Contestaţie la executare. Sentința nr. 1165/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1165/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 1165/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1165
Ședința publică din data de 13 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. C.
GREFIER: R. A. M.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii formulată de contestatorul CABINET INDIVIDUAL AVOCAT R. R. M. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta convențională a contestatorului, av. R. R. M., lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea instanței, reprezentanta contestatorului arată că nu are de invocat excepții cu privire la competența de soluționare a cauzei.
În baza art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța verifică din oficiu competența generală, materială și teritorială, constatând că este competentă să soluționeze prezenta cauză, prin prisma prevederilor art. 713 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Instanța acordă cuvântul în probațiune.
Reprezentanta convențională a contestatorului solicită încuviințarea înscrisurilor depuse la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, inclusiv dosarul execuțional, considerându-le utile, concludente și pertinente în ceea ce privește soluționarea cauzei.
La interpelarea instanței cu privire la existența altor cereri, reprezentanta contestatorului depune la dosar precizare de acțiune, în două exemplare, și arată că a formulat o . precizări, în conformitate cu dispozițiile art. 204 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește precizarea de acțiune depusă la dosar, instanța constat că aceasta reprezintă o motivare a acțiunii introductive, nefiind introduse noi petite.
La interpelarea instanței, reprezentanta contestatorului arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de soluționat sau probe de administrat, în baza prevederilor art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentanta convențională a contestatorului solicită instanței admiterea contestației la executare, astfel cum aceasta a fost formulată și precizată și, în consecință, anularea executării silite din cadrul dosarului execuțional nr. 598/2014. În continuare, doamna avocat arată că executarea silită a fost demarată în baza a două procese verbale de contravenție, însă după întocmirea acestora, a intrat în vigoare Legea nr. 144/2012, prin care a fost abrogată obligativitatea achitării tarifului de despăgubire, astfel că, raportat la intervenția acestui text legal, care reprezintă o lege contravențională mai favorabilă, se impune ca și contestatorul să beneficieze de aceste prevederi legale, în conformitate cu art. 15 din Constituția României.
Totodată, reprezentanta contestatorului arată că același act normativ a statuat că prevederile privind tariful de despăgubire sunt aplicabile doar proceselor verbale contestate până la . Legii nr. 144/2012, ceea ce reprezintă o discriminare între persoanele care au formulat plângeri contravenționale, și cei care nu au contestat procesele verbale de contravenție. Astfel, doamna avocat arată că, din punctul său de vedere, instanța este în măsură să facă aplicabilitatea art. 20 alin. 1 și 2 din Constituția României, respectiv art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în caz contrar existând discriminare, precizând în aceeași ordine de idei că, dacă a fost abrogat tariful de despăgubire, și contestatorul are dreptul de a beneficia de această prevedere legală.
În altă ordine de idei, reprezentanta convențională a contestatorului învederează instanței de judecată faptul că, în conformitate cu art. 662 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în speță nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă, raportat la argumentele prezentate anterior, și raportat la dispozițiile art. 702 alin.1 pct. 4 din Codul de procedură civilă, titlul executoriu este ineficient în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Concluzionând, doamna avocat solicită admiterea contestației la executare, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru achitată în prezentul dosar.
În baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța se declară lămurită și în temeiul dispozițiilor art. 394 alin. 1 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 24 noiembrie 2014, contestatorul Cabinet Individual de Avocatură R. R. M. a chemat în judecată intimata C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P. B., și a solicitat instanței admiterea contestației la executare, anularea ca nelegală și netemeinică a executării silite începute în dosarul execuțional nr. 598/E/2014 al B. Szekely Szabolcs și a încheierii pronunțate de către Judecătoria Tîrgu M. în dosarul nr. 8294/2014, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, contestatorul a învederat instanței faptul că prin somația emisă în dosarul execuțional nr. 598/E/2014 i s-a pus în vedere să achite suma de 56 euro reprezentând contravaloare tarif despăgubire, și 95,10 lei reprezentând cheltuieli de executare, conform încheierii nr. 1/2014.
În continuare, contestatorul a precizat faptul că titlurile executorii constau în procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/2011 și procesul verbal . 12 nr._/2012, întocmite pentru săvârșirea faptelor contravenționale prevăzute la art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, respectiv circularea fără a deține rovinietă. Conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, contravenientul are obligația de a achita pe lângă amenda contravențională, tariful de despăgubire prevăzut la anexa 4 din acest act normativ, însă prin Legea nr. 144/2012, a fost abrogat acest text normativ referitor la tariful de despăgubire, și a fost introdus art. II, conform căruia „Tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
În considerarea acestui text legale, contestatorul a învederat faptul că, raportat la împrejurarea că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, executarea silită începută în dosarul execuțional 598/2014 este nelegală și neîntemeiată, nemaiputând fi urmărit pentru sumele datorate cu titlu de tarif de despăgubire, în condițiile în care prevederile legale care le reglementau au fost abrogate. Totodată, contestatorul a arătat că în mod nelegal s-a dispus prin încheierea Judecătoriei Tîrgu M. încuviințarea executării silite în temeiul celor două procese verbal de contravenție.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
În probațiune, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar somația emisă în dosarul execuțional 598/2014, copii procese verbale de contravenție, copie încheierea nr. 8294/2014 pronunțată de către Judecătoria Tîrgu M., copie plic.
La data de 18 decembrie 2014, intimatul C.N.A.D.N.R. S.A. prin D.R.D.P. B. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că contestatoarea a fost surprinsă circulând în trafic în mod repetat fără a deține rovinietă valabilă, faptă ce constituie contravenție conform art. 8 alin.1 din OG 15/2002, și care se sancționează conform art. 8 alin. 2 și 3 din OG 15/2002, motiv pentru care au fost întocmite cele două procese verbale contestate.
În continuare, referitor la susținerile contestatoarei cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 144/2012, intimatul a precizat că aceasta se află într-o eroare totală în ceea ce privește interpretarea acestui act normativ, având în vedere faptul că, în conformitate cu Legea nr. 144/2012, doar procesele verbale atacate în instanță în termenul prevăzut de lege se anulează, adică cele atacate în termenul de 15 zile de la comunicare, nu și cele devenite titluri executorii prin neexercitarea căilor de atac, situație prevăzută expres în textul de lege.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă, OG 15/2002, OG 2/2001.
Se constată de asemenea că la data de 26 februarie 2015, executorul judecătoresc Szekely Szabolcs a depus copia dosarului execuțional nr. 598/E/2014.
În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei constând în înscrisurile depuse la dosar, inclusiv copia dosarului execuțional.
La termenul de judecată din data de 13 martie 2015, reprezentanta contestatorului, doamna avocat R. R. M., a depus la dosar „precizare a contestației la executare”, prin care a reiterat argumentele susținute în cuprinsul acțiunii introductive, și a subliniat de asemenea faptul că, în ce privește art. II din OG nr. 15/2002, referitor la împrejurarea că se anulează doar tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii, acestea sunt de natură să creeze o situație discriminatorie între persoanele care au formulat plângere contravențională împotriva proceselor verbale încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 și cele care nu au formulat plângere.
În continuare, s-a invocat art. 20 alin. 1 și 2 din Constituția României, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subliniind totodată că în mod evident se crează o discriminare prin art. II din Legea nr. 144/2012, care nu este justificată de nicio situație obiectivă. În această ordine de idei, contestatorul a învederat că, dacă nu a formulat plângere contravențională pentru a putea invoca legea mai favorabilă, care încă nu intrase în vigoare la momentul la care puteau fi contestate procesele verbale, o astfel de împrejurarea nu împiedică invocarea în cadrul unei contestații la executare a lipsei caracterului cert, lichid și exigibil al creanței.
Astfel, contestatorul a arătat că, potrivit art. 662 alin.1 din Codul de procedură civilă, executarea silivtă nu se poate face decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, în speță nefiind îndeplinite aceste condiții, ca urmare a intrării în vigoare a LEGII 144/2012. De asemenea, contestatorul a mai precizat că, în conformitate cu art. 702 alin.1 pct. 4 din Codul de procedură civilă, executarea silită încetează dacă a fost desființat titlul executoriu, text legal care își găsește aplicabilitatea, în condițiile în care nu mai există nici un temei legal care să justifice urmărirea silită pentru plata tarifului de despăgubire.
În drept, au fost invocate prevederile art. 204 alin.1, art. 662 alin. 1, art. 702 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă, art. 20 din Constituția României.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Somația emisă la data de 3.11.2014 în cadrul Dosarului execuțional 598/E/2014 al B. SZEKELY SZABOLCS, petentul a fost încunoștiințat de obligația de a achita sumele de 56 Euro – contravaloarea tarifului de despăgubire, la cursul de schimb BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării debitului, și de 95,10 lei – cheltuieli de executare silită, în baza titlurilor executorii constând în Proces verbal de constatare a contravenției . nr._/10.04.2012 și . 11 nr._/7.11.2011.
Reținem că, potrivit art. 711 alin.1 NCPC, „Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.” Potrivit art. 712 alin. 2: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.”
În ce privește cele două titluri executorii în baza cărora s-a stabilit obligația contestatoarei de a achita tarifele de despăgubire, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 144/2012, prin care s-au abrogat dispozițiile art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, ce instituise obligativitatea achitării tarifului de despăgubire, modificare ce și-a produs efectele cu începere de la data de 27.07.2012.
Menționăm că, potrivit art. II din Legea 144/2012, „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.” Intimata a apreciat că acest text a clarificat cadrul în care se poate dispune, urmare a abrogării art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, anularea tarifelor de despăgubire stabilite anterior acestei abrogări – adică numai în cazul tarifelor ce au fost și contestate în instanță anterior intrării în vigoare a Legii 144/2012.
Apreciem că o asemenea interpretare ar fi de natură să aducă atingere principiului aplicării legii contravenționale mai favorabile, instituit de art. 12 din OG 2/2001, potrivit căruia: „ (1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ. (2) Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.” Tariful de despăgubire având, în sine, natura de sancțiune contravențională, constatăm că i se aplică dispozițiile textului legal citat, privind aplicarea legii contravenționale mai favorabile.
Are relevanță, în acest sens, și Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale, prin care s- a constatat că dispozițiile art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma "nu se mai sancționează" prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia. În cazul de față, fiind vorba de executarea unei sancțiuni contravenționale constând în achitarea tarifului de despăgubire prevăzut de cele două titluri executorii, potrivit interpretării date de Curtea Constituțională articolului 12 din OG 2/2001, executarea silită nu mai poate avea loc, urmare a promulgării Legii 144/2012.
Față de considerentele prezentate, instanța, în baza art. 719 alin. 1 NCPC, va admite contestația la executare formulată, și va dispune anularea executării silite începută în Dosar execuțional nr. 598/E/2014 al B. SZEKELY SZABOLCS împotriva contestatoarei.
În baza art. 453 NCPC, va admite cererea contestatoarei de obligare a intimatei, parte care a pierdut procesul, la plata cheltuielilor de judecată probate în cadrul prezentului dosar, în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT R. R. M., cu sediul în Tîrgu M., ., nr. 15/10, jud. M., C._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚINALE DIN ROMÂNIA – S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, Sector 6, .. 401A, CUI_, J_ .
Anulează executarea silită începută în Dosar execuțional nr. 598/E/2014 al B. SZEKELY SZABOLCS.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către contestatoare, în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Tîrgu M..
Pronunțată potrivit disp. art. 396 alin. 2 NCPC, azi, 13.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. – C. C. R. A. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1155/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1176/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
