Plângere contravenţională. Sentința nr. 3331/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3331/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 3331/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3331
Ședința publică de la 13.11.2015
Completul compus din:
Președinte: I. S.
Grefier: A.-G. I.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul N. A., cu domiciliul în București, .. 9, ., ., sector 4, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 03.06.2015, având ca obiect plângere contravențională.
Încheierea de ședință din data de 15.10.2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, având ca obiect plângerea contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 18.06.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._, petentul N. A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.06.2015 încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat, în esență, că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, întrucât nu avea o viteză de 109 km/h. A mai arătat petentul faptul că în bordul mașinii era indicată viteza de doar 100 km/h.
În drept au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002.
În susținerea plângerii a fost anexat copie a procesului-verbal de contravenție contestat și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Intimatul a formulat în termen procedural întâmpinare și a depus la dosar procesul-verbal contestat exemplarul nr. 1, raportul de caz al agentului constatator, înregistrare video, buletin de verificare metrologică, atestat operator.
A solicitat intimatul respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului-verbal contestat ca fiind temeinic și legal. A arătat intimatul că la data de 03.06.2015, la ora 09:59, pe DN 22A, km 5, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, fiind înregistrat cu aparatul radar PYTHON II, montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare_ din dotarea Serviciului Rutier, circulând cu viteza de 109 km/h. A mai arătat intimatul că măsurarea vitezei s-a efectuat cu un mijloc legal, omologat și certificat metrologic, iar înregistrarea video face dovada vitezei cu care a circulat petentul, respectiv 109 km/h. Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, cuprinde toate mențiunile obligatorii, neexistând niciun motiv de nulitate a acestuia, fiind precizat în mod clar că fapta s-a săvârșit pe DN 22A km 5.
În temeiul art. art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și înregistrarea video, pe care le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile pentru stabilirea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimat la data de 03.06.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 195 lei, reținându-se în fapt că, în aceeași zi, la ora 09:59, a condus autoturismul marca Subaru cu numărul de înmatriculare_ pe DN 22A, km 5, cu o viteză de 109 km/h, în afara localității, fapta de natură contravențională fiind prevăzută de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 privind regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată (fila 12).
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea sub aspect formal a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi constatate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține, în prealabil, că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i garanta petentului exercitarea dreptului la un proces echitabil, însă susținerile sale nu au fost dovedite, neexistând vreo dovadă la dosar din care să rezulte nevinovăția acestuia.
Din contră, instanța constată că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar).
Din înregistrarea video existentă la dosar se poate observa că la momentul 09:59:25 autovehiculul condus de petent a fost depistat circulând cu o viteză de 1096 km/h, fiind evidențiat și numărul de înmatriculare al acestuia (fila 14).
Conform art. 109 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră; constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Așa cum mai sus s-a arătat, în conținutul procesului-verbal contestat s-a inserat faptul că autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ a fost înregistrat de aparatul radar PYTHON II montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare_, a cărui documentație a fost depusă la dosar.
În opinia instanței, raportat la datele speței nu este judicios a presupune că petentul a circulat cu o viteză mai mică decât cea înregistrată, această posibilitate fiind pur ipotetică în lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete că aparatul de măsură a fost afectat de erori, neexistând niciun dubiu rezonabil că petentul nu ar fi comis această faptă.
În drept, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Conform art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu modificările și completările ulterioare, amenda contravențională prevăzută în clasa I de sancțiuni se aplică și conducătorului de autovehicul, care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. a) din același act normativ.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că petentului i s-a aplicat amenda în cuantum minim, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social concret, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta și de urmările care s-ar fi putut produce.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. A., cu domiciliul în București, .. 9, ., ., sector 4, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 03.06.2015, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13.11.2015.
Președinte, Grefier,
I. S. A.-G. I.
Red. jud. I.S./11.12.2015
Tehnored. gref. A.G.I./4 ex.
. petent/1 intimat
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3328/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3332/2015.... → |
|---|
