Pretenţii. Sentința nr. 757/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 757/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 757/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
..
SENTINȚACIVILĂ NR. 757/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D.-A. C.
GREFIER: M. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta .., societate în insolvență, cu sediul în Z., ., nr. 250/A, jud. S., J_, reprezentată prin administrator special C. M. I. și pe pârâtul P.-C. F., cu domiciliul în Z., ., jud.S., CNP_, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Societatea de Avocați I.&S., în Z., ..Lira, ..S., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru reclamantă c.j. P. F. și pentru pârât av.I. B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Reprezentantul pârâtei depune înscrisuri în probațiune, respectiv contractul de asistență juridică, semnat de către pârât, pentru compararea semnăturilor.
Reprezentantul reclamantei arată că a depus și el înscrisuri pentru compararea semnăturilor.
Reprezentanții părților arată că nu sunt cereri de formulat sau probe de propus.
Nefiind cereri de formulat și nici incidente de soluționat, conform art.392 Cod proc. civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților pentru a pune concluzii.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum fost precizată, în sensul de a obliga pârâtul la plata sumei 48.434,40 lei reprezentând contravaloarea facturii neachitate din 2011 și penalități de întârziere calculate până la data introducerii cererii, precum și de la data introducerii cererii până la plata efectivă .Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului av. I. B., solicită respingerea acțiunii ca nedovedită, apreciind că înscrisurile depuse, unele nu sunt semnate, iar pe cele care apare semnătura, aceasta nu aparține pârâtului. Cu cheltuieli de judecată.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 22.07.2014, reclamanta .., prin administrator special-C. M. I., l-a chemat în judecată pe pârâtul P. C. F., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să îl oblige pe acesta la plata în favoarea reclamantei a sumei totale de_ lei(reprezentând factură neachitată din 2011-48.434,40 lei și penalități calculate până la data introducerii cererii, precum și de la data introducerii cererii până la plata efectivă) și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între aceasta(prestator) și pârât(beneficiar) s-a încheiat un contract de prestări servicii de transport și că aceste servicii au fost executate de aceasta în condițiile prevăzute în contract.
În continuare, reclamanta a precizat că la început pârâtul a fost de bună credință, îndeplinindu-și obligațiile de plată la termen, însă ulterior a achitat cu întârziere și după un timp nu a mai făcut nicio plată și faptul că reclamanta are o singură factură rămasă neachitată în întregime(nr._/2011).
Cu privire la penalitățile de întârziere de 0,10%(calculate de la data scadenței până la data acțiunii), reclamanta a menționat că acestea sunt solicitate în temeiul art.1535 din Noul cod civil coroborat cu art.3 din OG 13/2011, iar referitor la penalitățile calculate de la data introducerii cererii și până la plata efectivă, acestea sunt solicitate în baza art.1489 Noul Cod Civil raportat la art.628 aln.2 Noul Cod de procedură civilă, respectiv art.3 din OG nr.13/2011.
Reclamanta a mai adăugat că în temeiul art.77 din Legea nr.85/2006, cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În drept, au fost invocate prevederile art.1350, ale art.1489 și ale art.1535 din Noul Cod Civil.
În probațiune, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisurile la care a făcut referire în cererea de chemare în judecată(f.4-10), a solicitat citarea pârâtului cu mențiunea personal la interogatoriu și audierea martorului Papița D..
Pârâtul, prin întâmpinare(f.17-18), a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că factura în litigiu nu a fost acceptată de către pârât, nefiind semnată de acesta sau de vreun reprezentant al său și faptul că nu s-a depus copia unui contract, astfel că factura nesemnată și neștampilată nu poate fi temei al nașterii obligației de plată.
Pârâtul a mai învederat instanței faptul că produsele menționate în respectiva factură nu au fost livrate-betonul-și nu există înscrisuri cu dată certă privind eventualele livrări și că nu s-au dovedit cu nicio o probă pretențiile reclamantei.
S-a mai afirmat în întâmpinare că livrarea unor eventuale produse de către reclamantă se poate dovedi cu înscrisuri cu dată certă, semnate și acceptate de către beneficiar(pârât) și s-a invocat o excepție de neexecutare a contractului.
În drept, au fost invocate prevederile art.201 alin.1 din Codul de procedură civilă.
În probațiune a fost solicitată administrarea probei cu interogatoriul reclamantei, proba cu înscrisuri, cea testimonială, expertiza contabilă și orice alte probe a căror necesitate ar reieși din dezbateri.
S-au mai depus la dosarul cauzei factură, avize de însoțire a mărfii, foi de parcurs(f.30-43,46-69).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba cu martorul HAJAS M. a cărui declarație este consemnată la dosarul cauzei(f.70).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta a livrat pârâtului marfă, materiale de construcții, în cadrul unei relații comerciale existente între aceștia.
Raporturile juridice dintre reclamantă și pârât sunt probate prin factura emisă de reclamantă(. nr._ din 31.12.2011), avizele de însoțire a mărfii depuse la dosarul cauzei și prin declarația martorului Hajas M.(f.70), care a arătat în fața instanței că a transportat beton de la stația reclamantei până la pârât(desupra parcului central din Z.), că în cursul anului 2011 a efectuat mai multe astfel de trasporturi și că avizele de însoțire a mărfii au fost semnate de fiecare dată de către pârât. Există un astfel de raport juridic invocat de reclamantă în acțiune, constatat prin înscrisurile indicate. Valoarea facturii este de_,40 lei.
Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Aceasta înseamnă că o convenție, precum legea, obligă părțile la executarea întocmai și la timp a obligațiilor pe care și le-a asumat față de cealaltă parte.
Instanța mai reține și prevederile art.277 alin.2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora ,,înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic”.
Așa cum s-a dedus din interpretarea art.1082 C.civ, în materie contractuală, sarcina dovedirii executării obligației revine debitorului, creditorul nefiind ținut să probeze decât existența obligației.
În prezenta cauză, reclamanta a dovedit relațiile contractuale cu pârâtul și obligația acesteia din urmă de a-i achita integral suma pretinsă, înscrisurile mai sus indicate fiind suficiente în acest sens.
Odată ce s-a făcut dovada existenței unei obligații de plată în sarcina pârâtului, aceasta ar fi trebuit sa dovedească executarea obligației sale, lucru ce nu s-a întâmplat în cauză.
Susținerea pârâtului potrivit căreia semnătura de pe factura în litigiu nu corespunde cu cea de pe contractul depus în instanța la termenul de judecată din data de 19.03.2015 este neîntemeiată, întrucât nu se coroborează cu concluzia care se desprinde din ansamblul probelor administrate în cauză.
Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își îndeplinește obligația, este răspunzător de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligat să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. Făcând astfel aplicarea art. 1350 alin. 1 și 2 și art. 1516 alin.1 Cod civil, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 48 434,40 lei cu titlu de contravaloare factură neachitată . nr._ din 31.12.2011.
Pârâtul nu datorează însă și penalitățile aferente acestei facturi, pentru că aceste penalități nu au fost menționate într-un act însușit în mod legal de ambele părți. Înscrierea pe factură de către emitent a unui procent de penalitate apare ca o manifestare unilaterală de voință, care nu are valoarea unei clauze penale și nu poate produce efectele acesteia, în conformitate cu art. 1179, art. 1170, art. 1270 și art. 1538 și următoarele Cod civil. Simpla inserare în cuprinsul facturi a mențiunii că neplata la termen atrage penalități în cuantum de 0,10% pe zi de întârziere nu conduce la concluzia potrivit căreia pârâtul a acceptat aceste daune interese.
Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, dar nu a făcut dovada acestora în condițiile legii.
P. urmare, având în vedere elementele de mai sus, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul P. C. F., va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 48 434,40 lei cu titlu de contravaloare factură neachitată . nr._ din 31.12.2011, va respinge ca neîntemeiată pretenția având ca obiect plata penalităților de întârziere și va respinge cererea privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ., societate în insolvență, cu sediul în Z., ., nr. 250/A, jud. S., J_, reprezentată prin administrator special C. M. I., în contradictoriu cu pârâtul P. C. F., cu domiciliul în Z., ., jud.S., CNP_, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Societatea de Avocați I.&S., în Z., ..Lira, ..S..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 48 434,40 lei cu titlu de contravaloare factură neachitată . nr._ din 31.12.2011.
Respinge ca neîntemeiată pretenția având ca obiect plata penalităților de întârziere.
Respinge cererea privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Z..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. A. C. M. H.
Red. DAC/27.03.2015
Dact.HM/30.03.2015
Ex.5, .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 758/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
