Plângere contravenţională. Sentința nr. 246/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 246/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 246/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Sentință civilă Nr. 246/2015
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. M. G.
Grefier: S. V.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, acțiune formulată de petentul F. N. cu domiciliul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 19.05.2014 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA-SERVICIUL RUTIER cu sediul în Tulcea, ., judetul Tulcea.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2015, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 23 ianuarie 2015 și pentru data de astăzi, 03 februarie 2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.06.2014 sub nr._, petentul F. N. a formulat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 19.05.2014 (fila 4), contestând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei și solicitând anularea procesului-verbal, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii de 1000 lei cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că in data de 19.05.2014, a fost oprit in trafic de agent din cadrul I.P.J. Tulcea, fiind acuzat ca a efectuat un transport de material feros fara documente justificative cu autoutilitara sa marca Dacia, material feros ce ii aparținea numitului B. D. din propria-i gospodărie.
A învederat că, in acea zi, a fost contactat de numitul B. D. care l-a rugat sa-i transporte cantitatea de 642 kg. de fier vechi de la Randunica la ., fiind insotit din spate de proprietar la Tulcea.
Arată petentul ca întreaga cantitate de fier provenea din curtea numitului B. D., iar pentru fierul vechi despre care arată că nu avea o proveniența ilicita, nu avea cum sa mai detina acte de proveniența întrucât acesta era compus din mai multe capete de bara, sarma, tabla deseu. Întrucât proprietarul fierului ii solicita cantitatea de fier vechi confiscata inapoi, solicită admiteti plangerii.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
În dovedirea plângerii, petentul a depus originalul procesului verbal contestat (fila 4), și în copii, procesul-verbal de depistare din 19.05.2014, adeverința nr.5/19.05.2014 eliberată de ..
În conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost legal timbrată cu 20 lei taxa judiciară de timbru.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată (filele 18-19) și a depus originalul procesului-verbal contestat și copii certificate pentru următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator, procesul-verbal de depistare din 19.05.2014, raportul din 20.05.2014, alte înscrisuri (filele 21, 28-34).
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 33, 34 din OG 2/2001, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petent și proba testimonială cu un martor, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei, martorul fiind audiat în mod nemijlocit la termenul de judecată din data de 13.01.2015.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimată la data de 19.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1.000 lei, reținându-se că în data de 19.05.2014, în jurul orei 16:00, pe DN 22 – E87, km 179, a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, fiind depistat transportând cantitatea de 642 kg deșeuri feroase, fără a deține documente de proveniență, fapta fiind prevăzută de art. 1 lit.e) din Legea nr.12/1990 republicată și sancționată de art.2 pct.1 din același act normativ. De asemenea, petentul nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare al autoturismului, fapta fiind prevăzută de art.147 alin. 1 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.18 din OUG nr.195/2002.
În speță, petentul a contestat prima faptă reținută în sarcina sa, respectiv transportul cantității de 642 kg deșeuri feroase fără a deține documente de proveniență.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea sub aspect formal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, nefiind operantă vreo cauză de nulitate absolută.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care nu contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului în măsura în care dreptul la un proces echitabil al contravenientului este asigurat de către instanța de judecată.
În lumina acestor principii, instanța i-a respectat petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia sunt lipsite de fundament legal și contrazise de ansamblul probator.
În drept, potrivit art. 1 lit. e) din Legea nr.12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, „Următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: e) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.”
Cu privire la motivul invocat de petent referitor la faptul că întreaga cantitate de fier provenea din curtea numitului B. Dănut, astfel că nu avea cum să dețină documente de proveniență pentru fierul vechi, instanța constată că acesta nu este întemeiat având în vedere că, deși nu putea deține factură fiscală pentru cantitatea de fier de 642 kg, avea posibilitatea de a obține un aviz de însoțire a mărfii, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o cantitate mare de fier transportată fără documente de proveniență.
Totodată, nu poate fi reținut motivul potrivit căruia proprietarul fierului îi solicită petentului cantitatea de fier vechi confiscată, neconstituind un motiv de netemeinicie a procesului-verbal de contravenție, proprietarul fierului nefiind mai presus de lege, cu atât mai mult cu cât acesta trebuia să dețină acte de proveniență pentru cantitatea de fier ce a solicitat a fi transportată de petentul din prezenta cauză, înainte de a-i solicita acestuia favoarea de a-i transporta materialul feros de o cantitate însemnată – 642 kg, până la punctul de lucru al ..
În conformitate cu art.2 pct.1 din Legea nr.12/1990, contravențiile prevăzute la art. 1 săvârșite de către persoane fizice se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar petentului i-a fost aplicată amenda de 1.000 lei.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate primei fapte reținute în sarcina petentului, respectiv aceea de a presta servicii cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită în condițiile legii, prevăzută de art.2 pct.1 din Legea nr.12/1990, instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cu care în cazul în care fapta este de gravitate redusă se aplică sancțiunea avertismentului, chiar dacă nu este prevăzută în actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției.
În sensul celor arătate, se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzi cu sancțiunea avertismentului având în vedere că petentul se află la prima abatere de acest fel, nu se poate vorbi despre o intenție a acestuia de a se sustrage de la obligația prevăzută de lege, fiind vorba despre o culpă simplă ce a îmbrăcat în forma neglijenței, iar sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a conduce la îndreptarea petentului, iar dacă acesta va repeta comiterea contravenției, intimata va putea fi îndreptățită să aplice sancțiunea cea mai severă.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei, aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 pct.14 din O.G. nr.37/2007, prin procesul verbal de contravenție . nr._/23.02.2014, întocmit de intimat, cu sancțiunea avertismentului.
Va menține în rest dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul F. N. cu domiciliul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 19.05.2014 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA-SERVICIUL RUTIER cu sediul în Tulcea, ., judetul Tulcea, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 1.000 lei, aplicată petentului prin procesul-verbal . nr._ întocmit la data de 19.05.2014 de intimat, cu sancțiunea avertismentului.
Menține în rest dispozițiile procesului-verbal contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care va fi depus la Judecătoria Tulcea.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
L. M. G. S. V.
Red./ tehnor. jud. L.M.G./4 ex./20.03.2015
Tehnor. gref. svel/..03.2015 P.. Dos. Jud. 30.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 179/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 205/2015. Judecătoria TULCEA → |
|---|
