Acţiune în constatare. Sentința nr. 3894/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3894/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 3894/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3894
Ședința publică din data de 09 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER: N. S.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamanții M. S. și M. G. G., în contradictoriu cu intimata ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Având în vedere dispozițiile art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești potrivit cărora „în cazul în care niciuna dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale”, instanța, constatând că lipsesc părțile, va lăsa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a depus la dosar, din partea reclamanților, cerere de renunțare la judecată.
De asemenea se constată depusă la dosar, din partea pârâtei, o cerere prin care solicită să se ia act de declarația reclamanților de renunțare la judecată.
Ținând seama de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanți, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-M., sub nr._ la data de 12.03.2015, formulată de reclamanții M. S. și M. G. G. în contradictoriu cu pârâta ., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate:
1. că art. 5, lit. a din Condițiile speciale și pct. 3.5 din Condițiile generale le Convenției de credit nr._/26.1.2007, care prevăd plata lunara a unui comision de risc aplicat soldului creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea 193/2000;
2. că articolul, din Actul adițional din anul 2010 la Convenția de credit nr._/26.1.2007, prin care s-a introdus comisionul lunar de administrare, aplicat soldului creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000;
3. să se dispună repunerea părților în situația anterioară inserării clauzelor privind comisionul de risc (devenit administrare) și drept consecința să se dispună eliminarea acestora din contractul de credit precum și obligarea pârâtei de a restitui reclamanților în integralitate sumele de bani încasate cu titlu de comision de risc în cuantum de 2.768,03 CHF, echivalentul a 11.520,81 lei (1 CHF egal cu 4,1621 ron la data introducerii cererii de chemare în judecată) și a sumei achitate cu titlu de comision de administrare în cuantum de 1.903,16 CHF echivalentul a 7.921,14 lei de la data încheierii contractului și până la data pronunțării prezentei hotărâri, în baza clauzelor contractuale anulate prin hotărâre;
4.să se dispună obligarea paratei la plata dobânzii legale calculate potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. 9/2000 cu modificările si completările ulterioare, asupra fiecărei sume plătite pârâtei cu titlu de comision de risc (administrare), de la data plății de către reclamanți a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către aceasta a acestor sume;
5. să se dispună anularea clauzelor sus menționate, menținându-se ca valabile restul dispozițiilor convenției de credit și obligarea pârâtei la încheierea unui act adițional la contractul de credit, în sensul derulării în continuare a acestuia, fără comisionul lunar de administrare plătibil lunar din soldul creditului, până la încetarea raporturilor bancare contractuale, și desigur fără introducerea vreunui alt comision, cu o altă denumire;
6. să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că la data de 26.1.2007 au încheiat cu pârâta convenția de credit nr._/26.1.2007, reclamanții având calitate de împrumutați, pentru suma de 45.000 CHF, pe o perioada de 240 luni, instituindu-se în favoarea băncii, pentru garantarea acestui împrumut, ipoteca de rangul I asupra imobilului, descris in pct. 7 din Convenția de credit.
In prevederile contractuale cuprinse în cadrul convenției de credit, respectiv condițiile generale și condițiile speciale, au fost stipulate în sarcina reclamanților o . îndatoriri contractuale ce au fost inserate cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 197/2000, a dispozițiilor legale de drept comun prevăzute de vechiul cod civil precum și a reglementărilor prevăzute de OUG nr. 50/2010.
In drept, reclamanții au invocat Legea nr. 193/2000, OUG nr. 50/2010, Legea nr. 21/1992, codul civil de la 1864.
La data de 16.04.2015 reclamanții au depus la dosar precizare a cererii de chemare în judecată prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate:
1. că art. 5, lit. a din Condițiile speciale și pct. 3.5 din Condițiile generale le Convenției de credit nr._/26.1.2007, care prevăd plata lunara a unui comision de risc în cuantum de 0,19% aplicat soldului creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea 193/2000;
2. că articolul 3, pct.5.1. lit.a), din Actul adițional nr.1/23.1.2010 la Convenția de credit nr._/26.1.2007, prin care s-a introdus comisionul lunar de administrare în cuantum de 0,19%, aplicat soldului creditului, precum și art.2, pct.5.1,lit.b) din Actul Adițional nr.2/23.11.2010 din convenția de credit nr._/26.1.2007 prin care s-a diminuat valoarea comisionului lunar de administrare la cuantumul de 0,09%, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000;
3. să se dispună repunerea părților în situația anterioară inserării clauzelor privind comisionul de risc (devenit administrare) și drept consecința să se dispună eliminarea acestora din contractul de credit precum și obligarea pârâtei de a restitui reclamanților în integralitate sumele de bani încasate cu titlu de comision de risc în cuantum de 2.768,03 CHF, echivalentul a 11.520,81 lei (1 CHF egal cu 4,1621 ron la data introducerii cererii de chemare în judecată) și a sumei achitate cu titlu de comision de administrare în cuantum de 1.903,16 CHF echivalentul a 7.921,14 lei de la data încheierii contractului și până la data pronunțării prezentei hotărâri, în baza clauzelor contractuale anulate prin hotărâre;
4.să se dispună obligarea paratei la plata dobânzii legale calculate potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. 9/2000 cu modificările si completările ulterioare, asupra fiecărei sume plătite pârâtei cu titlu de comision de risc (administrare), de la data plății de către reclamanți a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către aceasta a acestor sume;
5. să se dispună anularea clauzelor sus menționate, menținându-se ca valabile restul dispozițiilor convenției de credit și obligarea pârâtei la încheierea unui act adițional la contractul de credit, în sensul derulării în continuare a acestuia, fără comisionul lunar de administrare plătibil lunar din soldul creditului, până la încetarea raporturilor bancare contractuale, și desigur fără introducerea vreunui alt comision, cu o altă denumire;
6. să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta S.C. V. R. S.A, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru cererea de restituire a sumelor achitate cu titlul de comision de risc respectiv comision de administrare anterior datei de 12.03.2012, admiterea excepției lipsei de interes în privința petitului 1 și parțial 5 (anularea comisionului de risc), iar în subsidiar respingerea acestora ca nefondate, respingerea în rest a acțiunii ca nefondată, obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept a invocat art. 32 lit. d, art. 33, art. 40, art.148, 193, 194, 196, 200, 205, 245-248, 249, 250, 254, 260, 265, 273, 277, 292, 327-329, 351-352 Cod Procedură Civilă, principiul aplicabilității directe al art. 4 alin. 2 al Directivei 93/13/CEE, art. 3-5, 6, 12-13 din Legea 193/2000, art. 969, 977 Cod civil, art. 11, 14, 36, 95 din OUG 50/2010, art. II alin. 2 din Legea 288/2010.
În probațiune a fot depuse la dosar următoarele înscrisuri: contract de garanție reală imobiliară (f.1-12), plan rambursare credit (f.13-22), adrese (f.23-25), puncte interogatoriu (f.26-29), convenție de credit și actele adiționale la convenție (f.35-47), grafic de rambursare credit (f.48-57), plic (f.83).
La data de 22.06.2015 s-a depus la dosar cerere scrisă de renunțare la judecată (f.79).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 22.06.2015, pârâta a depus la dosar declarația de renunțare la judecată formulată de reclamanți și autentificată sub nr. 1101/19.06.2015 de Notarul Public C. S. A. (f. 79 dosar), în cuprinsul căreia se menționează inclusiv că reclamanții mandatează pârâta să depună la dosarul cauzei respectiva cerere de renunțare la judecată.
Instanța, în ceea ce privește declarația de renunțare la judecată, ținând cont de voința procesuală exprimată și în respectarea principiului disponibilității desfășurării procesului civil, în temeiul dispozițiilor art. 406 Cod procedură civilă, va lua act și va constata renunțarea reclamanților la judecarea cererii formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act și constată renunțarea reclamanților M. S., CNP_ și M. G. G., CNP_, ambii cu domiciliu procesual ales la Cabinet de avocat F. S., cu sediul în Tg. M., ./12, jud. M., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, sector 2, ., etaj 3-8 și 10, la judecarea cererii având ca obiect acțiune în constatare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs depunându-se la Judecătoria Tg-M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. N. S.
Red. C.D
Tehnored. L.M.
10.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3902/2015. Judecătoria... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
