Plângere contravenţională. Sentința nr. 802/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 802/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 802/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._
Nr. operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ NR.802/2015
Ședința publica din data de 25 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: L. P.
Grefier: C. G.
Pentru astăzi se află amânarea pronunțării hotărârii în cauza civilă privind pe petent P. A., cu domiciliul în A. I., .. 24, județul A. în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție Județean S., cu sediul în Z., .. 14, județul S., având ca obiect plângere contravențională OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, procedura fiind legal îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 18 martie 2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19 august 2014 sub nr. de mai sus, petenta P. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S., anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 14.08.2014.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a susținut că autoturismul în spatele căruia a circulat a frânat brusc la vederea echipajului de poliție staționat, astfel că a fost nevoită să efectueze depășirea pe linie continuă, pentru a nu intra în coliziune cu acesta.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 și ale O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, la plângerea contravențională au fost atașate copii ale următoarelor înscrisuri: procesul-verbal (f. 4), cartea de identitate (f. 3).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 de lei (chitanța la f. 7), conform art. 19 din O.U.G nr. 80/2013 și a fost introdusă în termen legal.
La data de 7 octombrie 2014, intimatul a formulat întâmpinare (f. 13-15), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal fiind legal întocmit. Intimatul a arătat, în esență, că săvârșirea faptei contravenționale a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, care nu este interzisă de statuările C.E.D.O. din jurisprudența sa și că petenta nu a adus nicio probă pentru a răsturna această prezumție.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 alin. 2 C.p.c., O.U.G. nr. 195/2002, R.A.O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr. 2/2001.
La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator (f. 18) și copii ale procesului-verbal și cărții de identitate a petentei (f. 17, 19).
La data de 3 noiembrie 2014, petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 24), prin care a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorul asistent semnatar al procesului-verbal, care este și conducătorul autovehiculului pe care l-a depășit.
La termenul din data de 03.12.2014, instanța a încuviințat proba testimonială cu martorul asistent indicat în procesul-verbal. Proba testimonială a fost administrată la termenul din data de 18.03.2015, după citarea martorului cu mandat de aducere. Martorul V. V. a fost audiat, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f. 50).
La termenul din data de 18.03.2015, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ (f. 4) încheiat în data de 14.08.2014, petenta P. A. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002. În sarcina sa s-a reținut faptul că la data de 14.08.2014, ora 14.55, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN1F – Meseș, pe direcția Z. – Cluj-N., iar la km 73 a efectuat depășirea autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, încălcând prin această manevră marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de circulație.
Starea de fapt reținută în procesul-verbal este confirmată de declarația martorului audiat în cauză (f. 50), care este și conducătorul autovehiculului depășit de petentă. Acesta a arătat că reține cu certitudine faptul că a fost depășit pe linie continuă și a infirmat susținerile petentei, conform cărora a frânat brusc, arătând că circula cu viteză redusă, de 30-40 km/h.
În drept, conform art. 120 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea R.A.O.U.G. nr. 195/2002 „(1) Se interzice depășirea vehiculelor: (…) i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.”
Conform art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (…) e) nerespectarea regulilor privind depășirea.”
În speță, analizând în prealabil legalitatea procesului-verbal din perspectiva condițiilor de formă prescrise de art. 17 din O.G. nr. 2/2001,instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de prevederea legală menționată.
Cu privire la condițiile de fond ale legalității procesului-verbal atacat, din perspectiva stării de fapt reținute în cuprinsul acestuia, instanța reține în primul rând că, pe baza raționamentului desprins din jurisprudența C.E.DO. în materie contravențională (cauza I. P. c. România, decizia de inadmisibilitate din data de 28.06.2011, par. 25-27), măsurile aplicate petentei prin procesul-verbal contestat reprezintă o „acuzație în materie penală”, prin urmare în cauză devin aplicabile garanțiile unui proces echitabil în materie penală, prevăzute de art. 6 par. 2 și 3 din Convenție.
În concordanță cu cele statuate de C.E.D.O. (cauza A. contra România, hotărârea din 4 octombrie 2007, par. 60; cauza Blum contra Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, par. 27), prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu prevederile Convenției, cât timp această prezumție este inclusă în limite rezonabile și se păstrează dreptul la apărare garantat în materie penală. Deși orice persoană este prezumată nevinovată până la momentul la care vinovăția sa este dovedită, administrarea fie și a unei singure probe convingătoare privind vinovăția unei persoane este suficientă pentru a răsturna această prezumție. Procesele-verbale de constatare a contravenției, câtă vreme sunt încheiate pe baza constatărilor personale ale agenților constatatori, reprezintă o probă de vinovăție în sarcina contravenientului, pe care acesta este dator să o răstoarne spre a-și dovedi nevinovăția.
În acest sens, instanța reține că fapta pentru care a fost sancționată petenta a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, prin urmare procesul-verbal constituie o probă de vinovăție în sarcina sa, care răstoarnă prezumția de nevinovăție de care se bucură. Mai mult, cele reținute în procesul-verbal sunt confirmate și de declarația martorului audiat în cauză.
Astfel, îi revenea petentei rolul de a propune probe care să îi dovedească nevinovăția, ceea ce nu a înțeles să facă. În concluzie, din punctul de vedere al stării de fapt reținute, care corespunde adevărului, procesul-verbal este legal.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că sancțiunea aplicată petentei este judicios individualizată, sancțiunea amenzii a fost aplicată la limita minimă prevăzută de lege, iar sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile se aplică automat, conform normei sancționatoare. Sancțiunile aplicate se impun a fi menținute pentru a atrage atenția petentei asupra periculozității conduitei sale rutiere, având în vedere că sectoarele de drum unde marcajul longitudinal care separă sensurile de circulație este continuu sunt lipsite de vizibilitate, astfel că pericolul de accidente este sporit, fiind foarte posibilă apariția unui autoturism de pe sensul opus de mers, iar coliziunea să fie inevitabilă.
Față de cele expuse, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, astfel că plângerea contravențională urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la solicitarea martorului V. V. de a i se acorda drepturi bănești, instanța constată că, deși i s-a acordat un termen în acest sens, acesta nu a depus nicio dovadă pentru cheltuielile efectuate cu deplasarea din A.-I. în Z. și retur, motiv pentru care cererea sa va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta P. A. CNP_, cu domiciliul în A. I., .. 24, jud. A., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S., cu sediul în Z., .. 14, jud. S..
Respinge ca neîntemeiată cererea martorului V. V. de acordare de drepturi bănești.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Z..
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. P. C. G.
Red./dact. L.P. /14.04.2015
Ex. 4/2 .>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 801/2015.... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 909/2015.... → |
|---|
