Contestaţie la executare. Sentința nr. 1927/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1927/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 1927/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._ Nr. operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1927
Ședința publică din data de 17 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-D. L.
GREFIER: A. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind soluționarea acțiunii privind pe contestatorii C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR S. cu sediul în Z., Piața 1 Decembrie 1918, nr. 12, județul S. și INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI S.-PRIN PREFECT în contradictoriu cu intimații C. P. cu sediul în P., nr. 233, ., C. L. DE FOND FUNCIAR CIZER cu sediul în comuna Cizer, ., județul S., intimat B. E.J. C. R.-G. cu sediul în Z., .. 1, ., județul S., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 10 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin.1 din Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 17 septembrie 2015.
JUDECĂTORIA
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr.2073 din data de 13.05.2015, debitoarea C. Județeană de Fond Funciar S. prin Prefectul Județului S. în calitate de președinte și Instituția P. Județului S.-reprezentată prin Prefect a solicitat, în contradictoriu cu intimații C. P., C. L. de Fond Funciar Cizer și Biroul Executorului Judecătoresc C. R. G. anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosar execuțional nr.663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G., iar în subsidiar reducerea cheltuielilor de executare. A solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei.
În motivare, în esență, contestatoarea a arătat că, în mod nelegal, s-au înființat popriri asupra conturilor sale, ignorându-se prevederile OG nr.22/2002, fiind necesar a se parcurge etapele prevăzute de HG nr.890/2005 modif.în vederea emiterii titlurilor de proprietate. De asemenea, se arată faptul că, C. L. de Fond Funciar Cizer nu a înaintat Comisiei Județene nici documentația necesară în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 280 ha teren cu destinație agricolă și nici pentru suprafața de 80 ha teren vegetație forestieră, de acest fapt depinzând îndeplinirea obligației de către contestatoare, astfel că nu se poate constata refuzul său de a pune în executare dispozițiile Deciziei civile nr.842/2012 a Tribunalului S.. Contestoarea a menționat că 24 ha teren vegetație forestieră se află pe raza Ocolului Silvic Huedin, emițând în acest sens adresa nr.1274/20.02.2013 prin care a solicitat predarea terenului pentru care există hotărâre judecătorească. Totodată, contestatoarea solicită reducerea cheltuielilor de executare, precizând că, în cauză, există o obligație de a face care poate fi îndeplinită numai de comisiile de fond funciar, iar executorul a stabilit onorariu execuțional în cuantum de 5200 lei conform anexei 1 pct.2 al OMJ 2550/2006 modif. ca și cum ar fi efectuat el însuși punerea în posesie.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.711 și urm.C.pr.civ., art.718, art.780, art.622, art.451 alin.2, art.902 C.pr.civ., HG nr.890/2005, Legea nr.165/2013, HG nr.401/2013, OUG nr.115/2013, OG nr.22/2002, OMJ nr.2550/2006.
Intimata C. P. nu a formulat întâmpinare, dar a invocat la primul termen de judecată, prin apărător ales, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Z. întrucât . află imobilul și domiciliul pârâților este arondată Judecătoriei Șimleu Silvaniei, instanță de executare, iar cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată
Intimatul Biroul Executorului Judecătoresc C. R. G. a invocat lipsa calității sale procesual pasive, arătând că nu are interese proprii în cauză, rolul executorului judecătoresc fiind acela de a îndeplini un serviciu de interes public și a solicitat obligarea contestatoarei la plata sumei de 56 lei pentru efectuarea copiilor certificate de pe actele dosarului execuțional.
Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității B. și a reiterat susținerile referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată. Totodată, a solicitat conexarea cauzei cu dosarul nr._, măsură ce nu poate fi dispusă de către instanța de față având în vedere dispozițiile 139 alin.2 C.pr.civ. potrivit cărora excepția conexității se invocă înaintea instanței ulterior sesizate care se pronunță prin încheiere, or, dosarul nr._ a fost înregistrat pe rolul instanței ulterior prezentului dosar.
În probațiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți. La solicitarea instanței, executorul judecătoresc a comunicat instanței, în copie, dosarul execuțional nr. 663/2015.
Asupra cauzei de față, instanța reține următoarele:
În drept, instanța are în vedere în primul rând dispozițiile art.248 alin.1 C.pr.civ. potrivit cărora: ” Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”
Excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Z. pentru soluționarea contestației la executare, invocată de intimata creditoare C. P. este neîntemeiată având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.713 alin.1 C.pr.civ. contestația la executare se introduce la instanța de executare. În această situație competența teritorială fiind reglementată în mod absolut și prin derogare de la regulile de drept comun, este o competență exclusivă, de ordine publică de la care părțile nu pot deroga.
Instanța de executare este, conform art.651 alin.1 C.pr.civ.: ”Judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”, iar obiectul executării silite îl constituie obligația de a face pentru care este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea, potrivit art.652 alin.1 lit.c din C.pr.civ., astfel că în speță, având în vedere faptul că debitorul C. Județeană de Fond Funciar S. are sediul în Z., rezultă că Judecătoria Z. are competența de a soluționa contestația la executare ca fiind judecătoria de la sediul debitorului.
Asupra excepția lipsei calității procesuale pasive a biroului executorului judecătoresc în cadrul contestației la executare - excepție de procedură, absolută și peremptorie, instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art. 2 alin. 1 din legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit disp. art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 57 și 58 din legea nr. 188/2000, actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Conform art. 399 alin. 2 C.p.c., nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Prin urmare, întrucât rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesuală activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare, iar în măsura în care, actele efectuate de acesta sunt supuse controlului instanțelor de judecată și, în calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, executorul judecătoresc este obligat să respecte o hotărâre judecătorească irevocabilă, aceasta fiindu-i opozabilă și neputând să o ignore.
Mai mult, nici în ceea ce privește forma de organizare a biroului executorului judecătoresc, acesta nu poate figura ca parte în proces, neavând capacitate procesuală întrucât executorul judecătoresc este cel investit cu exercițiul unor atribuții care i-au fost conferite prin legea 188/2000, iar Biroul Executorului ca forma de organizare nu are personalitate juridică potrivit art. 41 si 45 din Statutul Executorului Judecătoresc, patrimoniul biroului executorului judecătoresc având regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei executorului judecătoresc.
În concluzie, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a biroului executorului judecătoresc, deoarece în faza executării silite, calitatea de părți o au creditorul și debitorul, conform art. 624 pct. 1 C.pr. civ., iar nu organul de executare respectiv Biroul Executorului Judecătoresc.
Pentru aceleași considerente legate de calitatea procesuală activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare pe care o pot avea doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Cizer invocată din oficiu având în vedere faptul că aceasta a fost parte în dosarul nr._ al Judecătoriei Șimlu Silvaniei în calitate de pârâtă, alături de contestatoarea C. Județeană de Fond Funciar S.. Or, în faza executării silite părțile trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și în faza judecății procesului iar calitatea procesuală se determină din cuprinsul titlului executoriu, astfel că în speță, cu privire la C. L. de Fond Funciar Cizer, nefiind constatat prin titlu executoriu că are calitate de creditor, cu consecințele juridice ce decurg de aici, nu poate avea calitate procesuală pasivă în faza executării silite a acestui titlu.
Cu privire la fondul cauzei, asupra cererii formulate de contestatoare, analizând materialul probator administrat, instanța reține, următoarele:
În fapt, potrivit dispozițiilor Deciziei civile nr. 842/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ al Judecătoriei Șimleu Silvaniei, debitoarele C. L. de Fond Funciar Cizer și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor S., au fost obligate să reconstituie reclamantei creditoare C. P. dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 280 ha teren agricol și 56 ha teren cu vegetație forestieră .
La data de 04.05.2015, creditoarea intimată s-a adresat executorului judecătoresc cu o cerere de executare silită împotriva debitoarelor, ce a făcut obiectul dosarului execuțional nr.663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G. pentru care a fost încuviințată executarea silită prin Încheierea din 04.05.2015.
Executorul judecătoresc a emis somație de plată pentru fiecare debitoare, acestea fiind somate, fiecare în parte, ca în termen de 10 zile să reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 280 ha teren agricol și 56 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea creditorului C. P.. De asemenea, au fost somate să achite în termen de 1 zi suma de 6.874,66 lei cu titlu de cheltuieli de executare și s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitorilor deschise la Direcția de Trezorerie și contabilitate Publică S. pentru această sumă.
Tot în dosarul execuțional nr.663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G., a fost emisă Încheierea din 05.05.2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare silită pentru debitoare, cuantumul cheltuielilor fiind stabilit la suma de 6.874,66 lei din care suma de 5.200 lei reprezintă onorariu executor, 100 lei- consulatații în legătură cu constituirea dosarelor execuționale, suma de 171,50 lei taxe poștale, suma de 90 lei- cheltuieli consumabile, iar suma de 1313,16 lei tva (f.112).
Din cuprinsul dosarului execuțional și a actelor depuse la dosarul cauzei, reiese faptul că somația, înștiințarea debitorului, Încheierea privind încuviințarea executării silite și Încheierile privind stabilirea cheltuielilor de executare silită au fost comunicate fiecărei debitoare, respectiv la data de 08.05.2015 debitoarei C. L. de Fond Funciar Cizer și la data de 07.05.2015 debitoarei C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor S..
În prealabil, instanța arată faptul că, pe cale contestației la executare nu pot fi analizate, astfel cum reiese din art.712 alin.1 C.proc.civ., aspectele legate de fondul litigiului, având în vedere autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârea pronunțată în litigiu, titlu executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită.
Pe calea contestației la executare nu se pot invoca motive care să repună în discuție hotărârea ce se execută, în caz contrar, aducându-se atingere principiul securității raporturilor juridice care este încălcat atunci când se admite rediscutarea problemelor soluționate prin hotărâri judecătorești definitive. Actele de executare trebuie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale pentru a nu prejudicia dreptul părților sau al altor persoane, prevederi legale care se circumscriu unui scop unic, realizarea efectivă a unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, astfel că susținerile contestatoarei C. Județeană referitoare la lipsa documentației necesare în vederea emiterii titlului de proprietate și care nu a fost înaintată de C. L. sau refuzul Ocolului Silvic Huedin de a pune la dispoziția sa un amplasament pentru suprafața de 24 ha teren vegetație forestieră, în condițiile în care debitoarea avea obligația să reconstituie reclamantei creditoare C. P. dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 280 ha teren agricol și 56 ha teren cu vegetație forestieră, nu poate constitui un motiv pentru anularea executării silite pornită împotriva sa.
Mai departe, potrivit dispozițiilor art.622 NCPC, ”obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, legiuitorul instituind regula executării benevole a obligației cuprinse în titlul executoriu.
Dreptul intimatei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru a cărui realizare s-a început procedura de executare silită, a fost obținută într-o procedura jurisdicțională desfășurată în fața instanțelor judecătorești, iar debitoarea este instituție publică care are îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie si în cel mai scurt timp o hotărâre judecătorească definitivă, fără a putea beneficia de anumite privilegii în ceea ce privește procedura de executare față de alte subiecte de drept, ci, dimpotrivă fiind ținută la executarea promptă a titlului executoriu, neputând invoca în favoarea acesteia, pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești, lipsa depunerii unor acte din partea creditoarei sau conduita culpabilă a celeilalte debitoare.
În speță, din actele depuse de părți, reiese că singurul demers întreprins de debitoare pentru executarea propriilor obligații cuprinse în dispozitivul Deciziei civile nr. 842/16.10.2012 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ al Judecătoriei Șimleu Silvaniei s-a rezumat la emiterea adresei către Ocolul Silvic Huedin la data de 20.02.2013 (f.19) or, executare de bună voie, în sensul art.622 C. pr. civilă presupunea îndeplinirea efectivă a dispozițiilor titlului executoriu privind reconstituirea dreptului de proprietate al intimatei pentru realizarea căreia debitoarea avea de executat obligații specifice stabilite concret prin HG nr.890/2005 modif. și legile speciale aplicabile cu privire la care nu s-a făcut dovada efectuării lor de către debitoare, nu a solicitat Comisiei Locale informații cu privire la stadiul măsurilor ce se impuneau a fi luate și nu a somat-o să-și îndeplinească atribuțiile sau orice altă atitudine care să dovedească buna sa credință pentru executarea propriilor obligații.
Cunoscând existența titlului executoriu împotriva sa și rămânând în pasivitate, debitoarea și-a asumat riscul demarării procedurii executării silite, inclusiv suportarea cheltuielilor de executare, neexistând dispoziție legală care să impună creditorului parcurgerea unei noi proceduri în vederea realizării dreptului său, ulterior finalizării unei proceduri jurisdicționale și a obținerii în acest mod a unei hotărâri judecătorești, instanța urmând astfel a înlătura apărările contestatoarei potrivit cărora Decizia civilă nr.842/2012 nu a putut fi pusă în executare datorită comportamentului culpabil al creditoarei sau al debitoarei C. L.. Executarea deciziei civile trebuie să facă parte integrantă din ”proces” în sensul art.6 alin.1 din CEDO, iar debitoarea nu poate condiționa executarea obligației impusă judecătorește de îndeplinirea altor obligații impuse debitoarei C. L., neputându-se invoca cu temei acest aspect ca fiind o încercare de executare benevolă a obligației.
În motivarea acestei soluții, instanța mai arată că, în lumina jurisprudentei CEDO accesul liber la justitie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a statului contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână inoperantă în detrimentul uneia dintre părti (cauza S. contra României 2005, cauza Sacaleanu contra Romaniei 2007), iar in cazul refuzului organelor administrației publice ale statului de a executa o hotărâre judecătorească, garanțiile conferite de art.6 din Conventie de care beneficiazii justitiabilul pierd orice rațiune de a exista.
În jurisprudența CEDO executarea unei hotărâri judecătorești face parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 (cauza Hornsby c. Greciei, 1997), iar neexecutarea de către un stat contractant a unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva sa poate constitui o încălcare a dreptului justițiabilului la justiție, drept consacrat prin articolul 6 § 1 al Convenției (cauza Bourdov c. Rusiei). Acest lucru poate, pe de altă parte, să aducă atingere dreptului justițiabilului la respectarea bunurilor, atunci când judecata în favoarea sa naște o creanță certă care poată fi calificată drept ”bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (cauza Bourdov). În același timp, pentru a decide cu privire la respectarea cerinței de executare a hotărârii judecătorești într-un termen rezonabil, Curtea are în vedere complexitatea procedurii, comportamentul părților, cât și obiectul hotărârii de executat (Raïlian c. Rusiei,2007), în cauză, fiind vorba despre concretizarea unui drept de proprietate pe calea procedurii jurisdicționale desfașurată în fata instante1or judecatoresti naționale, materializată în decizia civilă susmentionată, în cadrul unui litigiu derulat pe parcursul mai multor ani, după ce anterior s-a parcurs o procedură administrativă declanșată prin depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate la Primăria Comunei Cizer, de către creditoare.
De asemenea, și prin hotărârea pronunțată în cauza Metaxas contra Greciei, Curtea a stabilit ca „nu este oportun să se ceara unei persoane, care a obtinut o creanta contra statului in urma unei proceduri judiciare, sa inițieze procedura executarii pentru satisfacerea creantei sale”, în plus dacă administrația nu execută hotărârea din proprie initiativă, iar reclamantul recurge la executarea silita, acest aspect poate fi retinut ca un fel de circumstanță agravantă. Or, potrivit art. 20 din Constituția României, legile interne vor fi interpretate în conformitate cu tratatele privind drepturile omului la care Romania este parte iar potrivit alin 2 din acelasi articol „dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”.
În privința cheltuielilor de executare stabilite prin încheierea din data de 05.05.2015 de B. C. R. G., aceasta este, conform art. 669 N.C.proc.civ. actul de executare prin care se stabilesc sumele ce urmează a fi plătite cu titlu de cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată. Față de argumentele anterior invocate, precum si faptul că, hotărârea a rămas irevocabilă la data de 16.10.2012, iar neîndeplinirea de bună voie a obligațiilor a determinat demersul creditorului de a se adresa cu cererea de executare silită executorului judecătoresc, și care, față de prevederile art. 7 lit. a din Legea nr. 188/2000, avea obligația să pună în executare dispozițiile din titlul executoriu, instanta apreciază că este legală calcularea onorariului de executare.
În drept, potrivit art.669 alin.4 N.C.pr.civ., ”sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea adversă, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administate de aceasta. Dispozițiile art.451 alin.2 și 3 se aplică în mod corespunzător (…)”.
Conform art.451 alin.2, ”instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”.
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezentă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și fata de dispozitiile art. 39 din Legea nr. 188/2000 si cele ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2550/2006, dată fiind particularitatea aducerii la îndeplinire a obligațiilor de a face care nu pot fi îndeplinite de alte persoane, onorariul executorului nu putea fi stabilit, în speță, decât pentru emiterea somațiilor către debitoare, executorul procedând în mod neîntemeiat la stabilirea unui onorariu execuțional în cuantum de 5200 lei corespunzător onorariului maximal pentru debitor persoană juridică pentru puneri în posesie în cazul altor obligații de a face.
Pornind de la caracterul rezonabil pe care Curtea Europeana îl invocă drept temei al acordării cheltuielilor de judecată în cauza S. si Pîrcalab împotriva României, instanța apreciază că efectele contractului de executare încheiat între creditor și executorul judecătoresc/avocat, obligatoriu față de părțile contractante, în temeiul art.1270 Cod Civil, nu trebuie sa se repercuteze față de contestatoare –(terță persoană față de convenție) în totalitate, ci creditorul va obține rambursarea sumei reprezentând onorariul executorului în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului acestuia.
Astfel, cheltuielile de executare sunt justificate în parte, în privința cuantumului acestora instanța apreciind onorariul executorului judecătoresc ca nelegal stabilit raportat la executarea obligațiilor de punere în posesie obișnuite, iar față de actele efectuate în dosar în vederea punerii în executare a deciziei civile mai sus mentionate și la complexitatea cauzei, va dispune în final reducerea acestuia de la suma de 5200 lei la suma de 200 lei pentru emiterea somației și înființarea popririi, apreciind ca fiind suficientă această sumă ca echivalent al muncii prestate. În ceea ce privește celelalte cheltuieli de executare consemnate în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare întocmită de B. C., instanța arată că executorul judecătoresc este îndreptățit să stabilească și să perceapă onorariile de executare tocmai pentru a-i fi remunerată munca pe care o prestează, în concret, activitatea sa constând în întocmirea actelor de executare silită și a celorlalte acte conexe necesare a fi îndeplinite în vederea efectuării actelor de executare, cum ar fi redactarea de adrese, procese verbale de îndeplinire a procedurilor, adrese către terții popriți, debitor, proces-verbal de distribuire a sumelor, consultarea juridică a părții, fiind inacceptabil ca executorul să mai pretindă onorarii separate, pentru fiecare act de executare în parte pe care îl efectuează. În același timp, din actele dosarului execuțional depus în copie, se constată că onorariul stabilit nici nu a fost plătit anticipat, iar în atare situație intimata - creditor nici nu ar fi avut vreun interes să procedeze la o eventuală negociere a onorariului executorului judecătoresc ce urma a fi perceput și care, oricum, ar fi fost recuperat de la debitor.
În pronunțarea acestei soluții, instanța are în vedere deciziile Curții Europeane a Drepturilor Omului care s-a pronuntat în nenumărate cazuri asupra temeiurilor acordarii cheltuielilor de judecată. Astfel, în Hotarârea din 22.02.2007 în Cauza Gavrileanu împotriva României (Lupas si altii împotriva României, 14 decembrie 2006) un reclamant nu poate obtine rambursarea costurilor si cheltuielilor decât în masura în care se stabileste realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului lor.
În hotarârea din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpana si Mazare împotriva României Curtea reaminteste ca, în aplicarea art.41 din Conventie, aceasta acordă doar cheltuieli de judecată cu privire la care se stabilește că au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare și că au o valoare rezonabilă.
Totodată, în hotarârea din 28 septembrie 2004 în cauza S. si Pîrcalab împotriva României, în ceea ce priveste cheltuielile pentru procedura în fata Curtii, aceasta trebuie sa stabileasca dacă au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare și că au o valoare rezonabilă (Nilsen si Jobnsen împotriva Norvegiei [GC] nr.23.118/93, paragraful 62, CEDO 1999-VIII).
Față de considerentele de fapt și de drept prezentate, instanța va admite în parte contestația și va dispune diminuarea cheltuielilor de executare stabilite prin încheierea din data de 05.05.2015, de la suma de 5.200 lei la suma de 400 reprezentând onorariu executor judecătoresc, restul cheltuielilor privind txele poștale (171,50 lei) și consumabile (90 lei) nefiind dovedite.
Având în vedere calitatea debitoarelor de instituții publice și natura sumelor de bani asupra cărora s-a înființat poprirea, respectiv bani publici cu afectațiune specială, existând în condițiile speței, pericolul blocării activității instituției publice, afectarea intereselor salariale ale angajaților și chiar afectarea intereselor publice în cazul imposibilității instituției în cauză de a-și îndeplini atribuțiile legale, instanța în baza art.718 C.pr.civ. va admite cererea debitoarei C. L. și va dispune suspendarea executării silite numai în privința cheltuielilor de executare până la soluționarea definitivă a contestației la executare ce formează obiectul prezentului dosar.
În temeiul art.719 alin.8 C.pr.civ. va dispune comunicarea de îndată a prezentei încheieri executorului judecătoresc C. R.-G.
Față de cele expuse anterior, având în vedere dispozitiile legale invocate precum si jurisprudenta CEDO, în raport de care executarea oricarei hotarari pronuntate de orice instanta trebuie privita ca o parte integranta a procesului in sensul art.6. parag.1 din Conventie, instanța urmează să admită în parte contestația si sa anuleaze în parte actele de executare din dosarul de executare nr.663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G. din Z. pentru suma de 6.474,66 lei reprezentând cheltuieli de executare stabilite prin încheierea din 05.05.2015 de către executorul judecătoresc, celelalte acte de executare reținându-se că s-au desfasurat cu respectarea dispozitiilor legale pertinente, fără să se aducă vreo vătămare intereselor legitime ale părtilor.
În baza art.716 alin.2 C.pr.civ., va obliga contestatoarea la plata către B. C. R. G. din Z. a sumei de 56 lei cheltuieli ocazionate de efectuarea și transmiterea către instanță de copiilor certificate de pe actele dosarului execuțional.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Z. invocată de intimatul creditor C. P..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G. din Z., invocată de intimat. Respinge ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, acțiunea formulată în contradictoriu cu Biroul Executorului Judecătoresc C. R. G. din Z..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Cizer reprezentată prin Primar invocată din oficiu de instanță. Respinge ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, acțiunea formulată de C. Județeană de Fond Funciar S. – prin Prefectul Județului S. în calitate de președinte și Instituția P. Județului S.-reprezentată prin Prefect în contradictoriu cu C. L. de Fond Funciar Cizer reprezentată prin Primar.
Admite în parte contestatia la executare formulată de contestatoarea C. Județeană de Fond Funciar S. – prin Prefectul Județului S. în calitate de președinte și Instituția P. Județului S.-reprezentată prin Prefect în contradictoriu cu intimatul C. P..
Dispune diminuarea cheltuielilor de executare stabilite prin încheierea din data de 05.05.2015 emisă în dosarul execuțional nr.663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G., de la suma de 6.874,66 lei la suma de 400 lei.
Anulează în parte actele de executare din dosarul de executare nr. 663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G. din Z., pentru suma de 6.474,66 lei reprezentând cheltuieli de executare stabilite prin încheierea din 05.05.2015.
Dispune suspendarea executării silite numai în privința cheltuielilor de executare stabilite în dosarul de executare nr. 663/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc C. R. G. din Z., până la soluționarea definitivă a contestației la executare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Dispune comunicarea de îndată a prezentei încheieri executorului judecătoresc C. R.-G.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, data de 17.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M.-D. L. A. B.
Red. M.D.L./17.09.2015
Dact. A.B./29.09.2015/
Ex. 7, .
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1968/2015.... → |
|---|
