Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 1713/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1713/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 1713/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1713/2015
Ședința publică din data de 14 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. G. C.
GREFIER: I. M. I.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii formulată de creditoarea . SRL, în contradictoriu cu debitoarea C. A. D., având ca obiect ordonanță de plată.
În lipsa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 31 martie 2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de astăzi, când după deliberare instanța a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la nr._, reclamanta Societatea C. Bar Select S.R.L., a solicitat pe calea ordonanței președințiale, în contradictoriu cu parata debitoare garant fidejusor C. A. D., obligarea acesteia, la plata in termen de 10 zile de la comunicare a următoarelor sume: 88.079,19 lei - debit principal, precum si penalitati in cuantum de 0,1% pt fiecare zi de întârziere, precum și cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că între părți s-aîncheiat contractual de livrare nr. 1187/29.04.2014, contract in care parata debitoare deține calitatea de garant fidejusor.
Obiectul contractului consta in livrarea produselor de către societatea reclamanta, beneficiarului, in funcție de comanda acestuia. Ulterior incheierii contractului amintit au fost emise o . facturi, doua dintre ele fiind achitate parțial, ramanand un rest neachitat in cuantum de 88.079,19 lei.
Mai mult decât atat, dl. V. T. in calitate de administrator al societatii Tualama SRL si parata garanta fidejusoare s-a angajat in nume propriu alaturi de parata printr-un angajament de plata autentificat notarial sub nr. 3598/05.09.2014 sa achite debitul, racunoscund in acest mod cuantumul ramas neachitat, motiv pentru care reclamanta a formulat cererea de emitere a unei ordonanțe de plata.
Deoarece parata debitoare nu si-a indeplinit obligația de achitare a sumei in cuantum de 88.07S lei reclamanta a arătat că este indreptațită sa solicite si penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pt fiecare zi de intaziere, astfel cum este prevăzut in contractual de livrare la art. 6 “neplata la termen a facturilor atrage calcularea de către furnizor si plata de către beneficiar a unor penalitati de 1% din suma de plata pentru fiecare zi de intarziere calculate de la data scadentei“ .
De asemenea, a mai arătat reclamanta că în baza art. 1014 Cod Procedura Civila parata a fost somată de executorul judecătoresc sa restutuie împrumutul datorat in termen de 15 zile, solicitare careia nu s-a conformat.
Reclamanta consideră ca sumele solicitate de către societatea sa indeplineste condițiile impuse de art. 1013 Cod Procedura Civila, fiind certa, lichida si exigibila, temeiul acestor pretentii contractul incheiat intre parti.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1013-1024 Cod Procedura Civila.
Debitoarea E. (fostă C.) A. D. a formulat întâmpinare prin care solicit respingerea cererii de chemare în judecată ca nelegală și nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că reclamanta a susținut în cuprinsul cererii de emitere a ordonanței de plată relativ la pretențiile formulate că ar fi încheiat în calitate de administrator al societății TUALMA S.R.L. precum în nume personal în calitate de garant fidejusor Contractul de livrare nr. 1187/29.04.2014 având ca obiect livrarea unor produse în baza unor comenzi.
Debitoarea a menționat că abia odată cu comunicarea prezentei acțiuni a luat la cunostintă de existenta si continutul acestui contract.
In motivarea demersului judiciar se mai arată că administratorul societății dl. V. T. s-ar fi obligat printr-un angajament de plată autentificat notarial sub nr. 3598/05.09.2014 să achite debitul reclamantei pe care de altfel îl confirmă prin același act notarial.
La fel ca și primul înscris la care s-a referit debitoarea, adică contractul de livrare, și de actul denumit angajament de plată a luat la cunoștință pentru prima dată în cadrul prezentei proceduri declanșate de reclamantă.
În continuare, debitoarea a precizat că, contractul de livrare nr.1187 din data de 29.04.2014 cuprinde într-adevăr mențiunea că ar fi semnat actul în calitate de garant fidejusor, adică obligat solidar alături de societatea comercială pe care o reprezintă în același înscris, în calitate de director general.
Cu toate acestea, starea de fapt relativ la înscrisul menționat este total diferită, debitoarea nesemnând un asemenea contract, nici în calitate de reprezentant legal al societății beneficiare și nici în nume propriu în calitate de debitor fidejusor, astfel cum rezultă din secțiunea ultimă a articolului 15 unde apar iscăliturile părților contractante.
De altfel, la o simplă privire a celor două semnături pretins a fi ale debitoarei, în numele societății TUALMA S.R.L. și în nume propriu, se observă că diferența este evidentă, cele două amprente aplicate fiind total diferite.
Pe de altă parte, a mai menționat debitoarea faptul că începând din 8 august 2014, nu mai are calitatea de administrator în societatea TUALMA (Rezoluția nr. 9903/08.08.2014) dosar nr._/03.07.2014), iar din 22 august 2014 nu mai are nici calitatea de asociat, cesionându-și toate părțile sociale, toate drepturile, dar mai ales obligațiile fiind preluate în mod expres de noul asociat si administrator (Rezoluția nr._/22.08.2014 dosar nr._/20.08.2014).
Prin urmare având în vedere faptul că pretinsa creditoare se folosește de un înscris pretins semnat de debitoare, pentru a-și justifica pretențiile din acțiunea judiciară, debitoarea a solicitat instanței a se face aplicarea prevederilor art. 301-308 Cod de procedură civilă.
2. Cât privește al doilea înscris invocat de reclamanta creditoare, respectiv angajamentul de plată încheiat în formă autentică, debitoarea a arătat că numitul V. T. nu a avut și nu are nici o calitate în societatea comercială TUALMA S.R.L, nici de reprezentant legal statutar și nici de angajat așa cum se menționează în actul notarial, astfel că actul autentic nu are nici un efect juridic asupra societății comerciale, cel mult produce efecte doar în privința persoanei fizice a declarantului, nefiind opozabil nici debitoarei.
Prin urmare, rezultă că debitoarea nu a încheiat niciodată un contract care să justifice din punct de vedere comercial raportul dintre părți, sens în care a invocat lipsa calității sale procesuale de a sta în calitate de pârâtă în prezenta acțiune de emitere a somației de plată.
Numitul T. V. nu a avut nici o calitate de a angaja societatea TUALMA în relațiile cu terții relativ la activitatea comercială a acesteia, cu atât mai puțin de a semna un angajament în numele persoanei juridice toate facturile invocate de pretinsa creditoare nu pot face dovada unui raport juridic ca izvor de obligații, pentru că, în primul rând lipsesc comenzile emise de beneficiar conform clauzelor contractuale, iar facturile invocate nu sunt semnate pentru a confirma cantitatea și valoarea produselor livrate, a se vedea art.1 din contract.
În concluzie, debitoarea a arătat că în aceste condiții, înțelege să conteste, în cadrul acestei proceduri sumare a ordonanței de plată, pretențiile reclamantei, acestea nefiind certe, lichide și exigibile, în lipsa unui contract semnat de aceasta precum și a facturilor care să fie comunicate și însușite de părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, se reține că, potrivit art 1013 alin 1 Cod proc civ, Prevederile prezentului titlu de aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Instanța reține, raportat la prezenta cerere formulată de către creditoare, că aceasta vizează o sumă de bani ce reprezintă contravaloarea produselor livrate și neachitate de către ., debitoarea persoană fizică având calitatea de garant fidejusor.
În conformitate cu prevederile art. 1020 alin. 2 Cod procedură civilă „ dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. 1, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului”.
Se reține astfel faptul că, în cadrul procedurii sumare a ordonanței de plată ce face obiectul prezentului dosar, debitoarea a invederat faptul că nu a semnat în calitate de garant contractul de livrare care a stat la baza emiterii facturilor neachitate. În acest sens aceasta a solicitat verificare de scripte cu privire la semnăturile aplicate pe acest contract.
Raportat la prevederile legale mai sus citate, instanța constată că doar într-o procedură de drept comun pot fi verificate aspectele ce țin de semnarea sau nu a contractului de livrare. Astfel, administrarea unei probe precum verificarea de scripte solicitată de către debitoare, care poate fi urmată sau nu de o eventuală procedură de înscriere în fals este incompatibilă cu procedura sumară și urgentă a ordonanței de plată. În condițiile în care facturile depuse de către creditoare sunt emise pe seama persoanei juridice și nu poartă semnătura garantei, contractul de livrare afirmativ însușit de către aceasta este singura probă utilă și pertinentă în temeiul căreia debitoarea ar putea fi obligată la suportarea sumelor datorate de către societatea comercială, în calitatea sa de garant fidejusor. Ori, prin contestarea acestui înscris și solicitarea administrării unor probe incompatibile cu procedura ordonanței de plată debitoarea a solicitat în fapt constatarea unei stări de fapt ce face necesară administrarea unui probatoriu mai amplu, incompatibil cu prezenta procedură, ce presupune cu necesitate existența unei creanțe însușite de părți.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța urmează a admite excepția inadmisibilității și a respinge cererea de emitere a ordonanței de plată în temeiul dispozițiilor art. 1020 alin. 2 Cod procedură civilă.
Făcând aplicarea prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a creditoarei, instanța o va obliga la plata în favoarea debitoarei a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței de plată, excepție invocată de instanță din oficiu.
Respinge ca inadmisibilă cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea . SRL, cu sediul în Bistrița, .. 68 jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu debitoarea C. A. D., CNP_, cu domiciliul în Tg. M., . ..
Obligă creditoarea la plata în favoarea debitoarei a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
Cu drept de cerere în anulare pentru creditoare, în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tg. M. .
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, azi, 14.04.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
G.-G. C. | I. M. I. |
4 ex./13.05.2015.
Red. G.G.C.
Tehnored..MB.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2001/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1710/2015.... → |
|---|
