Contestaţie la executare. Sentința nr. 4992/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4992/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 4992/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
DOSAR nr._
Sentința civilă nr. 4992/2015
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. M. G.
GREFIER C. Elianne B.
Pe rolul instanței se află soluționarea acțiunii civile formulate de către contestatoarea O. M. E., cu domiciliul în comuna Livezeni, ., jud. M., CNP_, în contradictoriu cu intimata Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională A Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tîrgu M., .. 1-3, jud. M., CUI_, având ca obiect contestație la executare.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data 14.10.2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 28.10.2015, iar, ulterior, pentru termenul de astăzi, 04.11.2015, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul instanței la data de 20.02.2015 sub nr. de dosar_ și precizată la data de 23.02.2015, contestatoarea O. M. E., în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Naționala de Administrare Fiscala Direcția Regionala a Finanțelor Publice B.- Administrația Județeana a Finanțelor publice M. a contestat somația nr._ din 28.01.2015, precum si titlul executoriu nr._ din aceeași data, ambele acte de executare fiind întocmite in dosar de executare_/26/_ /_ pentru suma de 4565 lei, ca nelegale si nefondat emise.
În motivare contestatoarea a arătat că somația nr._ din 28.01.2015 si titlul executoriu nr._ din aceeași data sunt lovite de nulitate absolute, nefiind îndeplinite cumulativ elementele prevăzute de dispozițiile art. 41 din codul de procedura fiscala. Actelor de executare le lipsesc atât motivele de fapt ale emiterii acestora, așa cum impune art. 41 alin.2 lit. 2 din CPF, cat si numele si semnătură persoanelor împuternicite ale organului fiscal si stampila organului fiscal emitent, prevăzute de art. 41 alin.2 lit. g si h din CPF.
Sancțiunea acestor lipsuri este nulitatea absoluta a acestor acte, rezultând că acestea nu sunt apte sa producă efecte juridice, motiv pentru care contestatoarea a menționat că se impune anularea lor.
A mai arătat că în afara criticilor de legalitate, actele de executare, somația_ si titlul executoriu nr._ ambele emise in 28.01.2015 nu fac mențiuni despre imobilele cărora s-a stabilit înstrăinarea, identificare acestora si nici despre modul cum s-a determinat suma de 15.242 lei.
Prin precizarea făcută la data de 23.02.2015, contestatoarea a solicitat introducerea în cauza ce face obiectul prezentului dosar, în calitate de contestator si a numitului O. A. D. și să se dispună încetarea întregii executării din cadrul dosarului de executare nr._/26/_ /_.
În motivarea cererii sale, contestatoarea a arătat că se impune a fi introdus în calitate de contestator și numitul O. D. A., căruia i s-a comunicat somația nr._ din 28.01.2015, precum si titlul executoriu nr._ din aceeași data, acte emise de către intimată în cadrul dosarului de executare_/26/_ /_.
A mai arătat că suma cuprinsa in aceste acte de executare este de 4.565 lei, astfel ca raportat la obiectul cererii de chemare in judecata a apreciat-o ca fiind vorba de o mărire a câtimii cuantumului obiectului, potrivit art. 204 din Cod procedură civilă.
Cu privire la actele de executare emise în contradictoriu cu numitul O. D. A., a arătat că nu s-a menționat in cuprinsul somației sau a titlului executoriu-operațiunile de înstrăinare a imobilelor sau cel puțin a datelor de identificare a acestora.
De asemenea a mai arătat că din corelarea celor patru acte de executare contestate, cel puțin suma de 997 lei este menționată de 2 ori, ceea ce in mod direct conduce la majorarea sumei imputate.
În aceeași ordine de idei contestatoarea a arătat că nici pentru suma totală de 4.565 lei nu este motivată in fapt sursa/proveniența acestor sume. Cele doua sume de 15.242 lei, ce apar pe actele de executare comunicate contestatoarei, respectiv a sumei de 4.565 lei ce apare pe numele contestatorului sunt individualizate separat ca reprezentând venituri din înstrăinarea de bunuri imobile, cu toate că aceste imobile se aflau in regimul comunității legale de bunuri, iar contestatorii sunt in continuare căsătoriți.
Si in situația in care ar fi reală vânzare de bunuri imobile este imposibil ca aceleași operațiuni de înstrăinare a unor imobile identice să dea naștere unor obligații fiscale diferite, pe care intimata să le urmărească pe două căi îndreptate împotriva fiecărui contestator. Aceste obligații fiscale ar trebuie să fie în cel mai rău caz imputate în mod solidar, în caz contrar, se ajunge în situația în care (în cazul în care existența obligației fiscale ar fi stabilite) aceeași creanță se executa de doua ori pe calea a două dosare de executare diferite.
Contestatoarea a invocat în continuare, faptul că în cauza de față nu au fost respectate condițiile art. 662 din Cod procedură civilă, astfel ca actele de executare nu conțin creanțe certe si neîndoielnice, care sa poată fi puse in executare, impunându- admiterea contestației și a se dispune încetarea întregii executări demarate în Dosarul de executare nr._/26/_ /_, dar si in cadrul Dosarului de executare_/26/_ /_ al intimatei.
În drept, contestatoarea a invocat art. 172-173 din Codul de procedura fiscala, art. 650-662 si urmat din C., a art. 711 si următoarele din Cod procedură civilă, a art. 59-60 C., art. 204 C..
La data de 03.04.2015, contestatorii O. M. E. și numitul O. A. D., au formulat precizare a contestației la executare, solicitând în plus față de contestația inițială, anularea și a adresei de înștiințare privind înființarea popririi pentru suma de 17.707 lei, emisa pe numele contestatoarei, in dosar de executare nr._.
De asemenea, au solicitat anularea adresei de înștiințare privind înființarea popririi pentru suma de 7030 lei, emisa pe numele introdusului in cauza in calitate de contestator a numitului O. D. A., in dosarul de executare nr._ .
În motivarea precizării contestației, contestatorii au arătat că au primit la data de 25.03.2015 adresa de înștiințare privind înființarea popririi emisa pe numele contestatoarei O. M. E., în dosar de executare nr._, act prin care i se comunica că s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente, prezente si viitoare, asupra a doua conturi deschise la doua unități bancare pe numele contestatoarei, dar si asupra oricăror venituri si disponibilități deținute/datorate cu otice titlu de către ..
Din cuprinsul acestui act de executare reiese natura obligației fiscale ca fiind una provenind din venituri din înstrăinarea bunurilor imobile, unul având la baza titlul executoriu nr._/29.12.2014 pentru suma de 2.465 lei, si a doua obligația se bazează pe titlul executoriu nr._/28.01.2015 pentru suma de 15.242 lei. Suma totala care ar face obiectul popririi este de 17.707 lei.
Totodată, intimata i-a comunicat contestatoarei că poate beneficia in temeiul art. 148 din OG nr.92/2003 de suspendare totala sau parțiala a executării silite prin poprire, dacă va constitui o garanție la nivelul sumei pentru care s-a început executare silita, suspendare care ar putea dura cel mult 6 luni de zile.
În continuare, contestatoarea a adăugat că la aceeași data de 25.03.2015 soțul acesteia O. D. A. a primit si el o adresă de înștiințare privind înființarea popririi emisa in dosar de executare nr._ din 17.03.2015, pentru el poprirea se exercita asupra a 4 conturi bancare deschise pe numele lui, dar si pe contul ..
Un aspect comun criticabil ambelor acte de executare este faptul ca niciuna dintre adrese nu menționează în concret bunul imobil înstrăinat, care face posibila existenta vreunui venit, tocmai pentru a identifica proveniența “prezumtivelor” venituri din înstrăinare a imobilelor.
Au mai arătat contestatorii că se poate constata faptul ca suma de 2465 lei se regăsește pe ambele adrese de înființare privind înștiințarea popririi, având aceeași natura fiscala si provenind din venituri din înstrăinarea bunurilor imobile, situație in care aceeași suma, cu aceeași sorginte este executata silit de doua ori, cu toate ca natura imobilelor si implicit a veniturilor ar putea fi cu ușurința determinata daca intimata ar fi identificat imobilul înstrăinat.
În altă ordine de idei, contestatorii au arătat că lipsa unor detalii in plus îi privează chiar de posibilitatea exercitării dreptului lor la apărare împotriva atâtor acte de executare emise pe numele acestora.
Au mai menționat contestatorii că lipsa oricăror alte date de identificare a bunurilor înstrăinate îi pune în imposibilitatea chiar formulării apărărilor lor, in condițiile in care au pe rolul instanțelor judecătorești litigii având ca obiect contestarea unor acte de executare emise in cadrul unor dosare execuționale deschise la de diverși executori judecătorești.
În drept, contestatorii au invocat dispozițiile art. 204 din C., pe art. 711 si urmatoarele din C., art. 718 C., art. 148 si următoarele din OG nr. 92/2003, art. 172-173 din Codul de procedura fiscala, art. 650-662 si urmat din C..
Intimata Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice B. - Administrația Judeteana a Finanțelor Publice M., a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii actelor de executare ca fiind temeinice si legale.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că la data de 07.08.2014 . București SA, în calitate de adjudecatar, a depus eronat la SFO Sovata, cererea prin care solicita stabilirea impozitului datorat pe venitul obținut din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, transfer efectuat prin executare silită conform actului de adjudecare încheiat în data de 12.12.2011 de către executor bancar T. G.. Prin adresa cu nr._/110 din 11.08.2014 SFO Sovata a transmis intimatei cererea menționată anterior, înregistrată sub nr._/_ din 12.08.2014 spre competentă soluționare.
În continuare, intimata a arătat că în urma analizării cererii s-a procedat la înștiințarea contestatoarei O. M. E., prin emiterea notificării din 21.08.2014, cu privire la faptul că avea obligația de a depune, în termen de 10 zile de la data transferului efectuat, declarația privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (formular 209).
Întrucât, până la data de 23.10.2014, contestatoarea nu a dat curs notificării, anterior arătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, organul fiscal a procedat la stabilirea din oficiu a impozitului datorat prin emiterea deciziei de impunere anuală nr._ din 23.10.2014, cuantumul acestuia fiind de 997 lei. La stabilirea obligațiilor fiscale s-au avut în vedere informațiile existente în documentele anexate la cerere, respectiv copia actului de adjudecare încheiat la data de12.12.2011 pentru dosarul de executare nr. 19/2011, copie extras CF eliberat la 05.05.2011.
De asemenea, a mai precizat intimata faptul că, potrivit documentelor depuse, contestatoarea a fost coproprietară (bun comun), extrasului CF_, asupra imobilului situat in Sovata, ., jud. M., transferat prin executare silită, potrivit actului de adjudecare din 12.12.2011.
La aceeași data, . București SA, în calitate de adjudecatar, a depus cererea înregistrată la intimată sub nr._/_ prin care solicita stabilirea impozitului datorat pe venitul obținut din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, efectuat prin executare silită conform actului de adjudecare încheiat în data de 12.12.2011 de către Executor bancar T. G.. În urma analizării cererii s-a procedat la înștiințarea contribuabilei, prin emiterea notificării cu nr._/_ din 18.08.2014, cu privire la faptul că avea obligația de a depune, în termen de 10 zile de la data transferului efectuat, Declarația privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (formular 209).
În continuare, intimata a arătat că întrucât, până la data de 23.10.2014, contestatoarea nu a dat curs notificării, anterior arătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, organul fiscal a procedat la stabilirea din oficiu a impozitului datorat prin emiterea deciziei de impunere anuale nr._ din 23.10.2014, cuantumul acestuia fiind de 1.575 lei. La stabilirea obligațiilor fiscale s-au avut în vedere informațiile existente în documentele anexate la cerere, respectiv copia actului de adjudecare încheiat la data de 12.12.2011 pentru dosarul de executare nr. 16/2011, copie extras (CF eliberat la 03.05.2011.
De asemenea, s-a mai precizat de către intimată faptul că, potrivit documentelor depuse, rezultă că petenta a fost coproprietară (bun comun), conform extrasului CF_-C1-U2, asupra imobilului situat in Tg. M., ., nr. 267, ., transferat prin executare silită, potrivit actului adjudecare din 12.12.2011.
De asemenea, la data de 07.08.2014 . București SA, în calitate de adjudecatar, a depus o cererea, înregistrată la intimată sub nr._/_ prin care solicita stabilirea impozitului datorat pe venitul obținut din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, transfer efectuat prin executare silită conform actului de adjudecat încheiat în data de 15.12.2011 de către Executor bancar T. G.. În urma analizării cererii s-a procedat la înștiințarea contribuabilei, prin emiterea notificării cu nr._/_ din 18.08.2014, cu privire la faptul că are obligația de a depune, în termen de 10 zile de la data transferului efectuat Declarația privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (formular 209).
Întrucât, până la data de 30.10.2014, debitoarea nu a dat curs notificării, în conformitate cu prevederile legale vigoare, organul fiscal a procedat la stabilirea din oficiu a impozitului datorat prin emiterea deciziei impunere anuale nr._ din 30.10.2014, cuantumul acestuia fiind de 12.670 lei. La stabilirea obligațiilor fiscale s-au avut în vedere informațiile existente în documentele anexate la cerere, respectiv copia actului adjudecare încheiat la data de15.12.2011 pentru dosarul de executare 17/2011, copie extras CF eliberat la 03.05.2011.
În continuare, intimata a mai precizat faptul că, potrivit documentelor depuse, contestatoarea a fost coproprietară (bun comun), conform extrasului CF_, asupra imobilului situat in Livezeni FN, jud. M. transferat prin executare silită, potrivit actului de adjudecare.
S-a mai învederat de către intimată faptul că potrivit legislației in materie contestatoarea are calitatea de contribuabil întrucât din patrimoniul acesteia a fost transferat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză prin încheierea actelor juridice sus menționate.
Totodată, in conformitate cu prevederile art. 44 alin. 1 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările completările ulterioare, intimata a arătat că actele administrativ fiscale au fost comunicate debitoarei, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire fiind confirmate de primire.
În continuare s-a mai subliniat faptul ca debitoarea, deși a avut la îndemână calea de atac prevăzută de art. 205 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 republicată, nu a uzat de aceasta. Prin urmare, având in vedere ca titlurile de creanța nu au fost contestate pe cale administrativa si întrucât a expirat termenul de plată, în temeiul dispozițiilor art. 141 din OG nr. 92/2003 republicată, s-a procedat la emiterea titlului executoriu si a somației supuse criticilor contestatoarei în prezentul dosar.
În aceeași ordine de idei, intimata a mai învederat faptul că demararea procedurii de executare silită, prin emiterea somației si titlului executoriu, nu poate fi lovită de critică atât timp cât au fost respectate dispozițiile legale, în speță fiind incidente dispozițiile art. 141 din OG nr. 92/2003 republicată, care dispun: “(1) executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris potrivit legii, constituie titlu executoriu.
De asemenea intimata a învederat și faptul ca potrivit dispozițiilor art. 712 alin. 2 Cod procedura civila în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Or, raportat la documentul prin care s-au evidențiat sumele de plată, cuprinse în titlul executoriu emis de către intimată, în speță fiind vorba despre decizii de impunere din oficiu emise de A.J.F.P. M. (care au prevăzută o cale de atac în dispozițiile art. 205 O.G. nr. 92/2003 republicată), rezultă că susținerile referitoare nelegalitatea actelor contestate, respectiv aspectele legate de modalitatea de calcul a obligațiilor stabilite, puteau fi analizate doar pe calea contestației administrative, în cazul in care titlurile de creanță ar fi fost contestate conformitate cu dispozițiile art. 205 din O.G. nr. 92/2003 republicată, nicidecum pe calea contestației la executare, întrucât legea a prevăzut acest scop o altă cale de atac.
În ceea ce privește petitul privind plata cheltuielilor de judecata, intimata a solicitat instanței respingerea lui, ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 453 Cod procedură civilă.
Față de cele de mai sus menționate, intimata a solicitat să se constate temeinicia si legalitatea susținerilor sale, și să dispună in sensul celor solicitate.
În drept, intimata a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile textelor de lege la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării, iar în temeiul art. 223 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, instanța a administrat proba cu următoarele înscrisuri: somația (f. 2, 13), titlul executoriu (f. 3, 14, 144), cerere de acordare ajutor public și înscrisuri anexate acesteia (f. 19, 29-42, 115-126), copii acte de identitate ale contestatorilor (f. 12), adresă de înștiințare privind înființarea popririi (f. 45, 47), adresa nr.12/07.04.2015 (f. 51), activitate salariat (f. 52, 73), adresa nr.4528/15.04.2015 (f. 65), facturi fiscale (f. 67-69), adresa nr.1/22.04.2015 (f. 72), adresa nr.5402/23.04.2015 (f. 78), practică judiciară (f. 127-129), adresa nr._/06.10.2015 (f. 137), date privind transferul de drepturi de proprietate (f. 139), decizie de impunere anuală (f. 141-142), sentința civilă nr. 5889/30.06.2013 Judecătoriei Târgu-M. (f. 148-151).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin titlul executoriu nr._ emis la data de 28.01.2015 în dosar de executare nr._/26/_ /_, intimata a stabilit în sarcina contestatoarei O. M. E., obligația de plată a sumei de 15.242 lei reprezentând venituri din înstrăinarea bunurilor imobile, evidențiate în decizia de impunere anuală nr._/23.10.2014, decizia de impunere anuală nr._/30.10.2014 și în decizia de impunere anuală nr._/23.20.2014
Prin contestația care face obiectul prezentei cauze, astfel cum a fost completată, contestatoarea a solicitat instanței de judecată anularea titlului executoriu nr._/28.01.2015, a somației nr._/ 28.01.2015 și a adresei de înființare a popririi nr._/17.03.2015 emise în dosarul execuțional_/26/_ /_.
Pornind de la prevederile art. 711 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, se poate realiza o distincție între (I) contestația la executare propriu-zisă – prin intermediul căreia se contestă executarea silită însăși, precum și orice act de executare, săvârșit cu prilejul executării silite, solicitându-se instanței anularea întregii executării sau a actului nelegal, și, (II) contestația la titlu – atunci când se contestă însuși titlul executoriu, dar nu în ceea ce privește valabilitatea sa în fond, ci numai înțelesul, întinderea și aplicarea sa.
Din criticile aduse prin intermediul contestației la executare, executării silite inițiate împotriva contestatorului de către intimată, rezultă fără echivoc, că instanța este investită să soluționeze o contestație la executare propriu-zisă, în cadrul căreia, evident în condițiile art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă, se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, care nu este emis de o instanță judecătorească numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
De asemenea, în ceea ce privește prezenta cauză, instanța reține că prevederile art. 399 alin 3 Cod proc. civ sunt preluate de dispozițiile art. 172 alin (3) din Codul de procedură fiscală potrivit cărora, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține faptul că în prezenta cauză, cu privire la verificarea titlului executoriu sub aspectul legalității și temeiniciei modului de stabilire a sumelor datorate cu titlu de creanțe fiscale înscrise în acesta, contestatoarea are deschisă calea de atac reglementată de dispozițiile Titlului IX din Cod pr. fiscală, împotriva deciziilor de impunere care au stat la baza emiterii titlului executoriu, astfel încât în cadrul prezentei contestații la executare nu pot fi analizate criticile aduse de către aceasta raportat la legalitatea, întinderea și modul de stabilire a creanței .
Prin urmare, în prezentul cadru procesual, vor fi analizate respectarea condițiilor procedurale cu privire la îndeplinirea actelor de executare silită, fără a fi analizate aspectele legate de temeinicia titlului executoriu contestat.
Analizând astfel în limitele mai sus arătate, motivele de nulitate invocate de către contestatoare cu privire la titlul executoriu și somația la executare, respectiv nerespectarea mențiunilor stabilite de către dispozițiile art. 43 din OG 92/2003, instanța reține că potrivit prevederilor art. 46 din același act normativ “ Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 43 alin. (3), atrage nulitatea acestuia.” Deși prin textul de lege menționat, se instituie o prezumție legală absolută cu privire la existența unei vătămări, în situația nerespectării formei actului administrativ fiscal, în ceea ce privește existența unor elemente obligatorii, respectiv numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, instanța reține că potrivit art. 43 alin (6) din O.G. nr. 92/2003, prin derogare de la prevederile art. 46 din OG nr. 92/2003, actele administrativ fiscale emise de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin intermediul unui centru de imprimare masivă, sunt valabile și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc cerințele legale aplicabile în materie.
Rezultă așadar că în speță, titlului executoriu nr._/28.01.2015 și somația nr._/ 28.01.2015 nu sunt viciate de lipsa semnăturii persoanelor împuternicite și a ștampilei organului emitent, având în vedere că acestea au fost emise de organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În ceea ce privește restul elementelor obligatoriu a fi menționate în cuprinsul actelor de executare emise de organele fiscaole, instanța reține faptul că somația nr._/ 28.01.2015, ca act prin care se începe executarea silită, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 145 alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală, fiind precedată de emiterea titlului executoriu nr._/28.01.2015 care, de asemenea, conține toate elementele prevăzute de art. 141 pct. 4 din Codul de procedură fiscală.
Potrivit dispozițiilor art. 141 pct. 4 din Codul de procedură fiscală, titlul executoriu trebuie că conțină “pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și
orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.”
Deși pe calea prezentei contestații se invocă neindicarea în cuprinsul titlului executoriu a elementului prevăzut la art. 43 alin (2) lit. „e” din OUG nr. 92/2003, făcând o analiză a actului de executare contestat, instanța reține că organul fiscal a indicat drept „motiv de fapt” „expirarea scadenței/termenului de plată a obligațiilor fiscale cuprinse în document”. Contrar susținerilor contestatoarei, intimata nu avea obligația de a indica în cuprinsul titlului executoriu imobilele cu privire la care s-a stabilit suma de plată, având în vedere faptul că nu există în sarcina acesteia, în calitate de emitent al actului de executare, o obligație în acest sens, precum și faptul că aceste imobile sunt indicate în cuprinsul deciziilor de impunere prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de plată, acte administrativ fiscale care au și fost contestate pe cale administrativă.
Aspectele mai sus arătate, vizează inclusiv susținerile contestatoarei cu privire la nelegalitatea adresei de înființare a popririi emisă la data de 25.03.2015, motiv pentru care instanța apreciază că nu mai este necesar a fi reluată argumentația de mai sus, atâta timp cât nu există dispoziții normative care să prevadă contrariul.
Nici faptul că aceeași creanță face obiectul executării silite în două dosare execuționale distincte, cu privire la debitori diferiți, nu atrage nelegalitatea executării silite, atâta timp cât astfel cum însuși contestatoarea a arătat, obligația de plată este una solidară și indivizibilă, iar în virtutea acestui raport, debitorul care a plătit întreaga datorie se va putea întoarce împotriva celuilalt debitor, pentru a-l obliga la plata părții sale din creanță.
Instanța mai reține și faptul că din conținutul înscrisurilor depuse la dosar de către intimată rezultă că, contestatoarea a fost înștiințată cu privire la toate actele de executare emise împotriva sa, inclusiv despre măsura indisponibilizării conturilor sale, susținerile acesteia vizând nelegalitatea procedurilor de executare silită instituite împotriva sa fiind neîntemeiate.
Evocarea de către contestatoare a efectelor Sentinței civile nr. 5889/30.07.201 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, asupra actelor de executare contestate în prezentul dosar este tendențios făcută, scopul demersului fiind acela de a induce instanța în eroare, atâta timp cât în hotărârea judecătorească se face referire la o executare silită demarată de un alt creditor, al cărui obiect îl constituie bunul imobil situat în ., ., iar în prezenta cauză, bunurile cu privire la care s-au stabilit obligațiile de plată care fac obiectul titlului executoriu_/28.01.2015, sunt situate în Tg. M., ., nr. 267, . Livezeni f.n, respectiv în Sovata, ., jud. M..
Prin prisma considerentelor mai sus arătate, instanța apreciază că actele de executare criticate pe calea prezentei contestații au fost întocmite cu respectarea condițiilor procedurale și conțin toate elementele obligatorii prevăzute de lege, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată.
În temeiul dispozițiilor art. 453 C., coroborate cu dispozițiile art. 9 C., instanța va lua act de faptul că intimata nu a solicitat obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea O. M. E., cu domiciliul în comuna Livezeni, ., jud. M., CNP_, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul procesual ales în Tîrgu-M., .. 1-3, jud. M..
Ia act de faptul că intimata nu a solicitat obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Tg. M..
Pronunțată potrivit dispozițiilor art. 396 alin 2 C., azi 04.11.2015
P., GREFIER,
M. M. G. C. ELIANNE B.
Red: MMG
Tehnored: MB
4 ex/04.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4961/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4939/2015.... → |
|---|
