Contestaţie la executare. Sentința nr. 97/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 97/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 97/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 97/2015
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. G. C.
GREFIER: I. M. I.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii formulată de contestatoarea M. V., în contradictoriu cu intimata . IFN SA, având ca obiect contestație la executare.
În lipsa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 13 ianuarie 2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de astăzi, când după deliberare instanța a pronunțat prezenta hotărâte.
I N S T A N ȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
P. cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-M. la data de 11.03.2013, sub nr._, contestatoarea M. V., a solicitat în contradictoriu cu intimata S.C. E. R. SERVICES IFN S.A., ca prin hotărârea pe care se va pronunța, să se dispună anularea încheierii civile nr. 189/22.01.2013 din dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-M., anularea actelor de executare din dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al Biroului executorului Judecătoresc V. C. M. și anume a somației din 15.02.2013 procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, precum și a actelor ulterioare ca fiind nelegale, suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei contestații la executare silită, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat că, prin somația nr. 103/E/2013 emisă în data de 15.02.2013, din dosarul execuțional nr. 1O3/E/2013 al biroului executorului V. C. M. i s-a adus la cunoștința că în termen de 1 zi de la primirea somației să achite suma de 7.678,62 lei formată din 6.765,98 lei la care se adaugă cheltuieli de executare de 838,24 lei.
Contestatoarea a precizat faptul că a formulat o cerere de emitere de card în data de 17.08.2005 la . SA pentru suma de 3.561,41 lei din care a utilizat suma de 2.138 lei pentru achiziționarea unui produs de la ., care urma sa fie achitat în 60 de rate lunare.
După efectuarea tranzacției, a început să achite ratele lunare iar, de cele mai multe ori, a achitat sume mai mari decât rata stabilită. Cu toate ca această societate avea obligația să-i comunice lunar situația plaților și a ratelor scadente, aceasta nu a primit extrasele de cont care să indice atât sumele achitate cât si cele restante sau care urmau să fie achitate; în opinia sa nu datorează suma de 6.765,98 lei, sumă pentru care s-a început executarea silită deoarece a achitat sume importante de bani în contul acestei datorii.
Contestatoarea susține că nu s-a comunicat nici o înștiințare și nici un extras de cont cu privire la nivelul dobânzii și al comisioanelor care sunt practicate pentru acest card de cumpărături, cu atât mai mult cu cât, din înscrisurile care i-au fost puse la dispoziție, atât dobânda cât și comisioanele cât și D. nu sunt fixe și pot fi modificate unilateral de către emitent.
În ceea ce privește anularea parțială a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare cu privire la stabilirea cheltuielilor de executare, consideră că aceste cheltuieli de executare nu sunt corect stabilite. Aceste cheltuieli de executare urmează soarta debitului principal, astfel că acestea urmează să fie reduse în conformitate cu Ordinul Min. J.. nr. 2550/C/2006 cu modificările ulterioare.
În drept a invocat art.399 și următoarele, Cod procedură civilă.
Intimata S.C. E. R. SERVICES IFN S.A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, contestatoarea din prezenta cauza a achiziționat, în luna august 2005, prin intermediul magazinului Altex din Tg.-M. un produs in valoare de 2.138,80 lei, suma la care s-a adăugat si comisionul de administrare al contului.
Conform cererii pentru emiterea unui card de credit, pentru produsul achiziționat in valoare de 2.138,80 lei volumul total al creditului s-a stabilit la valoarea totala de 3.965,47 lei, rambursabil în 60 de luni, reprezentând o rata lunara de 93,83 lei.
Astfel, tranzacția inițiala efectuata de către contestatoare, inclusiv costul de finanțare a fost în valoare totală de 3.561,41 lei.
Intimata a menționat faptul că, ulterior, la data de 17.03.2006, contestatoarea a mai achiziționat un produs în valoare de 2.068,37 lei. Achiziționarea cardului și achitarea în tranșe lunare fixe a creditului contractat a fost posibilă ca urmare a semnării Cererii pentru Emiterea unui Card de Credit si a Condițiilor Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline între contestatoare, în calitate de deținător, si societatea sa, actuala E. R. Services IFN SA, in calitate de emitent.
Intimata a subliniat faptul că cererea pentru Emiterea unui C. de Credit si Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Cardului Euroline, semnate de contestatoare, reprezintă contractul încheiat între contestatoare si societatea sa si reglementează emiterea, acordarea si utilizarea unui card EuroLine.
Aceste documente, cât si garanțiile accesorii la acestea, constituiau la data încheierii contractului titluri executorii, în baza prevederilor articolului 45, alin.1 din O.G. nr.28/2006 privind reglementarea unor masuri financiare fiscale, astfel cum a fost aprobată, modificata si completată de Legea nr.266/2006, în vigoare la data încheierii contractului si constituie si în continuare titluri executorii în baza art.52 alin.1 din Legea nr.93/2009 care a abrogat vechile dispoziții.
De asemenea, a mai arătat intimata că, la nivelul lunii ianuarie 2013, suma totala necesar a fi rambursata de către contestatoare era în valoare de 6.765,98 lei față de refuzul nejustificat de achitare a debitului, intimata s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc „V. M. C." în vederea declanșării procedurii executării silite.
În acest sens, la data de 22.01.2013, în dosarul nr._ al Judecătoriei Targu-M., a obținut încuviințarea executării silite a contestatoarei, cu privire la titlul executoriu constând in contractul de credit nr._/17.08.2005.
Deoarece contestatoarea a continuat sa refuze achitarea debitului, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la materia executării silite, s-a dispus înființarea popririi asupra disponibilului bănesc al contestatoarei la angajator, comunicându-i-se contestatoarei măsura luata prin adresa din data de 15.02.2013, primita de către aceasta la data de 22.02.2013, conform dovezii de primire atașata prezentei întâmpinări.
Intimata a menționat faptul că, atât comisioanele pentru plata întârziata, de depășire limita de credit sau dobânda pentru neachitarea soldului final, nu ar fi fost aplicate daca ar fi fost respectate condițiile contractuale referitoare la plata, agreate, de altfel, de către contestatoare la data semnării acestora.
Neachitarea în intervalul scadent stabilit a ratei lunare sau cel puțin a sumei minime de plata avea drept consecința aplicarea penalității de plata întârziata, a dobânzii pentru soldul final neachitat integral precum si a penalității pentru depășirea limitei de credit.
De asemenea, a mai menționat intimata că, la data încheierii contractului nu poate fi emis un grafic de rambursare deoarece suma datorată poate sa crească sau sa scadă in funcție de multiplele operațiuni care pot interveni în contul clientului, dar suma datorată este evidențiata si comunicată lunar clientului prin intermediul extrasului de cont.
In ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare, solicită respingerea ca neîntemeiată având în vedere faptul ca nu s-a dovedit care este caracterul urgent al măsurii vremelnice ce urmează a se lua, precum si faptul ca nu s-a dovedit paguba iminenta pe care ar suferi-o contestatoarea in cazul continuării executării.
La data de 7 iunie 2013, contestatoarea a depus la dosar Completare la contestația la executarea silită, prin care a solicitat instanței să constate intervenție prescripției dreptului de a cere executarea silită iar pe cale de consecință să dispună anularea actelor de executare din Dosarul execuțional nr. 103/E/2013.
Contestatoarea a arătat că apreciază că termenul de prescripție de 3 ani era deja expirat la data când s-a formulat de creditoare cererea de executare silită, deoarece, dreptul său la acțiune s-a născut după ce contestatoarea nu a achitat două rate consecutive.
În drept, a invocat disp. art. 167/1957, art. 705, 706 alin. 2 din C.pr.civ., art. 399 și urm. C.pr.civ..
La data de 04.09.2013, contestatoarea a depus la dosar completare la contestația la executare prin care a solicitat să se constate intervenită perimarea actelor de executare silită si pe cale de consecință să se dispună anularea actelor de executare din dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al Biroului Executorului judecătoresc V. C. M., învederând faptul că în prezenta cauză executarea este perimata deoarece timp de 6 luni nu s-a efectuat nici un act de executare silită si astfel executarea silită s-a perimat.
În cauza s-a emis o poprire la vechiul loc de munca al său, respectiv ., astfel că la fila 24 exista aceasta dispoziție de poprire din data de 15 febr. 2013. Ulterior emiterii acestei dispoziții de poprire aceasta societate a comunicat executorului judecătoresc ca a încetat raportul de munca cu aceasta societate din anul 2012, adresa care a fost emisa la data de 20 febr. 2013 si care se regăsește la fila 26 din dosarul cauzei.
Contestatoarea a mai precizat faptul că, după acest act de executare silită prin care s-a comunicat executorului ca nu exista posibilitatea ca aceasta societate să dispună asupra unor posibile venituri ale sale, prezente sau viitoare, nu s-a mai efectuat nici un act de executare silită.
După opinia sa, aceasta executare silită s-a perimat, deoarece s-au scurs peste 6 luni de la ultimul act de executare silită. În conformitate cu prev. art. 389 Cod de proc civ, daca creditorul a lăsat sa treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără sa fi urmat alte acte de urmărire, executarea silită se perimă de drept și oricare parte poate cere desființarea sa.
La data de 06.09.2013 intimata S.C. E. R. SERVICES IFN S.A., a formulat întâmpinare la completarea la contestația la executare silită formulată de contestatoare prin care a solicitat respingerea cererii completatoare prin care s-a invocat excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silita ca fiind neîntemeiată.
Referitor la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silita, a solicitat respingerea acestei excepții motivat de faptul ca data de începere a curgerii termenului de prescripție nu este nicidecum data ultimei rate cum în mod greșit susține contestatoarea, deoarece datoria acesteia a continuat sa producă taxe, comisioane si penalități si ulterior acestei date.
Intimata a învederat faptul că, contestatoarea a efectuat o ultima plată în cuantum de 150 lei la data de 26.02.2010, iar executarea silita a început în luna ianuarie 2013, o data cu obținerea încuviințării executării silite (încheierea nr. 189/22.01.2013 pronunțata de Judecătoria Targu-M. in dosarul nr._ atașata prezentei întâmpinări).
Astfel, cursul prescripției dreptului de a solicita executarea silita a fost întrerupt prin recunoașterea datoriei de către contestatoare, care a efectuat o plata benevola (plata rezulta din istoricul cardului atașat prezentei întâmpinări).
La data de 03.10.2013, intimata a mai depus la dosar o altă întâmpinare la cererea de completare a contestației la executare formulată de contestatoare, prin care a solicitat respingerea cererii completatoare prin care s-a invocat excepția perimării actelor de executare silita ca fiind neîntemeiata pentru următoarele motive:
- prevederile articolul 389 C.pr.civ. invocat de către contestatoare nu este aplicabil in speța, deoarece executarea se face prin poprire. Conform art.454 alin.1 C.pr.civ. poprirea se înființează fără somație, prin adresa însoțita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de a treia persoane, înștiințându-se totodată si debitorul despre măsura luata.
Conform art.390 alin.1 C.pr.civ, dispozițiile art.389 nu se aplica în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație.
2. Chiar și în condițiile în care ar fi fost aplicabil art.389 C.pr.civ., contrar celor susținute de către contestatoare, în speța nu au trecut șase luni fără a se efectua un nou act de executare.
În probațiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: copia conformă cu originalul a dosarului execuțional nr.103/2013 (f.8-31), plic (f.32,58,133), confirmare de primire (f.35), somație (f.39), proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare (f.40), poprire (f.41), cerere pentru emiterea unui card de credit (f.42-47,66-71), încheierea civilă nr.189/22.01.2013 (f.48-49), facturi fiscale (f.50), copii card de credit (f.51), ordine de încasare (f.52-55), istoricul cardului nr._ (f.72-74), adrese (f.113,115-119,132), dovada de primire și proces verbal de primire (f.114).
P. sentința civilă nr. 433 pronunțată de Judecătoria Tg. M., la data de 31 ianuarie 2014, s-a admis în parte contestația la executare, s-a respins cererea de anulare a Încheierii civile nr. 189/22 ianuarie 2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Târgu M., ca inadmisibilă, s-a dispuns anularea actelor de executare din Dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al B. V. C. M., respectiv Somația din data de 15 februarie 2013, Procesul Verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, și acele ulterioare și s-a respinge cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare ca inadmisibilă.
Împotriva sentinței sus menționate, intimata . SA a formulat recurs, care a fost admis prin Decizia nr. 143/R pronunțată la data de 27 mai 2014 de către Tribunalul Specializat M., hotărârea recurată fiind casată, astfel că dosarul cu numărul din antet a fost trimis spre rejudecare la Judecătoria Tg. M..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
P. cererea introductivă de instanță, astfel cum a fost ulterior completată, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare silită demarate în dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al B. V. C. M., ulterior precizând contestația în sensul solicitării de a se desființa întreaga executare silită demarată ca urmare a intervenirii prescripției dreptului de a cere executarea silită, precum și a perimării actelor de executare silită.
În ceea ce privește prezentul cadru procesual, instanța constată că acesta a fost fixat prin dispozițiile instanței de casare cuprinse în Decizia nr. 143/R din 27.05.2014 a Tribunalului Specializat M.. Astfel, în cuprinsul acestei decizii instanța de casare a soluționat definitiv excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, excepție admisă în primă instanță, statuând faptul că această excepția a fost în mod greșit admisă, neintervenind prescripția. Ca urmare, instanța investită cu soluționarea cauzei ca urmare a trimiterii spre rejudecare nu mai este competentă să se pronunța asupra acestui aspect, urmând a fi analizate restul excepțiilor invocate și, în măsura respingerii lor, fondul cauzei.
Referitor la excepția perimării actelor de executare silită, instanța constată că, potrivit înscrisurilor depuse în probațiune, prin încheierea nr. 189/22.01.2013 a Judecătoriei Tg. M. a fost încuviințată executarea silită a contestatoarei la cererea intimatei, în baza titlului executoriu reprezentat de cererea de emitere a unui card de credit. La data de 15.02.2013 a fost emisă somația, urmată de dispoziția de poprire, ulterior fiind efectuate următoarele acte de executare silită: dispoziția de poprire din data de 10 iunie 2013, comunicată debitoarei în data de 11.06.2013 (f. 111-112), procesul verbal din data de 14.08.2013 privind distribuirea sumei de 186 lei (f.120).
Instanța constată astfel că susținerile contestatoarei nu sunt întemeiate, neexistând nici o perioadă succesivă de 6 luni în care să nu fie îndeplinit nici un fel de act de executare silită, pentru a se putea discuta de intervenirea perimării. Ca urmare, instanța urmează a respinge excepția pusă în discuție.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că au fost invocate motive de anulare ce țin de cuantumul sumelor executate silit, precum și de cuantumul cheltuielilor de executare. În ceea ce privește susținerile contestatoarei potrivit căruia nu deține cardul de credit ce reprezintă titlu executoriu, instanța constată că nu s-a administrat nici un fel de probă referitor la această susținere. Astfel, contractul la care face referire contestatoarea și care apare în încheierea de încuviințare a executării silite ca reprezentând titlu executoriu este un contract cadru încheiat între 2 persoane juridice și care a permis intimatei să acorde contestatoarei creditul sub forma unui card de credit.
În ceea ce privește cuantumul sumelor urmărite silit, instanța constată că intimata a depus la dosarul cauzei un istoric al cardului din care rezultă cu claritate atât sumele datorate, cât și sumele achitate, ca și datele la care au fost efectuate operațiunile respective. Instanța reține că acest calcul detaliat nu a fost combătut în nici un fel de către contestatoare, el fiind apreciat de către instanță ca fiind corect întocmit. Mai mult, se constată că, potrivit dispozițiilor instanței de casare, acest desfășurător este depus în original la dosarul cauzei, el fiind avut în vedere la pronunțarea atât asupra excepțiilor, cât și asupra fondului cauzei.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare aferente dosarului execuțional, instanța constată că acestea au fost determinate de către executorul judecătoresc prin proces verbal, având în vedere câtimea pretențiilor creditoarei, nefiind probat că ar fi intervenit greșeli în modul de calcul al acestor sume.
Având în vedere cele mai sus menționate și după analizarea întregului probatoriu administrat în cauză, instanța constată că executarea silită atacată nu este afectată de vicii, actele de executare fiind îndeplinite cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, sens în care urmează a fi respinsă contestația.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare, instanța reține că textul legal aplicabil, respectiv art. 403 alin. 1 C.pr.civ. condiționează soluționarea cererii de suspendare a executării silite de achitarea în prealabil a cauțiunii stabilite de instanță. Ori în prezentul dosar, contestatoarea nu a înțeles să se conformeze dispoziției instanței de a depune dovada achitării cauțiunii, în cuantum de 767,8 lei, astfel că petitul de suspendare a executării silite va fi respins la inadmisibil.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția perimării actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al B. V. C. M., excepție invocată de contestatoare.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea M. V., cu domiciliul în Tg. M., . . în contradictoriu cu intimata . IFN, cu sediul în București, .. 6A sector 2.
Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării silite demarate în dosarul execuțional nr. 103/E/2013 al B. V. C. M.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.01.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
G.-G. C. | I. M. I. |
4. ex./17.02.2015
Red. G.C
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 89/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 138/2015.... → |
|---|
