Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii. Sentința nr. 1145/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1145/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 1145/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ /2013
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1145
Ședința publică din data de 12 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A.
GREFIER: C. L.
Pe rolul instanței se află judecarea acțiunii civile formulate de petenta . prin Primar, în contradictoriu cu intimatul B. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă doamna B. R., desemnată avocat curator pentru reprezentarea intereselor intimatului, lipsă fiind reprezentantul petentei și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 19.01.2015, avocatul curator al intimatului a depus întâmpinare, în dublu exemplar.
Verificându-și competența, conform dispozițiilor art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 94 alin. (1) pct. 4 din codul de procedură civilă și art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 238 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța estimează durata necesară cercetării procesului la două termene de judecată.
Instanța stabilește remunerația avocatului curator la suma de 200 lei, urmând ca aceasta să se achite din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 255 și art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța închide cercetarea procesului, deschide dezbaterile și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul curator al intimatului solicită respingerea cererii de chemare în judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.10.2014, petenta . în contradictoriu cu intimatul B. S., a solicitat:
- Înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 100 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției .>AP nr._/20.05.2011 cu sancțiunea obligării la prestarea unei munci în folosul comunității
Petenta, în motivarea cererii formulate, în esență, a arătat că în urma actelor de executare silită efectuate în vederea recuperării sumelor datorate cu titlu de amendă contravențională s-a constatat că debitorul nu deține bunuri urmăribile și nu realizează venituri susceptibile de poprire, astfel încât nu există posibilitatea executării silite.
În drept, au fost invocate:
- art. 9 alin. 3, art. 39 alin. 1 și art. 39 ind. 1 din OG 2/2001,
- Decizia ICCJ 7/2010 pronunțată în recurs în interesul legii
Pentru dovedirea celor susținute s-a solicitat administrarea probei cu:
- înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei.
Intimatul a fost citat prin publicitate, iar curatorul special a depus întâmpinare prin care a solicitat:
- Respingerea cererii
În motivarea întâmpinării formulate, intimatul, a arătat, în esență, următoarele:
Având în vedere prevederile art. 9 din OG 2/2001, munca nu se poate dispune decât cu acordul contravenientului
Instanța este cea care trebui să stabilească în mod efectiv activitatea ce urmează a fi prestată, astfel încât era necesară comunicarea hotărârii consiliului local în care să se menționeze domeniile în care pot fi prestate munci în folosul comunității, instanța neputând să stabilească în mod generic faptul că se va presta o muncă în folosul comunității
În drept, au fost invocate:
- art. 9 din OG 2/2001,
- art. 2 din OG 55/2002
- art. 205 Cod Procedură Civilă
Pentru dovedirea celor susținute s-a solicitat administrarea probei cu:
- înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei.
Pe parcursul procesului:
- s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Starea de fapt
P. procesul verbal de constatare a contravenției .>AP nr._/20.05.2011 intimatului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 100 lei.
Agentul constatator a comunicat procesul verbal Primăriei ., jud. M. în vederea dării în debit a intimatului cu cuantumul amenzii aplicate.
Deși s-au făcut demersuri în vederea recuperării debitului, se arată că intimatul nu obține venituri și nu deține în proprietatea sa bunuri care să poată fi executate silit.
În drept
Potrivit art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unității administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanța judecătorească în a cărei circumscripție domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.
Art. 9 din OG 2/2001 stabilește că prestarea unei activități în folosul comunității poate fi stabilită numai prin lege și numai pe o durată ce nu poate depăși 300 de ore.
Potrivit art. 391 din OG 2/2001, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținându-se seama, după caz, și de partea din amendă care a fost achitată.
În cazul în care contravenientul, citat de instanță, nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (1), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității pe o durată maximă de 50 de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.
Având în vedere dispozițiile art. 391 din OG 2/2001 și art. 9 din OG 2/2001, rezultă că nivelul maxim al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității este de 50 ore pentru fiecare act sancționator, fără însă ca sancțiunea cumulată, de exemplu în cazul mai multor procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, să poată depăși 300 ore.
Potrivit art. 3 din OG 55/2002, privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității se execută după programul de muncă ori, după caz, programul școlar al contravenientului, pe o durată …, de maximum 3 ore pe zi, iar în zilele nelucrătoare de 6 - 10 ore pe zi.
În cazul în care contravenientul are posibilitatea să execute sancțiunea în fiecare zi din cursul săptămânii, iar autoritățile publice locale, prin persoanele împuternicite, pot asigura supravegherea activității contravenientului, durata maximă de lucru nu poate depăși 10 ore pe zi.
Conform art. 2 din OG 55/2002 activitatea în folosul comunității se prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreținerea locurilor de agrement, a parcurilor și a drumurilor, păstrarea curățeniei și igienizarea localităților, desfășurarea de activități în folosul căminelor pentru copii și bătrâni, al orfelinatelor, creșelor, grădinițelor, școlilor, spitalelor și al altor așezăminte social-culturale, iar potrivit art. 13 din același act normativ în toate situațiile, instanța stabilește prin hotărâre natura activităților ce vor fi prestate de acesta în folosul comunității, pe baza datelor comunicate de primarul localității în care contravenientul își are domiciliul sau reședința, ținând seama de aptitudinile sale fizice și psihice, precum și de nivelul pregătirii profesionale.
Potrivit art. 2 pct. 1 din Convenția nr. 29 din 18 iunie 1930 privind munca forțată sau obligatorie, termenul «muncă forțată sau obligatorie» va însemna orice muncă sau serviciu pretins unui individ sub amenințarea unei pedepse oarecare și pentru care numitul individ nu s-a oferit de bunăvoie.
În sfera acestui concept nu sunt cuprinse, potrivit art. 2 pct. 2 lit. b) din Convenție, orice muncă sau serviciu făcând parte din obligațiile civice normale ale cetățenilor unei țări pe deplin independentă și nici muncile mărunte de la . în interesul direct al colectivității de către membrii acesteia, munci care deci pot fi considerate ca obligații civice normale ce revin membrilor colectivității, cu condiția ca populația însăși sau reprezentanții săi direcți să aibă dreptul să se pronunțe asupra justeței acestor munci, potrivit art. 2 pct. 2 lit. e) din Convenție.
Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, stabilind la art. 8 paragraful 3 alin. a) că nimeni nu va putea fi constrâns să execute o muncă forțată sau obligatorie, precizează la alin. b) că: alineatul a) al prezentului paragraf nu poate fi interpretat ca interzicând, în țările în care anumite infracțiuni pot fi pedepsite cu detențiunea însoțită de munca forțată, executarea unei pedepse de muncă forțată, pronunțată de un tribunal competent.
P. urmare, față de pactele și tratatele internaționale de referință în materie la care România este parte, prestarea unei activități în folosul comunității constituie una dintre sancțiunile contravenționale principale prevăzute de alin. (2) al art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, alături de avertisment și amendă.
Prestarea unei activități în folosul comunității se aplică în urma constatării încălcării unor dispoziții legale, în scopul de a sancționa și a contribui la educarea și reabilitarea contravenientului care nu are resurse bănești suficiente pentru a achita o amendă contravențională.
Faptul că munca prestată în cadrul acestei pedepse are un caracter gratuit nu determină calificarea sa ca muncă forțată, ci constituie elementul de constrângere al pedepsei în cauză, prin intermediul căreia se tinde spre corectarea și reeducarea contravenientului.
Tot astfel, lipsa acordului contravenientului la aplicarea acestei sancțiuni nu poate fi interpretată ca determinând calificarea ca muncă forțată a conduitei impuse prin actul de sancționare.
Având în vedere natura juridică și scopul măsurii în cauză, solicitarea acordului pentru aplicarea sa ar avea ca efect lipsirea de eficiență a sancțiunii aplicate pentru comiterea unei fapte antisociale, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, în conformitate cu care, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este unica posibilitate de a sancționa o persoană lipsită de resurse materiale, dar care comite fapte din sfera ilicitului contravențional, fiind singura pedeapsă care nu se răsfrânge în mod negativ asupra situației materiale a celui sancționat.
P. urmare, conduita persoanei căreia i se aplică sancțiunea contravențională a prestării unei activități în folosul comunității nu se încadrează în sfera sintagmei "muncă forțată" și nu încalcă art. 42 din Constituție.
Cu privire la cererea formulată
Din economia textelor legale menționate se desprinde aprecierea conform căreia sancțiunea amenzii poate fi înlocuită cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității în cazul în care contravenientul nu dispune de mijloacele necesare achitării integrale a amenzii aplicate, iar în urma demersurilor făcute de organul de executare al creanțelor bugetare a rezultat imposibilitatea executării silite a acestei creanțe.
Având în vedere că din materialul probator administrat, petentul a făcut dovada imposibilității executării silite a contravenientului, instanța apreciază cererea ca fiind întemeiată, urmând a o admite.
Dispozițiile art.9 alin. 3 se coroborează cu cele ale art. 39¹ din O.G. nr. 2/2001, articol cuprins in cap. V din O.G. nr. 2/2001, referitor la executarea sancțiunii contravenționale.
Instanța reține ca înlocuirea sancțiunii amenzii cu prestarea unei activități dispusă în baza art. 9 alin. 3 și art. 39¹ ține de executarea contravențiilor și poate fi dispusă de instanță, indiferent dacă sancțiunea prestării activității în folosul comunității este sau nu prevăzută ca și sancțiune alternativă cu amenda în actul normativ care sancționează fapta reținută în sarcina contravenientului, dacă sunt îndeplinite condițiile arătate în art.39¹, și anume contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și, cel mai important, nu există posibilitatea executării silite a sancțiunii.
Ca atare, în situația în care este posibilă executarea silită a contravenientului (mobiliară, imobiliară, prin poprire, etc.) sancțiunea amenzii nu poate fi înlocuită de instanță cu munca în folosul comunității.
Însă, în situația în care nu există posibilitatea executării silite a contravenientului, iar actul normativ care sancționează fapta reținută în sarcina acestuia nu prevede această sancțiune, sancțiunea amenzii nu ar putea fi executată în nici un mod și, fiind creanță bugetară, s-ar prescrie în termen de 5 ani, funcția sancționatoare a contravenției nu ar mai exista.
Instanța reține că nu aceasta a fost intenția legiuitorului, chiar dacă dispozițiile legale în materia sancțiunilor sunt oarecum confuze, iar dispozițiile din art. 39¹ din O.G. nr. 2/2001 privesc executarea sancțiunilor, iar cele din O.G. nr. 55/2002 stabilesc, printre altele, modul general al aplicării sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, stabilind dreptul de a aplica aceasta sancțiune principală în favoarea exclusivă a instanțelor.
În temeiul dispozițiilor art. 13 din O.G. nr. 55/2002, având în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 7/20.09.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța va dispune obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de aptitudinile sale fizice și psihice, precum și de nivelul pregătirii profesionale, respectiv la efectuarea unui număr de 10 ore de muncă în folosul comunității.
În legătură cu susținerile formulate prin întâmpinare, instanța constată că acestea sunt neîntemeiate, în condițiile în care
- prin Legea 293/2009 au fost eliminate prevederile art. 9 din OG 2/2001 care impuneau acordul contravenientului în cazul înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității
- prin Decizia nr. 697/2014 a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 și ale art. 391 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, statuându-se că situația persoanei căreia i se aplică sancțiunea contravențională a prestării unei activități în folosul comunității fără acordul ei nu se încadrează în sfera sintagmei "muncă forțată" și nu încalcă art. 42 din Constituție
- instanța are obligația stabilirii categoriilor de activități ce vor putea fi desfășurate de contravenient, însă activitatea concretă ce urmează a fi prestată de contravenient se va stabili de către autoritățile locale care vor beneficia de munca persoanei sancționate contravenționale, dintre domeniile individualizate în cadrul hotărârii consiliului local vizând aceste aspecte, în funcție de necesitățile comunității locale.
Onorariul definitiv al curatorului special
Instanța va stabili onorariul definitiv al curatorului special, avocat B. R., la suma de 200 lei, apreciind că acest cuantum este unul echitabil având în vedere complexitatea prezentei cauze și valoarea obiectului cererii.
Cheltuieli de judecată
Având în vedere că pentru reprezentarea interesului intimatului a fost numit un curator special, al cărui onorariu în cuantum de 200 lei va fi avansat din fonduri publice, instanța va obliga intimatul să achite statului român suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de:
- petentul ., JUD. M., C._, cu sediul în ., jud. M., ., în contradictoriu cu
- intimatul B. S., CNP_, cu domiciliul în ., jud. M., sat Bărdești, .
ÎN CONSECINȚĂ
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 100 lei aplicată prin procesul verbal . nr._/20.05.2011, cu prestarea de către intimat a unei activități în folosul comunității pe durata a 10 ore.
Activitatea în folosul comunității se prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreținerea locurilor de agrement, a parcurilor și a drumurilor, păstrarea curățeniei și igienizarea localităților, desfășurarea de activități în folosul căminelor pentru copii și bătrâni, al orfelinatelor, creșelor, grădinițelor, școlilor, spitalelor și al altor așezăminte social-culturale, ținând seama de aptitudinile fizice și psihice ale intimatului, precum și de nivelul pregătirii sale profesionale.
Încuviințează onorariul definitiv al curatorului special, avocat B. R., respectiv suma de 200 lei, sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă intimatul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu al curatorului special, avocat B. R., onorariu ce a fost avansat din fonduri publice.
Cu drept de apel la Tribunalul M. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2015.
PREȘEDINTE A. A. | GREFIER C. L. |
6 ex./17.03.2015
Redactat: A.A.
Tehnoredactat: A.A.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1143/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1147/2015.... → |
|---|
