Obligaţie de a face. Sentința nr. 2001/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2001/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 2001/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._/320/2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2001
Ședința publică din data de 24 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. C.
GREFIER: R. A. M.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de către de către reclamanta DOBOS V. în contradictoriu cu pârâta F. G., având ca obiect grănițuire.
În lipsa părților.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24.04.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu M. la data de 17.05.2013, sub nr._ , reclamanta D. V., în contradictoriu cu pârâta F. G., a formulat acțiune în grănițuire și revendicare, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile reclamantei și pârâtei, ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâta să fie obligată sa-i respecte proprietatea și posesia asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa, în suprafață de 540 mp, în valoare de 2000 de lei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat instanței că este proprietara terenului situat în ., în suprafață de 2000 mp, înscris în CF nr._ L., cu vecinătățile: la nord, P. Catolică L., cu o linie de hotar de 68,81 metri, la est D. I., cu o linie de hotar de 21,27 metri, la sud N. M., cu o linie de hotar de 78,20 metri, la vest, pârâta F. G., cu o linie de hotar de 4,11 metri, la vest L. N., cu o linie de hotar de 24,69 metri.
Reclamanta a dobândit, prin succesiune, terenul de 2000 mp, autorul moștenirii fiind mama sa, defuncta G. I., fostă A., care a fost proprietara terenului situat în ., evidențiat în CF nr. 1022 – L., nr. top 367/1/1, 369/3, în suprafață de 2376 mp.
În baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2045/08.05.1997, emisă de BNPA C.-I.-S., mama reclamantei a vândut suprafața de 376 mp de teren, înscris în CF 1022-L., nr. ord. A+2, nr. top367/1/1, 369/3, cumpărător fiind Csaki O., aceasta vânzând ulterior numitului Bako Janos, care a înstrăinat terenul pârâtei F. G..
Reclamanta a mai precizat că la redactarea contractului de vânzare-cumpărare, s-a strecurat o eroare materială în sensul că, în loc de 376 mp, teren vândut, s-a înscris 576 mp, eroare inexplicabilă întrucât din totalul suprafeței de 2376 mp nu se puteau vinde decât 376 mp și nicidecum 576 mp, în condițiile în care mamei reclamantei i-au rămas în proprietate 2000 mp, suprafață dobândită ulterior de reclamantă.
Reclamanta a cerut instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să stabilească linia de hotar care desparte cele două fonduri, urmând ca, împreună cu pârâta să suporte cheltuielile de grănițuire și de asemenea, obligarea pârâtei să-i respecte dreptul de proprietate și posesie asupra terenului și să elibereze respectivul teren.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 584 din Codul civil și art. 194 și urm. din Codul de procedură civilă.
La data de 21.10.2013, pârâta F. G. a depus întâmpinare, în care a declarat că, în data de 25.05.2008 a cumpărat un imobil cu casă și cu teren aferent de 576 mp din 2376 mp, de la Bako Janos, teren care nu era împrejmuit, nu a fost măsurat niciodată înainte de proprietara G. J. (fostă A.) și nu era dezmembrat.
În data de 03.06.2008, pârâta s-a adresat unei firme de topograf autorizat pentru a măsura terenul cumpărat, care nu a fost împrejmuit și nici dezmembrat cum susține reclamanta. După măsurătorile firmei de topograf, s-a văzut clar că terenul identificat are suprafața de 332 mp, în loc de 576 mp, cumpărat inițial.
Cu respectivul plan de situație, pârâta a fost la primarul din L., care nu a vrut să-l semneze, așa că a fost și la reclamantă, spunându-i că cere măsurarea terenului în lipsă, cei 244 mp.
Pârâta a învederat instanței și că reclamanta a folosit terenul din 1997. În anul 2010, pârâta a fost la primărie să plătească impozitul pentru cei 332 mp, însă d-nul Csenteri A. i-a spus că trebuie să plătească pentru cât are întabulat, adică 576 mp, așa că a hotărât că dacă trebuie să plătească impozitul pentru întreaga suprafață să o și ocupe.
La data de 1.11.2010, pârâta a primit somație de la B. P. I., în care i se punea în vedere că tulburarea de posesie este pedepsită de art. 220 din Codul Penal, că urmează să se depună plângere penală împotriva sa și că pe lângă tragerea la răspundere penală, va fi obligată și la plata unor despăgubiri și cheltuieli de judecată.
La data de 08.08.2000 a fost înscrisă în CF cu nr. 1022 a Localității L. proprietatea lui Csaki O., sub. Nr. B.5 – ½ casă de locuit și 576 mp teren din 2376 mp.
La data de 26.05.2008, în dosarul nr._ - Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu-M. - imobilul cu cota de 576/2376 mp, parte din suprafața totală 2376 mp și casa de locuit situată la nr. 198/B, înscrisă la cartea funciară nr. 1022 a unității administrativ-teritoriale L. cu nr. cadastral nr. TOP 367/1/1, 369/3 a fost întabulat, în baza dreptului de proprietate cu titlu de drept de cumpărare, ca bun propriu, în cota de 1/1 în favoarea pârâtei.
Pârâta a cerut instanței să-i fie măsurat terenul lipsă și restituit, conform legii. Pârâta a învederat instanței că nu a auzit ca un teren vândut în anul 1997 să poată fi revendicat după 16 ani.
De asemenea, ea a cerut și plata, de către reclamantă, a sumei de 5000 de lei, pentru folosirea terenului din proprietatea sa, cei 244 mp, în anii 2008-2009, și stabilirea liniei de hotar, după măsurarea terenului, având în vedere că măsurătorile topografice nu sunt la fel, după topograful pârâtei fiind 2,41 m între familia L. și familia N. Z., iar după topograful reclamantei, 4,11 metri.
Pârâta a solicitat instanței ca toate cheltuielile de judecată să rămână în sarcina reclamantei, și a cerut daune morale de_ de lei.
În drept, pârâta nu și-a întemeiat cererea.
La data de 07.11.2013, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a învederat instanței faptul că pârâta nu a înțeles să se apere prin probe temeinice, în întâmpinare nefiind cuprinse aspectele prevăzute de art. 205 alin. 2 din Codul de procedură civilă, pârâta făcând doar trimitere la aspecte de fapt nerelevante pentru dezlegarea pricinii.
La data de 06.12.2013, intervenienta . cerere de intervenție accesorie, în sprijinul reclamantei, prin care a învederat instanței că reclamanta este proprietara de drept a terenului în suprafață de 2000 mp, înscris în Cf nr._, afirmând că între terenul reclamantei și cel al pârâtei există semne de hotar pe care pârâta nu le respectă.
În drept, intervenienta a invocat prevederile art. 63,65 și 67 din Codul de procedură civilă.
La data de 13.12.2013, reclamanta a depus la dosar Modificare de acțiune, prin care a solicitat rectificarea CF 1022- L. cu nr. cad. Nr. top. 367/1/1, 369/3 proprietatea pârâtei în cotă de 376/2376 mp parte teren, în loc de 576/2376 mp, eronat înscrisă.
Prin Încheierea de ședință din data de 13.12.2013, s-a calificat întâmpinarea depusă la dosar de pârâtă ca fiind cerere reconvențională, având ca obiect revendicare.
La data de 24.12.2013, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea petitului privind rectificarea cărții funciare cu număr cadastral 367/1/1 și 376/3, invocând și excepția nulității acestei cereri prin prisma prevederilor art. 196 coroborat cu art. 194 pct. d) din Codul de procedură civilă.
La data de 31.01.2014, pârâta F. G. a depus la dosar cerere reconvențională, prin care s-a solicitat instanței să dispună obligarea reclamantei de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 244 mp, ocupată în mod abuziv, delimitarea suprafeței de suprafața de teren de 576 mp, din suprafața totală de 2376 mp, prin formarea a două loturi, atribuirea lotului în suprafață de 576 mp pârâtei și întabularea în cartea funciară nou înființată, obligarea părților din proces de a ridica cu cheltuiala comună un gard despărțitor între cele două loturi, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a solicitat instanței să dispună în sarcina reclamantei să-și precizeze punctul doi din acțiunea introductivă de instanță, deoarece nu a individualizat și nici localizat suprafața revendicată de 540 mp și să identifice în concret semnele de hotar existente între proprietățile lor.
În motivarea cererii reconvenționale, în fapt, pârâta a arătat că a cumpărat terenul în suprafață de 576 mp, acesta nefiind dezmembrat și nici împrejmuit, însă din suprafața totală folosește doar 322 mp, fiindcă restul de 244 mp este ocupat de reclamantă, conturbându-i folosința și proprietatea în mod sistematic.
Referitor la susținerea reclamantei că la redactarea contractului de vânzare cumpărare s-a strecurat o eroare materială, pârâta a învederat instanței că această susținere este pur speculativă și fără temei legal, urmărindu-se în realitate justificarea celor 2000 mp. Analizând CF_ L. se poate observa că nu rezultă titlul în baza căruia a fost întabulată această suprafață, cert fiind că această CF nu a fost creată ca urmare a conversiei pe hârtie a CF 1022 L., și nici ca urmare a întabulării titlului de proprietate nr._/06.09.1999.
Pârâta a învederat instanței și că din punctul său de vedere este relevant faptul că, în urma vânzărilor succesive, prin act autentic d vânzare-cumpărare a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 576 mp, dintr-o suprafață mai mare.
Referitor la acreditarea strecurării unei erori materiale în cuprinsul actului autentic încheiat de mama reclamantei și primul cumpărător al terenului, Csaki O., aceasta nu prezintă relevanță juridică și nici nu modifică cuprinsul contractului.
În drept, pârâta a invocat prevederile art. 480 și 584 din Codul civil și art. 274 din Codul de procedură civilă.
În Încheierea de ședință pronunțată în data de 31.01.2014, instanța a respins excepția nulității invocată de pârâtă, și a constatat că pârâta este decăzută din dreptul de a modifica cererea reconvențională la respectivul termen.
În Încheierea din ședința publică din data de 28 februarie 2014, instanța a respins în principiu cererea de intervenție formulată de către .> În probațiune, instanța a administrat proba cu următoarele înscrisuri: extras de carte funciară nr. 1022 (f.6), contract de vânzare-cumpărare nr. 2045/1997(f.7), extras de carte funciară (f.8, f.19-21), copie certificat de deces (f.9), copie schiță de amplasament (f. 10, f.22,23), titlu de proprietate nr._ (f.24-25), contract de vânzare cumpărare din data de 23.05.2008 (f.48-19), încheierea nr._ (f.51), plan de situație (f. 52-57), rezoluție de neîncepere a urmăririi penale din data de 09.12.2010 (f. 60), certificat de atestare fiscală pentru persoanele fizice (f. 104-105), extras de carte funciară din data de 17.02.2014 (f.112-114), carte funciară nr._ (f. 121-124), raport de expertiză tehnică judiciară (f. 142-167).
Analizând actele și lucrările dosarului, reține:
Potrivit extrasului CF nr._ L., reclamanta este proprietara tabulară a suprafeței de 2000 mp din nr. cadastral_, neîmprejmuit, situată în intravilanul localității L., în baza înscrierilor nr._/19.05.2009, respectiv nr._/5.08.2010, dobândind prin succesiune, respectiv convenție, terenul indicat.
Extrasul de carte funciară nr. 1022 L. eliberat în anul 1997, cuprindea terenul aferent casei de locuit din intravilanul localității L. în două numere topografice: 367/1/1 în suprafață de 1450 mp și 369/3, în suprafață de 2376 mp, proprietar fiind antecesoarea reclamantei, numita A. Judita.
Prin Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2.045/1997 de BNPA C. – I. - SUCEAVA, antecesoarea reclamantei a vândut suprafața de 576 mp teren înscris în CF nr. 1022 L., nr. top. 367/1/1, 369/3, numitei Csaki O..
Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3760/2000 de BNPA C. – I. - SUCEAVA, suprafața de 576 mp teren înscris în CF nr. 1022 L., nr. top. 367/1/1, 369/3 a fost înstrăinată de Csaki O. numitului Bako Janos (f. 44), și prin Contractul autentificat sub nr. 1394/23.05.2008, terenul descris mai sus a fost vândut de Bako Janos pârâtei reclamantă reconvențional F. G..
În baza încheierii nr._/26.05.2008, dreptul de proprietate al pârâtei F. G. asupra casei achiziționate și a cotei de 576mp/2376 mp s-a înscris în CF nr. 1022 L., nr. top. 367/1/1, 369/3.
Observăm că dreptul de proprietate al pârâtei reclamantă reconvențional F. G. asupra unei suprafețe de teren de 576 mp, dobândit printr-un act cu titlu oneros, a fost înscris în cartea funciară anterior dreptului reclamantei, fiindu-i opozabil acesteia; mai mult, se remarcă și faptul că suprafața de 576 mp a fost consemnată expres într-o succesiune de 3 acte notariale, care fac dovada până la înscrierea în fals asupra aspectelor consemnate, și că reclamanta, în calitate de moștenitor al vânzătoarei - deci calitate de având cauză, are obligația de a garanta cumpărătorul de exactitatea suprafeței înstrăinate.
Prin prezenta acțiune formulată, astfel cum a fost precizată, reclamanta D. V. a solicitat, în primul rând, rectificarea cărții funciare nr. 1022 L., nr. top. 367/1/1, 369/3, în sensul reducerii suprafeței de teren de la cota de 576/2376 mp la 376/2376 mp, pretinzând că la baza întabulării pârâtei pentru o suprafață mai mare a stat o eroare materială din cele 3 contracte notariale. Reclamanta apreciază că eroarea este evidentă, în condițiile în care mamei sale i-au rămas în proprietate 2000 mp, dobândiți de reclamantă prin succesiune.
Relevante față de pretențiile reclamantei sunt dispozițiile art. 907 C.civ, potrivit cărora: „(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. (3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”.
De asemenea, aplicabilitate au în speță dispozițiile art. 908 C.civ. „ (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: 1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă. (3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării. (4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.”
În analiza aspectului dacă în prezent mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris în favoarea pârâtei reclamantă reconvențional, sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, observăm că cele trei acte notariale în baza căreia pârâta a ajuns să dobândească dreptul de proprietate sunt și în prezent valabile, nu au fost anulate, nu s-a declarat nici de notar în baza înțelegerii părților, nici de vreo instanță de judecată nevalabilitatea acestor acte. În contextul în care nici antecesoarea reclamantei, nici reclamanta, nu au solicitat și nu au obținut modificarea actului în baza căruia s-a realizat întabularea dreptului pârâtei, instanța va constata că și în prezent sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris în favoarea acesteia, și nu au încetat efectele actului juridic în baza căruia s-a efectuat întabularea.
Pentru aceste considerente, se impune respingerea cererii reclamantei de a se dispune rectificarea cărții funciare nr. 1022 L., nr. top. 367/1/1, 369/3, în sensul reducerii suprafeței de teren de la cota de 576/2376 mp la 376/2376 mp, ca neîntemeiată.
În ce privește cererile formulate de reclamantă, de a se dispune grănițuirea celor două terenuri, și cererile prin care ambele părți înțeleg să revendice suprafețe de teren una de la cealaltă, edificatoare sunt concluziile raportului de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză de expert topograf Pilca G. I. (f. 153-167).
Reținem, în primul rând, în ce privește acțiunea în revendicare, că, potrivit art. 563 „(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. (3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut. (4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.”. Pe de altă parte, cu privire la obligația de grănițuire, art. 560 C.civ. dispune: „Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.”
Dreptul părților de a realiza o separare efectivă și vizibilă a terenului aflat în proprietatea lor de terenul pârâtei decurge, astfel, în mod necesar, din drepturile conferite lor de art. 555 C.civ., dreptul de a se bucura de atributele dreptului lor de proprietate.
Fostul Tribunal Suprem și ICCJ (prin Decizia 771/2008) au stabilit că, în sensul art. 584 cod civil de la 1864, granițuirea constituie o operatiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietati invecinate; în caz de conflict ea se realizează pe cale judecatoreasca nu numai atunci când între proprietati nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci și atunci când asemenea semne există dar sunt controversate, situatie care implică și o revendicare, cele doua actiuni fiind strâns corelate si trebuind a fi exercitate împreună.
În acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, în Decizia nr. 433/2006, instanta statuând urmatoarele: “Într-o actiune in granituire instanta nu are a se pronunta asupra existentei dreptului de proprietate in intregul sau, ci asupra formei terenului care alcatuieste dreptul de proprietate in partea aflata in litigiu, al carui contur este fixat prin linia hotarului despartitor, determinate prin semne vizibile. Operatiunea judiciara a granituirii presupune identificarea hotarului real, trasarea hotarului si asezarea semnelor de hotar”.
În cazul de față, în vederea identificării exacte a celor două terenuri deținute de părți, expertul topograf a indicat că ar fi avut nevoie de o hartă CF (plan CF), care, însă, lipsesc la OCPI M. (aspect confirmat, urmare a adresei instanței, și de această instituție). Această situație nu poate să justifice, însă, perpetuarea stării de conflict dintre părți prin blocarea demersului lor judiciar în încercarea de a clarifica întinderea drepturilor fiecăreia.
Expertul, prin raportare la CF_ (conversia electronică a CF 1022 L.), a arătat că în acest CF coproprietarii sunt pârâta – pentru cota de 576/2376 și antecesoarea reclamantei - A. Judita – pentru cota de 1800/2376 mp.
În concret, expertul a arătat că pârâta reclamantă reconvențional folosește în prezent o suprafață de 344 mp – curtea casei nr. 138B, care este împrejmuită, având ca vecini un drum comunal la nord, Legyel N. la est, N. Z. la sud și un teren folosit tot de pârâta reclamantă reconvențional la est. Acest din urmă teren, utilizat tot de pârâta F. G. este în suprafață de 362 mp, suprafață care se suprapune peste suprafața reclamantei, conform bazei de date OCPI M..
Expertul a mai învederat că reclamanta folosește restul de 1638 mp teren învecinat cu pârâta la vest. Expertul a concluzionat că suprafața de 362 mp teren este folosită de pârâtă din terenul proprietatea reclamantei.
Se observă, așadar, că pârâta, care are întabulată o suprafață de 576 mp, utilizează în realitate suprafața de 706 mp, pe când reclamanta, care și-a întabulat dreptul de proprietate pentru o suprafață de 2000 mp (deși antecesoarea ei avea 1800 mp înscriși în CF_), folosește în realitate doar 1638 mp. Este evident faptul că pârâta este cea care ocupă parte din terenul proprietatea reclamantei, și că suprafața totală de teren utilizată de amândouă este mai mică (2344 mp) decât cea întabulată (2376 mp).
Față de solicitările părților din dosar, expertul a făcut două propuneri de grănițuire între terenurile lor, respectiv una care respectă suprafața întabulată în favoarea pârâtei în CF_ – Planșa 2 (f. 160), și una care respectă suprafața întabulată în favoarea reclamantei în CF_ L. – Planșa 3 (f. 161). Între cele două propuneri, se observă că nici una nu poate satisface pretențiile ambelor părți cu privire la suprafețele întabulate, cea mai puțin echitabilă fiind cea din Planșa 3, potrivit căreia pârâta reclamantă reconvențională ar fi privată de o suprafață de 232 mp, față de planșa 1, care privează reclamanta de doar 32 mp din terenul întabulat în CF_ (singurul CF care prezintă suprafețele ambelor părți comparativ).
Varianta propusă de expert în Planșa 2 este preferabilă și sub aspectul, deja menționat, că reclamanta, în calitate de moștenitoare a defunctei A. Judita – vânzătoarea suprafeței de 576 mp, are o obligație de a garanta cumpărătorul (și implicit dobânditorii succesivi ai acestuia) de exactitatea suprafeței vândute; de asemenea, după cum am arătat, dreptul pârâtei fiind înscris în cartea funciară anterior dreptului reclamantei, îi este opozabil acesteia.
Pentru aceste considerente, se impune ca stabilirea liniei de hotar între terenul în suprafață scriptică de 576 mp înscris în CF_, provenit din conversia CF 1022 L., nr top. 367/1/1, 369/3, proprietatea pârâtei reclamante reconvenționale F. G. și terenul în suprafață scriptică de 2000 mp înscris în CF_ L., nr cadastral_ proprietatea reclamantei pârâte reconvenționale Dobos V., să se realizeze conform Variantei 1 – Planșa 2 din Raportul de expertiză al expertului judiciar Pilca G. I., care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:
- terenul înscris în CF_, provenit din conversia CF 1022 L., nr top. 367/1/1, 369/3, proprietatea pârâtei reclamante reconvenționale F. G., va fi delimitat de punctele: 56, 22, 29, 36, 35, 33, 31, 25, 23, 5, 4, 7, 10, 55;
- terenul înscris în CF_ L., nr. cadastral_ proprietatea reclamantei pârâte reconvenționale Dobos V., va fi delimitat de punctele: 55, 56, 15, 16, 17, 21, 20, 53, 51.
În mod consecvent, se impune obligarea pârâtei reclamantă reconvențională F. G. să lase în deplină posesie reclamantei DOBOS V. și să se abțină pe viitor de la tulburarea posesiei reclamantei cu privire la suprafața de 130 mp ocupată fără temei legal din terenul proprietatea reclamantei, suprafață identificată pe Varianta 1 – Planșa 2 din Raportul de expertiză al expertului judiciar Pilca G. I., între punctele de delimitare: 55, 51, 12, 13, 14, 15, 56.
În ce privește cheltuielile de judecată efectuate în cadrul prezentului dosar, instanța reține că, deși regula instituită de art. 453 C.pr.civ. este de obligare a părții căzute în pretenții la plata cheltuielilor de judecată, în cazul prezentei acțiuni, dispunerea grănițuirii proprietăților profită ambelor părți, care își văd, astfel, reglementată situația situării terenurilor. De altminteri, pretențiile ambelor părți au fost doar în parte admise.
Prin urmare, se impune compensarea integrală a cheltuielilor de judecată cauzate de soluționarea prezentului dosar părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta pârâtă reconvențională DOBOS V., CNP_, domiciliată în L., nr. 221, jud. M., cu domiciliul ales în Târgu M., Aleea Carpați, ., jud. M., în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențională F. G., CNP_, domiciliată în . B jud. M..
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională F. G. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională DOBOS V..
Stabilește linia de hotar între terenul în suprafață scriptică de 576 mp înscris în CF_, provenit din conversia CF 1022 L., nr top. 367/1/1, 369/3, proprietatea pârâtei reclamante reconvenționale F. G. și terenul în suprafață scriptică de 2000 mp înscris în CF_ L., nr cadastral_ proprietatea reclamantei pârâte reconvenționale Dobos V., conform Variantei 1 – Planșa 2 din Raportul de expertiză al expertului judiciar Pilca G. I., care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:
- terenul înscris în CF_, provenit din conversia CF 1022 L., nr top. 367/1/1, 369/3, proprietatea pârâtei reclamante reconvenționale F. G., va fi delimitat de punctele: 56, 22, 29, 36, 35, 33, 31, 25, 23, 5, 4, 7, 10, 55;
- terenul înscris în CF_ L., nr. cadastral_ proprietatea reclamantei pârâte reconvenționale Dobos V., va fi delimitat de punctele: 55, 56, 15, 16, 17, 21, 20, 53, 51.
Obligă pârâta reclamantă reconvențională F. G. să lase în deplină posesie reclamantei DOBOS V. și să se abțină pe viitor de la tulburarea posesiei reclamantei cu privire la suprafața de 130 mp ocupată fără temei legal din terenul proprietatea reclamantei, suprafață identificată pe Varianta 1 – Planșa 2 din Raportul de expertiză al expertului judiciar Pilca G. I., între punctele de delimitare: 55, 51, 12, 13, 14, 15, 56.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenții ale reclamantei.
Cu compensarea integrală a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțată potrivit art. 396 alin. 2 NCPC azi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. C. C. R. A. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2007/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
