Plângere contravenţională. Sentința nr. 118/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 118/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 118/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 118
Ședința publică din 23.01.2015
Completul constituit din:
Președinte - A. M. R.
Grefier - A. D.
S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta S.C. E. F. S.R.L., cu sediul în loc. Budureasa nr. 168, jud. Bihor și sediul ales în Oradea, .. 12, ., ., împotriva procesului verbal . nr._ de constatare a contravențiilor încheiat la data de 08.11.2013 de intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R., cu sediul în București, .. 38, sector 1, mun. București și sediul ales în C., . nr. 2, ., jud. C. – I. T. 2 C..
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 02.12.2013 sub nr._, petenta S.C. E. F. S.R.L., prin reprezentant legal, a solicitat, în contradictoriu cu intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I. T. 2 TULCEA, anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 08.11.2013, ca fiind netemeinic.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că aspectele consemnate în cuprinsul procesului-verbal contestat nu corespund realității. Arată, totodată, ca nu poate fi subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa, întrucât autospeciala individualizată în procesul-verbal a fost vândută societății S.C. TRANS G. PROMPT S.R.L. încă din anul 2012.
În dovedire, au fost anexate, în fotocopie, procesul-verbal contestat și dovada comunicării, facturi fiscale, extras privind situația încasărilor, ordin de plată din data de 13.11.2013, extras de cont, cartea de identitate a vehiculului (filele 8-20).
Plângerea contravențională este legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 25).
La data de 03.02.2014, intimata a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității de reprezentant și excepția tardivității plângerii, solicitând, pe fondul cauzei, respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată și menținerea procesului-verbal atacat, ca fiind legal și temeinic.
În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate și temeinicie impuse de legiuitor, precizând totodată că, potrivit art. 19-28 din H.G.R. nr. 1391/2006, dovada calității de proprietar al unui autovehicul se face, fie cu certificatul de înmatriculare, fie cu cartea de identitate a vehiculului (filele 31-34).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ., H.G.R. nr. 69/2012, O.M.T.I. nr. 980/2011. H.G.R. nr. 1391/2006, O.G.R. nr. 27/2011, Legea nr. 31/1990 republicată, O.G.R. nr. 2/2001.
La data de 05.03.2014, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, solicitând instanței de judecată respingerea excepțiilor intimatei și admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată.
În ședința publică din data de 15.05.2014, instanța a respins excepția lipsei calității de reprezentant și excepția tardivității plângerii contravenționale, invocate prin întâmpinare, încuviințând – sub aspect probatoriu, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În ședința publică din data de 04.09.2014, în baza art. 255-258 și art. 309 C.proc.civ., instanța a dispus audierea, în calitate de martor, a conducătorului auto C. E..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională, “Instanta competentă să solutioneze plangerea contraventională, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a facut-o și pe celelalte persoane, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Astfel, în raport de dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora “Împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”, instanța constată că plângerea contraventională aflată pe rol a fost introdusă cu respectarea termenului de 15 zile impus de textul legal anterior enunțat.
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ din data de 08.11.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 14.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 2 din H.G. nr. 69/2012, sancționată de art. 6 alin. (1), (2) lit. a) din același act normativ.
În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că în data de 08.11.2013, în jurul orei 10:10, cu ocazia controlului efectuat asupra autospecialei cu numărul de înmatriculare_, condusă de șoferul C. E. și aflată în proprietatea S.C. E. F. S.R.L., pe DN22 km 178+403 în zona Peco din municipiul Tulcea, s-a constatat că autovehiculul verificat efectua transport rutier de marfă având licența de transport și copia conformă predată.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța are obligația de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal contestat din punct de vedere al legalității, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită si data comiterii acesteia.
În ceea ce privește temeinicia actului contestat, instanța are în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 183/2003, potrivit căreia procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, până la proba contrară, actul sancționator face dovada situației de fapt reținute, sarcina probei contrare revenind petentului.
Prin prisma celor anterior expuse și având în vedere dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă, respectiv să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, sarcina instanței de judecată rămâne aceea de a asigura proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului (sancționarea faptelor antisociale) și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Instanța are în vedere și cauza I. P. c. României (28 iunie 2011) prin care Curtea a statuat că admisibilitatea probelor constituie în primul rând o chestiune reglementată de dreptul intern și, ca regulă generală, cade în competența instanțelor naționale să se pronunțe asupra probelor pe care le administrează. Potrivit Convenției, rolul Curții este de a stabili dacă întreaga procedură, incluzând modul în care proba a fost obținută, este echitabilă (a se vedea Doorson c. Țărilor de Jos, 26 martie 1996, par. 67; V. Mechelen și alții c. Țărilor de Jos, 23 aprilie 1997, par. 50).
În cauză, instanța apreciază că probatoriul administrat nu este de natură să înlăture prezumția relativă de legalitate, temeinicie si veridicitate a procesului-verbal contestat, petentul nefăcând – prin probe – dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în sarcina sa.
În acest sens, instanța reține că, deși factura fiscală . nr. 054 din data de 23.10.2012 (fila 12) atestă, din punct de vedere contabil, înstrăinarea autovehiculului marca VOLVO cu numărul de identificare YV2A4CFC03B325449 către S.C. TRANS G. PROMPT S.R.L., cât timp datele înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului nu au fost modificate conform legislației în vigoare – prin radierea din circulație de pe numele fostului proprietar și înmatricularea pe numele actualului proprietar, potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor – operațiunea de vânzare-cumpărare nu întrunește în cauză cerințele de opozabilitate față de terți.
Astfel, potrivit art. 24 alin. (2) din actul normativ indicat, proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data: d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
Pe cale de consecință, întrucât neîndeplinirea acestei obligații atrage inopozabilitatea operațiunii de vânzare-cumpărare în raport cu alte persoane fizice sau juridice, instanța va face în cauză aplicarea prezumției relative de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție – ca act administrativ întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări.
Sub acest aspect, instanța apreciază că reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții, deși are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin aceea că inversează sarcina probei, nu este contrară acesteia. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut –din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție – cu condiția ca statul să asigure respectarea limitelor rezonabile în raport de importanța scopului urmărit dar și a dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei).
Raportat la prevederile O.G. nr. 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța reține că prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție, justificată prin necesitatea sancționării unor fapte antisociale cu frecvență mare, se încadrează – prin prisma caracterului relativ al acesteia – în limite rezonabile, de natură să asigure respectarea garanțiilor instituite de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Prin urmare, dacă instanța națională îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, responsabilitatea modalității efective în care acesta înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale cade exclusiv în sarcina sa. Astfel, instanța poate pronunța o hotărâre numai pe baza probelor depuse la dosar, în condițiile în care petentului i s-a dat pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.
In raport de considerentele anterior expuse și având în vedere că efectuarea transportului rutier sau activităților conexe transportului rutier având licența de transport și/sau documentul de transport specific tipului de transport efectuat retrase, suspendate, expirate, ori declarate pierdute după caz constituie contravenție potrivit art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 69/2012, instanța va respinge – ca nefondată – plângerea contravențională aflată pe rol, cu consecința menținerii procesului-verbal . nr._ din data de 08.11.2013, ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională, formulată de petenta S.C. E. F. S.R.L., cu sediul în loc. Budureasa nr. 168, jud. Bihor și sediul ales în Oradea, .. 12, ., ., împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 08.11.2013 de intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R., cu sediul în București, .. 38, sector 1, mun. București și sediul ales în C., . nr. 2, ., jud. C. – I. T. 2 C., ca nefondată.
Menține procesul-verbal . nr._ din data de 08.11.2013, emis de I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, ca fiind legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria Tulcea.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.01.2015.
Președinte, Grefier,
A.-M. R. A. D.
Red. Jud. AMR2ex/02.02.2015
Tehnored.gref.DA/2ex/02.02.2015
..2015
Pt. conformitate, grefier
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 111/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 121/2015.... → |
|---|
