suceava, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 este susținută de planța foto depusă la fila 14 din dosar, din care rezultă că în data de 17.04.2015, ora 1751, pe DN2, la km 456+245 m, în localitatea Iacobești, județul Suceava, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși petentei îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța consideră că petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate petentei.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptei săvârșite de petentă este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației pe drumurile publice. În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu avertisment, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Prin urmare, pentru a permite petentei să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, instanța va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 așa cum a fost întocmit de către agentul constatator, reținând legalitatea și temeinicia sa.
Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta Regia Națională a Pădurilor – R. – Direcția Silvică Suceava, cu sediul în mun. Suceava, .. 6, jud. Suceava împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.08.2015 în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Timiță O. - E. M. A.
Red: T.O.E./Tehnored: M.A.
5 ex./ 21.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4904/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5316/2015.... → |
|---|
