Pretenţii. Sentința nr. 4589/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4589/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 4589/2015
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4589
Ședința publică din data de 02.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte – T. R.
Grefier – S. M.
La ordine, judecarea cauzei civile având ca obiect „pretenții” formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul D. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei consilier juridic C. E. A., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța în temeiul art. 131 Cod procedură civilă verifică competența de soluționare a prezentei cereri, din oficiu, și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art.238 Nodul Cod procedură civilă, pune în discuția părților, estimarea duratei cercetării procesului.
Reprezentantul reclamantei apreciază durata cercetării acestui proces la un termen.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, estimează durata cercetării procesului, apreciind că la prezentul termen cauza poate fi soluționată.
În temeiul art. 254 C.pr.civ. instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Reprezentantul reclamantei solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul reclamantei arată că nu are de formulat alte cereri și nu are de invocat excepții.
Constatând cercetarea judecătorească finalizată potrivit art. 392 C.pr.civ., nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța acordă cuvântul la fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru în sumă de 174 lei, creanța solicitată este certă, lichidă și exigibilă, s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului.
Potrivit art. 394 C.pr.civ., instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 08.05.2015, sub nr._, reclamanta A. S.A în contradictoriu cu pârâtul D. M. a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 2.411,25 lei reprezentând contravaloare servicii de alimentare cu apă și de canalizare prestate, inclusiv penalități, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată; respectiv suma de 2209,74 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate și suma de 201,51 lei reprezentând penalități de întârziere
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în baza Contractului de prestări servicii nr. 3/37/5 din 15.10.2001 a prestat pârâtului servicii de alimentare cu apă și de canalizare, pentru care a emis la plată un număr de 48 facturi evidențiate în Fișa soldului clientului.
Reclamanta a prestat pârâtului toate serviciile menționate în contract, a emis la termenele stabilite facturile și a respectat toate clauzele contractuale.
S-a mai arătat că facturile nu au fost achitate, deși debitorul a beneficiat de servicii prestate de societatea reclamantă. De asemenea, cele 48 facturi nu au fost contestate în termenul prevăzut de lege. Neachitarea la scadență a facturilor de către debitor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a pus societatea în situația de a calcula penalități de întârziere în conformitate cu dispozițiile contractuale și legale în materie.
Reclamanta a mai arătat faptul că creanța solicitată este certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 din Legea 241/2006, art. 1270 N.C.C., Legea 51/2006, Ordonul 88/2007, Contractul de prestări servicii nr. 3/37/5 din 15.10.2001.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 7-67).
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu și-a delegat reprezentant pentru a se prezenta în instanță.
Instanța, în temeiul art. 255 rap. la art.258 Cod procedură civilă a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamanta A. SA, în calitate de operator, și pârâtul D. M., în calitate de utilizator, a intervenit contractul de prestări servicii nr. 3/37/5 din 15.10.2001 încheiat pe o perioadă nedeterminată. Potrivit contractului, reclamanta s-a obligat a presta servicii având ca obiect livrare apă potabilă și preluare în rețeaua de canalizare și epurare a apelor uzate, iar pârâtul să achite, în termen și integral, contravaloarea acestor servicii.
Astfel, în derularea raporturilor contractuale dintre părți, reclamanta a asigurat pârâtului, în perioada 02._, alimentarea cu apă și canalizarea, servicii pentru care au fost emise facturi fiscale f. 17-67. D. fiind faptul că facturile nu au fost achitate la scadență, reclamanta S.C. A. S.A. S., a procedat la aplicarea de penalități, conform clauzei penale stabilite de părți.
Potrivit art. 19 alin 1 din contractul de prestări servicii dacă sumele datorate nu sunt achitate în termen de 30 zile de la data emiterii facturii debitorul va achita majorări egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.
În consecință, în conformitate cu clauza penală stipulată în contractul anterior amintit, pentru neachitarea la termen a facturilor s-au calculat penalități de întârziere, în cuantum total de de 201,51 lei, penalități care au fost înscrise în facturile fiscale f. 17-67.
În drept, având în vedere disp. art. 6 din Noul Cod Civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiilor art. 969 alin. 1 din Vechiul cod civil care consacră principiul forței obligatorii a contractului, potrivit căruia „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, precum și dispozițiile art. 1073 din vechiul Cod civil, potrivit cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea întocmai a obligației asumate de către debitor prin contract.
În temeiul dispoziției art. 1169 din Vechiul Cod civil, instanța reține că reclamantului îi revine obligația de a dovedi existența unui raport juridic între părți, pentru a putea interveni răspunderea contractuală a pârâtului. Astfel, în materia contractelor sinalagmatice, debitorul va putea fi obligat de către instanță la executarea obligațiilor contractuale asumate, ori de câte ori creditorul va face dovada îndeplinirii obligației sale iar debitorul nu va face proba executării obligațiilor asumate prin contract.
În cauză, instanța reține că raportul juridic dintre părți izvorăște din contractul de prestări servicii încheiat în anul 2001, în temeiul căruia au fost emise facturile fiscale. Cuantumul total al facturilor fiscale aferente perioadei 02._ este în sumă de 2.411,25 lei din care suma de 2209,74 lei debit principal și suma de 201,51 lei reprezentând penalități de întârziere.
Astfel, instanța constată că reclamanta a făcut dovada existenței obligației pârâtului de a plăti sumele pretinse, în schimb acesta din urmă nu a făcut dovada plății acestor sume, deși îi incumba sarcina probei.
Față de considerentele expuse, instanța urmează a admite acțiunea și a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2209,74 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate și a sumei de 201,51 lei reprezentând penalități de întârziere.
De asemenea, întrucât în cauză pârâtul se află în culpă procesuală, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, va dispune și obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 174 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta A. S.A. cu sediul în mun. S., .. 5, jud. S. în contradictoriu cu pârâtul D. M., cu domiciliul în mun. S., .,jud. S..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 2209,74 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate și suma de 201,51 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 174 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. R. S. M.
Red.T.R./Tehn. S.M./4 ex
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4593/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4561/2015.... → |
|---|
