Plângere contravenţională. Sentința nr. 5344/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5344/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 5344/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5344
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: B. C.
Grefier: D. M.
La ordine, judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul C. C. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.05.2015 de I.J.J. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă martorii M. P. și T. V., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza art. 311 din Codul de procedură civilă, instanța procedează la identificarea martorului M. G. zis P., după care, sub prestare de jurământ, acesta este audiat, susținerile sale fiind consemnate într-un proces verbal separat atașat la dosar.
În baza art. 311 din Codul de procedură civilă, instanța procedează la identificarea martorului T. V., după care, sub prestare de jurământ, acesta este audiat, susținerile sale fiind consemnate într-un proces verbal separat atașat la dosar.
Cu privire la proba cu înregistrarea video solicitată de petent la termenul 2 octombrie 2015 instanța respinge această proba ca nefiind utilă soluționării cauzei și, constatând cercetarea judecătorească finalizată, potrivit art. 392 și 394 din Codul de procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat și, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 19.05.2015, petentul C. C. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.05.2015 de I.J.J. Suceava, solicitând anularea acestuia ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivare, petentul a arătat că în urma decesului minorei C. M. M., se afla la spital în holul principal cu toate rudele pentru a ridica trupul neînsuflețit.
A mai arătat petentul că în timp ce așteptau au apărut trupele de jandarmi și mascați care i-au imobilizat, bătut și urcat în dubă.
Susține petentul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, motivat de faptul că consideră că ar fi fost confundat cu persoanele care au generat un scandal anterior.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, a depus la dosar, în copie, înscrisuri (fila 5).
Intimatul I. de Jandarmi Județean Suceava a depus, la data de 24.06.2015, prin serviciul registratură al instanței întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată și netemeinică.
Intimatul, prin întâmpinare, a arătat că la data de 10.05.2015, în jurul orelor 23.30, medicii de gardă de la Unitatea de Primire Urgența UPU din cadrul Spitalului Jud. Suceava Sf. I. cel Nou Suceava au sesizat prin intermediul S.N.U.A.U 112 faptul că un grup de persoane fac scandal în incinta spitalului și se manifestă violent. La fața locului a fost trimisă o patrulă mixtă, unde l-au surprins pe petentul C. P. C. în timp ce țipa, urla, lovea și se manifesta violent, lovea cu picioarele în ușa liftului destinat transportului pacienților imobilizați, spunând că dorește să urce la etajul trei unde se află un frate al său, deși personalul medical îi explica în mod repetat că nu este oră de vizită, că deranjează activitatea UPU și că liftul are altă destinație, motiv pentru care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1500 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991.
A mai arătat că fapta reținută în sarcina petentului îndeplinește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 și că agentul constatator a aplicat în mod corect sancțiunea conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 61/1991 și a ținut cont în totalitate de prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Mai arată intimata că procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile de fond și formă impuse de art. 16, 17 și 19 din O.U.G. nr. 2/2001.
În dovedire, intimata a propus proba cu înscrisuri și a înaintat documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție.
Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petent și proba cu martori, fiind audiați în calitate de martori numiții T. V. (f. 32) și M. G. (f. 33) și a fost respinsă proba cu înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.05.2015 întocmit de către intimatul I. Județean de Jandarmi Suceava, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, constatându-se că în data la data de 10.05.2015, în jurul orelor 23.30, medicii de gardă de la Unitatea de Primire Urgența UPU din cadrul Spitalului Jud. Suceava Sf. I. cel Nou Suceava au sesizat prin intermediul S.N.U.A.U 112 faptul că un grup de persoane fac scandal în incinta spitalului și se manifestă violent. La fața locului a fost trimisă o patrulă mixtă, unde l-au surprins pe petentul C. P. C. în timp ce țipa, urla, lovea și se manifesta violent, lovea cu picioarele în ușa liftului destinat transportului pacienților imobilizați, spunând că dorește să urce la etajul trei unde se află un frate al său, deși personalul medical îi explica în mod repetat că nu este oră de vizită, că deranjează activitatea UPU și că liftul are altă destinație, motiv pentru care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1500 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.05.2015 a fost semnat de către petent.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat . nr._ din 10.05.2015, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 500 lei aplicată unei persoane fizice pentru o contravenție la regimul normelor privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, nu este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze că față de petentul S. M. a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ca act administrativ, se impune cu forță superioară.
De asemenea, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.05.2015, împrejurările reținute în procesul-verbal fiind susținute de probele administrate.
Instanța reține că, mențiunile privind situația de fapt se bucură de prezumția de veridicitate, această prezumție fiind permisă instanței așa cum arată și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. contra României, în care a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (p. 60).
În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății, contestatorul nu a făcut în nici un fel dovada unei alte situații de fapt față de cea menționată în procesul-verbal de contravenție, instanța constată că actul constatator a fost în mod temeinic încheiat.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, instanța apreciază că se impune o reindividualizare a sancțiunii aplicate față de criteriile prevăzute de O.G. nr. 2/2001 în sensul înlocuirii amenzii cu avertisment.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, instanța reține că împrejurările în care a fost săvârșită contravenția au fost unele excepționale, petentul fiind sub influența unor emoții puternice determinate de decesul nepoatei sale, ocazie cu care acesta se afla în incinta spitalului. În aceste împrejurări, amenda aplicată în cuantum de 1500 de lei apare ca fiind disproporționată cu pericolul social concret al faptei contravenționale.
Prin urmare, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să dispună înlocuirea amenzii în cuantum de 1500 de lei aplicată prin procesul verbal . nr._ din data de 10.05.2015 cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. C., domiciliat în . Moldovei, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 10.05.2015 de I.J.J. Suceava.
Dispune înlocuirea amenzii în cuantum de 1500 de lei aplicată prin procesul verbal . nr._ din data de 10.05.2015 cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.11.2015.
Președinte, Grefier,
Red. BC/tehn. DM
4 ex./2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5306/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 5309/2015. Judecătoria SUCEAVA → |
|---|
