Plângere contravenţională. Sentința nr. 273/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 273/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 273/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._
Nr. operator 2520/2519
SENTINTA CIVILĂ NR. 273/2015
Ședința publica din data de 03 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. M. P.
GREFIER: T. D. H.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta . ZALAU PRIN ADMINISTRATOR DOMOKOS E. F. și pe intimata A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA SECTIA AJFP S., având ca obiect plângere contravențională L 82/1991.
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă reprezentantul petentei administrator Domokos E., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În baza art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată.
Reprezentantul petentei, Domokos E. F., legitimat cu C.I. . nr._ învederează instanței că societatea petentă nu a avut activitate și a depus în termenul legal declarația de inactivitate.
Instanța îi aduce la cunoștință reprezentantului petentei că potrivit dispozițiilor art. 41 alin. 2 pct. e al Legii 82/1991 petenta avea obligația de a depune alături de declarația de inactivitate și situația anuală financiară.
Reprezentantul petentei învederează instanței că nu mai are alte cereri și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară închisă faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond reprezentantul petentei.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii formulate, anularea procesului-verbal de contravenție.
Instanța închide faza dezbaterilor și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petenta S.C. G. T. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE S., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției nr._, încheiat în data de 13.10.2014, și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 1500 lei cu avertisment.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a precizat că nu a desfășurat nicio activitate pe parcursul anului 2013 și că ar fi trebuit să depună numai o declarație de inactivitate, însă a arătat că fapta sa nu prezintă niciun fel de pericol social și nu a produs vreun prejudiciu bugetului de stat, având în vedere că societatea nu desfășoară niciun fel de activitate și este prima dată când se confruntă cu o asemenea situație.
Plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, la plângerea contravențională au fost atașate înscrisuri (f. 6-7).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 de lei.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, arătând că fapta petentei constituie contravenție conform art. 41 pct. 2 lit. e din Legea contabilității și că sancțiunea a fost aplicată la limita minimă prevăzută de lege, astfel că nu se impune înlocuirea ei cu avertisment, organul constatator dând dovadă de suficientă indulgență. Intimata a mai precizat că depunerea documentelor ulterior sancționării contravenționale nu are nicio relevanță, contravenția fiind deja constatată și sancționată.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar la termenul din data de 3 februarie 2015 a rămas în pronunțare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr._, încheiat în data de 13.10.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41 alin. 2 lit. e din Legea nr. 82/1991 republicată. În sarcina acesteia s-a reținut faptul că nu a depus situațiile financiare anuale aferente anului 2013.
La data de 18 februarie 2014, petenta a formulat o declarație (f. 7), înregistrată la intimată, potrivit căreia nu a desfășurat activitate de la înființare până la data de 31.12.2013.
În drept, conform art. 41 din Legea nr. 82/1991, republicată „Constituie contravenție următoarele fapte: (…) 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: (...) e) întocmirea, semnarea și depunerea în termenul legal la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice a situațiilor financiare anuale și, după caz, a situațiilor financiare anuale consolidate, precum și a raportărilor contabile.” Conform art. 42 alin. 2 din același act normativ, „Contravențiile prevăzute la art. 41 se sancționează cu amendă, după cum urmează: (…)cele prevăzute la pct. 2 lit. e), astfel: cele referitoare la întocmire și semnare, cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei; cea referitoare la depunerea în termenul legal, cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare.”
Conform art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
În speță, analizând în prealabil legalitatea procesul-verbal din perspectiva condițiilor de formă prescrise de art. 17 din O.G. nr. 2/2001,instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de prevederea legală menționată. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru anularea procesului-verbal contestat prin plângerea contravențională.
De asemenea, instanța constată că starea de fapt reținută în actul de sancționare contravențională corespunde adevărului. Astfel, deși petenta susține că a depus o declarație de inactivitate cu respectarea termenului prevăzut de lege, cu toate acestea petenta confundă obligația de a depune o declarație de inactivitate cu obligația de a depune situațiile financiare anuale, obligații care nu sunt echivalente, ci, din contră, fiecare îi incumbă petentei în mod obligatoriu și separat, așa cum reiese din interpretarea art. 41 pct. 2 lit. e și g din Legea nr. 81/1991 rep. Prin urmare, fapta petentei întrunește elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța constată că petentei i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, suma reprezentând minimul special al amenzii prevăzute de norma sancționatoare. Cu toate acestea, instanța reține că petenta nu a desfășurat activitate de la înființare până la data de 31.12.2013, iar documentele care trebuie depuse la intimată au caracter informativ, astfel că nu datorează niciun fel de contribuție la bugetul de stat. Având în vedere acest aspect, precum și faptul că nu s-a dovedit că petenta ar mai fi fost sancționată contravențional pentru abateri similare și faptul că a depus totuși acea declarație de inactivitate, instanța apreciază că fapta sa prezintă un grad scăzut de pericol social, astfel că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 1500 lei cu sancțiunea mai indulgentă a avertismentului, petentei atrăgându-i-se atenția asupra necesității respectării întocmai a dispozițiilor legale.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. G. T. S.R.L., J_, cu sediul în Z., ./3, jud. S., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE S., cu sediul în Z., Piața I. M. nr. 15, jud. S..
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1500 lei, aplicată petentei prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._, încheiat în data de 13.10.2014, cu sancțiunea avertismentului.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Z..
Pronunțată în ședință publică azi, 3 februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. P. T. D. H.
Red. A.M.P. / 09.02.2015
Dact.T.D.H. / 09.02.2015
.>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 278/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 308/2015. Judecătoria ZALĂU → |
|---|
