Plângere contravenţională. Sentința nr. 1155/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1155/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 1155/2015
Dosar civil nr._ .
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M. – JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1155/2015
Ședința publică din data de 13 martie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: S. L. C.
GREFIER: M. L. B.
Pe rolul instanței fiind pronunțarea asupra cauzei civile privind cererea formulată de petenta SC. L. Di.. în contradictoriu cu intimatul C. R. Pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru B. – C. Județean Pentru Protecția Consumatorilor M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților în cauză au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13.02.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 27.02.2015, iar apoi la data de 13.03.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu M. sub nr._ la data de 01.10.2014, petenta SC. L. Di.. a formulat plângere împotriva procesu-lui-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.09.2014, solicitând instanței ca prin hotărârea care se va pronunța în contradictoriu cu intimatul C. Județean Pentru Protecția Consumatorilor M., să constate nulitatea absolută a procesului-verbal întocmit de intimată și exonerarea părții de la plata amenzii în cuantum de 3.000 de lei aplicate prin acesta și înlăturarea sancțiunii privind încetarea temporară a comercializării produselor "caiet matematica dictando - A4", "caiet matematica dictando - A5" și ". petentei de la plata amenzii în cuantum de 3.000 lei, dispuse prin procesul-verbal atacat, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar s-a solicitat anularea procesului-verbal . nr._ din data de 11.09.2014, întocmit de intimată, și pe cale de consecință anularea sancțiunii amenzii precum și a sancțiunii privind încetarea temporară a comercializării produselor indicate; în terțiar s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii in cuantum de 3.000 de lei aplicata subscrisei prin procesul-verbal . nr._ din data de 11.09.2014 întocmit de intimată, cu sancțiunea avertismentului; exonerarea petentei de la plata amenzii în cuantum de 3.000 lei, dispuse prin procesul-verbal atacat respectiv reducerea cuantumului amenzii in cuantum de 3.000 de lei aplicata subscrisei prin procesul-verbal atacat până la minimul special de 1.000 de lei prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei.
În motivarea în fapt a cererii, petenta a arătat că la data de 11.09.2014, urmare a unui control tematic efectuat la magazinul petentei din loc. Târgu M., . constatat că produsele de papetărie verificate nu conțin informații cu privire la materialul din care a fost fabricată hârtia, iar coperta blocului de desen nu conține mențiunea cu privirea la importatorul sau producătorul acestui produs, reținându-se încălcarea dispozițiilor art. 20 al. 1 din OG. nr. 21/1992.
Petenta a invocat nerespectarea în cauză la încheierea procesului-verbal a dispozițiilor art. 10 al. 1 din OG. nr. 2/2001, arătând că pentru 2 fapte, intimatul a aplicat o singură sancți-une, fapt care atrage nulitatea actului constatator. De asemenea a susținut că fapta reținută în sarcina ei nu are caracter contravențional, întrucât dispozițiile legale în materie nu explicitea-ză conținutul noțiunii de compoziție a produsului, astfel că sancționarea părții pentru fapta de a nu fi precizat subunitățile din care este formată hârtia care compune produsele de papetărie, nu are carater contravențional. S-a apreciat și că partea nu are calitatea de subiect activ al fap-tei contravenționale, în condițiile în care obligațiile prevăzute de textul legal în materie revin exclusiv producătorului produselor în cauză. S-a susținut că produsele vândute în magazinul controlat cuprindeau mențiunile relative la producătorul produsului.
Petenta a mai invocat nerespectarea în speță a prevederilor art. 16 al. 6 din OG. nr. 2/ 2001 în condițiile în care persoana menționată în actul constatator nu avea calitatea de repre-zentant legal al societății petente.
În motivarea cererii de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, s-a arătat că fapta reținută nu este de natură a genera un pericol social suficient pentru a justifica aplicarea sanc-țiunilor dispuse.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG. nr. 2/2001, OG. nr. 21/1992.
În probațiune, au fost atașate cererii formulate xerocopii de pe: procesul-verbal contes-tat (fila 12), fișă de informații ONRC. (fila 14), planșe foto (fila 17), extrase jurisprudență.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 11).
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la data de 18.11.2014, intimatul CRPC. Regiu-nea Centru B. prin CJPC. M. a solicitat respingerea plângerii formulate de petentă și menținerea măsurilor dispuse prin procesul-verbal contestat ca fiind temeinice și legale.
În motivarea cererii, s-a arătat că cele cuprinse în PVCC. . nr._/ 11.09.2014 sunt temeinice și legale, acestea reflectând starea de fapt existentă la data contro-lului, sancțiunea fiind aplicată proporțional cu gradul de pericol social al faptei, contrar celor susținute de petentă.
S-a apreciat că PVCC.-ul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16-17 din OG. nr. 2/2001. S-a învederat că în unitatea petentei din Târgu M., .-ză caiete diverse (A4, A5, . informații incomplete în privința naturii materia-lului din care este fabricată hârtia. Pe blocul de desen nu apare nici denumirea importatorului sau a producătorului, contrar celor susținute de operatorul economic iar fapta săvârșită încalcă prev. art. 20 al. 1 din OG. nr. 21/1992, producătorul trebuind să informeze despre denumirea produsului, denumirea și/sau marca producătorului, cantitatea și după caz, termenul de valabi-litate/data de minimă durabilitate sau data-limită de consum/data durabilității minimale, dura-ta medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folo-siți, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozita-re, conservare sau păstrare – articol sancționabil prin art. 50 al. 1 lit. a din același act normativ cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei. S-a arătat că operatorul economic a fost sancționat cu amenda de 3.000 și s-a dispus oprirea temporară de la comercializare, până la . a produselor în valoare de 876,40 lei.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205-208 NCPC., OG. nr. 2/2001, OG. 21/1992.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să înlătura apă-rările formulate precum și argumentele invocate prin întâmpinare întocmită de către intimata C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru B., respingerea plângerii, astfel cum a fost formulată.
Instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Față de dispozițiile art. 34 din OG. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice respec-tarea termenului de formulare a plângerii împotriva procesului-verbal, termen prevăzut de art. 31 al. 1 din OG. nr. 2/2001, astfel că, în prezenta cauză, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat și comunicat petentei la data de 11.09.2014, iar prezenta plân-gere a fost înregistrată la oficiul poștal din Cluj N. la data de 29.09.2014, respectându-se termenul legal de 15 zile, termen calculat conform prevederilor art. 181 și urm. NCPC.
Analizând actele dosarului și materialul probator administrat în cauză, instanța reține:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/11.09.2014 încheiat de agenții constatatori din cadrul CJPC. M. s-a dispus sancționarea petentei SC. L. D.. cu amendă în cuantum de 3.000 lei și oprirea temporară de la comercializare a produselor de papetărie în valoare de 876,40 lei, în sarcina acesteia reținându-se nerespectarea dispozițiilor art. 20 al. 1 din OG. nr. 21/1992 constând din aceea că a comercializat diverse produse – caiete A4, A5 și . informații incomplete respectiv lipsea natura materialului din care era fabricată hârtia iar pe blocul de desen nu apărea nici denumirea pro-ducătorului/importatorului, fapta fiind sancționată conform prevederilor art. 50 al. 1 lit. d din ordonanța indicată.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 al. 1 din OG. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost în-cheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul legalității, prin prisma art. 17 din același act normativ, care prevede cazu-rile de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu, instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, cât și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța reține că situațiile în care lipsa anumitor mențiuni sau elemente din procesul verbal atrag nulitatea absolută a acestuia sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din OG. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe pri-vind întocmirea procesului-verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
În considerarea celor expuse, instanța reține că susținerile petentei relative la nerespec-tarea în cauză a dispozițiilor art. 10 din OG. nr. 2/2001 sunt neîntemeiate, întrucât potrivit pre-vederilor art. 20 al. 1 din OG. nr. 2/2001, producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului respectiv despre compoziția acestuia, astfel că neindicarea acestor informații întru-nește latura obiectivă a unei singure fapte contravenționale, fiind vorba despre o contravenție ce poate fi săvârșită în mai multe modalități, care însă nu atrage o pluralitate de contravenții și nici de sancțiuni contravenționale. De asemenea, nu pot fi primite nici susținerile părții peten-te relative la lipsa calității speciale cerute de lege pentru subiectul activ al contravenției, având în vedere dispozițiile art. 2 pct. 4 lit. f și h din OG. nr. 21/1992.
Tot astfel, și criticile vizând nerespectarea la încheierea procesului-verbal a dispoziții-lor art. 16 al. 6 din OG. nr. 2/2001 relative la indicarea persoanei care reprezintă societatea petentă, sunt neîntemeiate, în considerarea celor statuate prin Decizia RIL. nr. 22/2007 pro-nunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițile în care partea nu a dovedit existența unei vătămări ca efect al acestei omisiuni și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului constatator.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, agent învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii soci-ale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de o prezumție de auten-ticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe contrare de către contravenient, fapt care în cauză s-a realizat.
Deși această modalitate ar părea că încalcă din start cerința referitoare la sarcina pro-bei, care în mod normal, ar trebui să aparțină celui ce acuză, în speță, organul constatator al contravenției, în realitate, fapta respectivă este probată cu ajutorul prezumției. Prezumția de legalitate a actului administrativ – actul care a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege – este asociată cu prezumția de autenticitate, actul emană în mod real de la cine se spune că emană și cu prezumția de veridicitate, actul reflectând în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă. Or, în speță, existența prezumției relative că procesul verbal încheiat reflectă adevărul, nu este răsturnată, chiar în condițiile în care agentul a realizat o constatare personală a faptei contravenționale.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, are în măsura în care cuprinde constată-rile personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă su-ficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevi-novăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 al. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să de-pășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apără-rii, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu au caracter absolut. Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinu-ită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consem-nate în procesul-verbal, deși din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice în-doială rezonabilă. În prezenta cauză, însă, instanța constată că petentul a reușit să facă proba contrară a celor reținute în procesul-verbal atacat.
Astfel, se reține că potrivit dispoziției legale incidente în cauză, respectiv art. 20 al. 1 din OG. nr. 21/1992, producătorul/importatorul/distribuitorul produslui trebuie să informeze despre denumirea produsului respectiv despre compoziția acestuia. Or, în cauză se reține că produsele comercializate de petentă respectă aceste cerințe, aspect ce rezultă din datele menți-onate pe planșele depuse la fila 17 și urm. în dosar, fiind inscripționate pe acestea compoziția mixtă a hârtiei utilizate la fabricarea produsului (fila 19), existând de asemenea mențiunile co-respunzătoare privind producătorul/importatorul produselor, fiind indicată și cantitatea respec-tiv principalele caracteristici tehnice și calitative ale produsului.
Față de cele expuse, instanța apreciază că în cauză nu a fost dovedită săvârșirea cu vi-novăție de către petentă a faptei reținute în sarcina ei prin procesul verbal contestat în condi-țiile în prezenta cauză, procesul-verbal deși cuprinde constatarea personală a inspectorului CJPC., stare de fapt reținută de acesta nu fost confirmată prin niciun material probator care să fi fost depus la dosar și din care să rezulte că starea de fapt reținută de agent este corectă, iar petenta prin probațiunea administrată a probat o stare de fapt contrară celei reținute de agent.
Față de cele expuse, întrucât petenta a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal atacat, nefiind îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina acesteia, iar conduita părții nu se situează în sfera ilicitului contravențional, instanța constată că forța probantă a procesului-verbal atacat a fost înlăturată, el nemaibucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Față de cele expuse, instanța constată că procesul-verbal contestat deși legal, este to-tuși netemeinic încheiat, astfel încât, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, va admite plânge-rea contravențională formulată de petentă și va anula actul constatator contestat.
În temeiul dispozițiilor art. 451-453 al. 1 NCPC., reținând cererea petentei și culpa procesuală a intimatei, va dispune obligarea acesteia din urmă la plata cheltuielilor de judeca-tă în cuantum de 20 lei reprezentând valoarea taxei judiciare de timbru achitate în cauză și în cuantum de 1.000 lei, reprezentând parte din onorariul avocațial, în considerarea duratei redu-se a cauzei și a dificultății reduse a aspectelor asupra cărora a avut a se pronunța apărătorul părții petente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta SC. L. D.., cu sediul în . 72, Crângul lui Bot, km 73+810 m, jud. Prahova, CUI RO_, J_, cu sediul procesual ales la SCPA. L., Moscovits, Ș. și Asociații în Cluj N., .. 24, jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru B. prin C. Județean Pentru Protecția Consumatorilor M., cu sediul în Târgu M., ., jud. M., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.09.2014 încheiat de agenții constatatori din cadrul intimatului CJPC.
M..
Anulează procesul-verbal contestat și măsurile dispuse prin acesta, cu exonerarea petentei de la plata amenzii aplicate, în cuantum de 3.000 lei.
Obligă pe intimat la plata către petentă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.020 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și parte din onorariul avocațial, achitate în cauză.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se va depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică azi, 13 martie 2015.
JUDECĂTOR | GREFIER |
S. L. C. | M. L. B. |
Red./Teh.red. SLC. 22.09.2015
Listat MLB. 23.09.2015/ 4 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1128/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1165/2015. Judecătoria... → |
|---|
